Gandul.info
Departamentul Politic - Mediafax
5126 vizualizări 11 iul 2018

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii va discuta în această dimineaţă cererea Laurei Codruţa Kovesi de continuare a activităţii ca simplu procuror, după ce a fost revocată luni, de preşedintele Klaus Iohannis, de la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. La întâlnire şi-au anunţat participarea atât ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, cât şi procurorul general al României, Augustin Lazăr. Potrivit legii, Koveşi ar trebui să revină în instituţia de unde a plecat, adică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în subordinea lui Lazăr.

Şedinţa ar părea o formalitate, doar că Secţia pentru procurori a CSM ar trebui să pronunţe - tot astăzi - şi o soluţie în cazul acţiunii disciplinare în care fostul procuror-şef DNA este cercetată, pentru refuzul de a se prezenta la comisia parlamentară. 

Laura Codruţa Kovesi şi Klaus Iohannis

”Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al DNA pentru manifestări care aduc atingere onoarei profesionale şi prestigiului justiţiei săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu şi nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, abateri disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) şi ş) din Legea nr. 303/2004,” anunţa în luna aprilie, Inspecţia Judiciară, printr-un comunicat de presă. ”În motivarea acţiunii s-a reţinut că procurorul şef al DNA a încălcat dispoziţiile explicite ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 611 din 03 noiembrie 2017 prin refuzul de a se prezenta în faţa Parlamentului României - Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor, pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din anul 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei.” 

Laura Codruţa Kovesi nu duce lipsă de oferte. Preşedintele USR Dan Barna a declarat marţi, că i-a propus fostei şefe a DNA să se înscrie în partid, dar a refuzat să confirme dacă Kovesi va deveni candidat la alegerile prezidenţiale din partea USR.

”Am avut un schimb de mesaje în care am asigurat-o de sprijinul şi susţinerea noastră. I-am spus că uşile USR îi sunt deschise,” a declarat Barna pentru Mediafax. ”Dânsa mi-a mulţumit şi pentru susţinere. I-am spus că am văzut că a declarat că va rămâne procuror deocamdată. I-am spus că în măsura în care îşi doreşte să facă pasul spre politică e binevenită în USR. A spus că va avea o perioadă de relaxare, că timp de cinci ani nu a avut concediu, după care vom mai vorbi.” 

Laura Codruţa Kovesi în 2011

El a evitat să spună dacă îi va propune Laurei Codruţa Kovesi să fie candidatul USR pentru alegerile prezidenţiale din 2019.

”Din păcate pentru România, acum miza nu o reprezintă alegerile prezidenţiale, ci #FărăPenali în funcţii publice, iniţiativa cetăţenească,” a spus Barna. ”Restul sunt ipoteze de presă. E greu de spus în momentul de faţă, în contextul actual, care va fi strategia noastră. USR a spus doar că va avea un candidat în alegerile prezidenţiale. Dincolo de asta, orice altceva e prematur de afirmat.” 

Propunerea USR n-a rămas nesancţionată de adversarii politici. Vicepreşedintele ALDE Andrei Gerea apreciază că USR începe să confirme zvonurile potrivit cărora e un partid creat de sistem.

"Colacul de salvare pentru Kovesi a fost aruncat, la câteva ore după revocarea din funcţie, de către preşedintele USR, partidul care îi propune fostei şefe a DNA să se implice politic şi, nici mai mult, nici mai puţin, să devină contracandidatul lui Klaus Iohannis în alegerile prezidenţiale,” afirmă Gerea într-un comunicat de presă remis Mediafax. ”Prin această invitaţie, USR tinde să confirme zvonurile care circulă în spaţiul politic, potrivit cărora este un partid creat de sistem." 

Laura Codruţa Kovesi în 2016

Acesta consideră că gestul lui Dan Barna arată apariţia tensiunilor între gruparea USR-Cioloş-Kovesi şi cea loială preşedintelui Iohannis, dar este şi dovada că USR este executantul ordinelor statului paralel.

"Gestul lui Dan Barna arată că s-a rupt lanţul de iubire dintre gruparea USR – Cioloş – Kovesi şi gruparea lui Iohannis şi a început un război fratricid pentru a fi în graţiile sistemului paralel,” completează Gerea. ”USR îşi reafirmă statutul de partid aservit instituţiilor de forţă, şefilor acestor instituţii, un simplu instrument pe care statul paralel îl are pe scena politică. Nimic însă nu mai miră, având în vedere că USR a fost apărătorul loial al lui Kovesi, chiar şi în momentele în care aceasta a încălcat grav Constituţia României şi legile acestei ţări.(...) Concluzia e simplă: o lipsă de caracter a unui partid lipsit de coloană vertebrală, un partid care nu are nicio ideologie politică, ci doar ideologia impusă de sistemul paralel. Prin tot ceea ce fac, reprezentanţii USR se decredibilizează ca formaţiune politică, ei nefiind altceva decât nişte simpli executanţi ai ordinelor pe care le primesc."

Din partea PSD, iese la atac secretarul general adjunct Codrin Ştefănescu care ne asigură că, în următoarea perioadă, vor ieşi la iveală destule dezvăluiri despre Kovesi ca să nu mai poată candida şi, oricum, social-democraţii vor câştiga şi prezidenţialele de anul viitor.

Laura Codruţa Kovesi în 2013

"Kovesi nu va candida la niciun fel de preşedinţie, că nu apucă. În curând, începe lumea să vorbească şi va afla lucruri absolut îngrozitoare,” a afirmat Ştefănescu la România TV. ”Şi USR, care şi-a făcut scrisorele de dragoste cu «veniţi la noi, ca să intrăm şi noi în Parlament» vor avea de suferit. Se prăbuşesc. Lui Iohannis trebuie să îi fie frică de Cioloş, iar anul viitor vom găsi soluţia ca să câştigăm inclusiv preşedinţia. O să vedeţi." 

Laura Codruţa Kovesi a publicat, luni seară, raportul de activitate în calitate de procuror şef al DNA, în perioada mai 2013-iulie 2018, în document fiind prezentate obiectivele atinse, trimiterile în judecată şi condamnările. Kovesi susţine în raport că DNA a devenit model pentru multe ţări.

”Obiectivele stabilite prin proiectele manageriale de procuror şef au fost îndeplinite până în acest moment. Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit în ultimii 5 ani o structură eficientă, pro activă şi care îşi îndeplineşte rolul instituţional de a investiga cauze de corupţie la nivel înalt şi mediu”, se arată în documentul publicat de Laura Codruţa Kovesi.

”În ultimii 5 ani DNA a trimis în judecată 68 demnitari: 14 miniştri şi foşti miniştri, 39 deputaţi, 14 sentori şi 1 membru al Parlamentului European. Dintre aceştia au fost condamnaţi definitiv 37, după cum urmează: 9 miniştri şi foşti miniştri, 21 deputaţi, 6 senatori şi 1 membru al Parlamentului European,” se enumeră în raport. ”În aceeaşi perioadă de timp, valoarea măsurilor asiguratorii instituite de DNA a fost de peste 2 miliarde de euro. Procentul de achitări s-a menţinut la 10% fiind sub media europeană. (...) Câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie a aplicat legea în mod egal, nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate şi indiferent de averea deţinută de aceştia. Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit UN MODEL în lupta anticorupţie pentru mai multe ţări din regiune. În Raportul anticorupţie al Uniunii Europene publicat în 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.”

Laura Codruţa Kovesi în 2006

Laura Codruţa Kovesi estimează că, în ultimii 5 ani, valoarea măsurilor asiguratorii institutite de Direcţie a fost de peste 2 miliarde de euro şi dă exemplu anul 2016. 

”Tot în anul 2016, Direcţia Naţională Anticorupţie a reuşit să instituie măsura sechestrului cu privire la două proprietăţi situate în Saint Tropez – Franţa până la concurenţa sumei de 5.066.300 euro,” scrie în raport. ”Totodată, s-a instituit măsura sechestrului şi cu privire la două imobile situate în Barcelona până la concurenţa sumei de 534.310 EURO. Au fost formulate şi solicitări de instituire a sechestrului în Cipru, Elveţia şi Germania până la concurenţa sumei de 7.816.485 RON, echivalentul a 1.737.417 Euro.” 

În document, se mai vorbeşte şi despre independenţa justiţiei care, spune Kovesi, reprezintă o condiţie esenţială pentru imparţialitatea activităţii DNA.

Presiunile exercitate în spaţiul public au depăşit de multe ori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, uneori atacurile provenind din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat,” acuză Kovesi în raportul său. ”Au existat în ultimul an numeroase atacuri la adresa procurorilor DNA sau a activităţii direcţiei, care au devenit mai agresive şi mai numeroase faţă de anii precedenţi. Au fost formulate către Consiliul Superior al Magistraturii cereri de apărare a independenţei procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie, atunci când au existat atacuri sau presiuni prin declaraţii publice asupra procurorilor sau activităţii direcţiei şi au fost înaintate cereri de apărare a independenţei şi prestigiului justiţiei, ca urmare a apariţiei în mass-media a unor afirmaţii denigratoare la adresa corpului procurorilor sau care au adus grave încălcări ale dreptului la imagine a magistraţilor procurori.” 

 

Citește și: