Anca SIMINA
10685 vizualizări 2 sep 2013

Sub presiunea protestelor din mai multe mari oraşe împotriva exploatării de la Roşia Montană, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au făcut luni dimineaţă, aparent, câte un pas în favoarea consultării societăţii civile înainte de luarea unei decizii definitive. "Nu am nicio problemă să declanşez un referendum naţional pe tema asta. Dacă guvernul nu găseşte resurse să discute cu societatea, îl organizez odată cu europarlamentarele", a spus preşedintele într-un interviu pentru "Adevărul", cu toate că în urmă cu două luni, invitat la emisiunea "După 20 de ani" de la PRO TV, susţinea că introducerea unei întrebări despre Roşia Montană la un referendum "poate manipula poporul".

În ciuda divergenţelor dintre Palate, Ponta a salutat, două ore mai târziu, ipoteza referendumului. "Dacă preşedintele consideră util să declanşeze un referendum, cred că-i o idee foarte bună", a comentat premierul după şedinţa conducerii USL, venind, umăr la umăr cu Crin Antonescu şi cu o altă idee - instituirea unei comisii parlamentare speciale care să dezbată subiectul.

Ambele mutări nu au fost făcute simultan cu lansarea proiectului de lege legat de condiţiile exploatării de aur, ci la o săptămână după aprobarea acestuia în Guvern şi la o zi după declanşarea protestelor, atât de simpatizanţi ai stângii, cât şi de votanţi ai dreptei, în Piaţa Univesrităţii din Capilată, dar şi în Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Alba Iulia, Bârlad, Roşia Montană, Viena, Budapesta, Londra, Bruxelles, Praga, care, după cum susţin activiştii,  vor continua.

În practică, atât tactica Palatului Cotroceni cât şi cea a USL nu implică societatea civilă decât formal în procesul de decizie, transformă exploatarea de la Roşia Montană în temă de campanie cu priză la electoratul tânăr, cel mai dificil de mobilizat la vot, şi amânână luarea unei decizii până după prezidenţialele din 2014. Singurul care riscă să piardă din acest joc politic, în perspectiva prezidenţialelor, este Crin Antonescu, cel care amână, de altfel, să ia o poziţie sau alta.

Cum îşi aminteşte Băsescu Piaţa din 2012: "Am căzut în funduleţ cu legea sănătăţii"

Că referendumul este o stratagemă pentru temperarea celor revoltaţi care au ocupat din nou Piaţa Universităţii şi au ajuns, peste 3000 duminică seara, să manifesteze în faţa Guvernului, a admis-o chiar preşedintele. “Aduceţi-vă aminte că m-am dat cu capul de perete, am căzut în funduleţ cu legea sănătăţii. Nu poţi să faci ceva împotriva societăţii. Trebuie deschis un dialog”, a fost soluţia sa.

Revola din Piaţa Universităţii din ianuarie 2012, pornită ca gest de solidaritate faţă de Raed Arafat, s-a amplificat în numai câteva zile, a dus la demisia Guvernului Boc în februarie şi, ulterior, s-a concretizat în votul masiv anti-Băsescu la referendumul pentru demitere din vară.

Piaţa Universităţii, în ianuarie 2012. Foto: Alexandru Solomon // Mediafax

Disponibilitatea de a-l convoca a fost asumată de Băsescu, cu toate că acum nici trei luni, într-un alt interviu, la PRO TV, explica succint de ce tema exploatării de la Roşia Montană nu intră în calculele sale pentru un referendum: "poate manipula poporul".

Întrebat atunci dacă exploatarea gazelor de şist şi a zăcământului de la Roşia Montană i se par cruciale şi ar putea fi introduse într-un referendum, preşedintele respingea ferm ideea. „Aici riscăm să venim în zona cu taxele. Că dacă ai organiza un referendum pentru taxe, imediat poporul ar spune nicio taxă, da? Cam aici suntem şi cu gazele deşist şi cu Roşia Montană. Este o chestiune de asumare a Guvernului”, susţinea Băsescu şi atunci ideea că întreaga problemă se poate soluţiona printr-o Hotărăre de Guvern.

Pentru a-şi argumenta teza uşurinţei cu care electoratul ar putea fi manipulat, preşedintele arăta că cheia stă în modul în care s-ar formula întrebarea în privinţaoricărui tip de exploatare. „Mi-e greu să vă spun care ar fi răspunsul. Depinde cum întrebăm populaţia. Dacă o vom întreba «Vreţi să se exploateze gazele de şist?» s-ar putea să obţinem un răspuns. Dacă punem întrebarea «Vreţi să devenim independenţi energetic?» s-ar putea să avem alt răspuns. Aici întrebarea poate manipula poporul, pe când la Constituţie nu poate”, explica Băsescu pe 19 iunie.

Ce şanse are un referendum pentru Roşia Montană

Convocarea sa simultan cu europarlamentarele din 2014 "chiar dacă rămâne pragul de 50%", aşa cum a anunţat Băsescu este însă un pariu ca şi câştigat pentru invalidarea acestuia, cu unicul avantaj politic de a mobiliza tinerii la votul pentru Parlamentul European şi de a oferi o nouă temă de campanie partidelor implicate în scrutin. Rezultatele experimentelor similare anterioare arată că, păstrând pragul de prezenţă de 50% pentru validarea referendumului, regulă pe care Curtea Constituţională a instituit-o până în iulie 2014, consultatarea polulară se va încheia fără o concluzie obligatorie pentru parlamentari.

La referendumul pentru introducerea votului uninominal, convocat de Traian Băsescu pe 25 noiembrie 2007, simultan cu primul scrutin europarlamentar, s-au prezentat doar 26, 51% din alegătorii cuprinşi în listele electorale permanente, rezultatele nefiind astfel validate, chiar dacă au fost favorabile: 81% au votat DA şi doar 16% s-au împotrivit. Manevra politică a impus însă tema principală a campaniei şi a mărit participarea la votul pentru europarlamentare pănă la 29,12%, peste media UE, mai ales în mediul urban, în avantajul partidelor de dreapta la acea vreme.

Dovada faptului că referendumul a mobilizat, chiar dacă nu în foarte mare măsură, sunt datele din 2009. Doi ani mai târziu, la acelaşi tip de scrutin, cu miză mai mare având în vedere mandatul de 5 ani acordat eurodeputaţilor pentru prima dată, au participat doar 27,67% dintre alegători.

Singurul referendum care a mobilizat suficient electorat pentru a nu fi considerat nul a fost cel din noiembrie 2009, pentru parlament unicameral cu 300 de membri, desfăşurat simultan cu primul tur al prezidenţialelor, alegeri care au atins, de regulă, recondurile de prezenţă. Chiar dacă referendumul din vara anului 2014 s-ar valida printr-o ipotetică prezenţă masivă la vot, nu ar exista o garanţie că opţiunea populară s-ar transforma imediat în lege. Rezultatul consultării populare din 2009, la care majoritatea covârşitoare a răsouns DA, nu a fost transpus într-un act normativ nici patru ani mai târziu, în ciuda obligaţiei Parlamentului în acest semns, semnalată de Curtea Constituţională.

Costurile unui referendum se ridică la aproximativ 20 de milioane de euro, luând în calcul cele 95 de milioane de lei cheltuite anul trecut de Guvern pentru supunerea la vot a demiterii preşedintelui.

Şansele legii înainte de prezidenţiale

Cu o alternativă pentru dezamorsarea nemulţumirilor a venit şi USL: o comisie parlamentară specială care să se ocupe de acest proiect de lege. Ideea a fost lansată de Crin Antonescu. "Va trebui constituită o comisie care să se dedice acestui proiect, pentru ca oamenii să se exprime", a spus liderul PNL.

Victor Ponta a salutat-o, admiţând că în felul acesta se iese practic din "circuitul obişnuit al legii". "Salut propunerea domnului preşedinte Antonescu de a avea nu circuitul obişnuit, ci să existe o comisie în care să se spună toate punctele de vedere", a argumentat premierul. Mai mult, acesta a dat comisiei parlamentare rolul de anticameră a referendumului, confirmând indirect că în planurile USL nu intră o decizie a Parlamentului pe această temă înainte de vara anului viitor.

Foto: Cristi Cimpoeş // Mediafax

Într-un astfel de calendar, cu sau fără un referendum valid, "cartoful fierbinte" de la Roşia Montană ar urma să se rostogolească în Parlament până după alegerile prezidenţiale din 2014. Anii electorali antteriori arată că, după vacanţa de vară, parlamentarii au dificultăţi în a se mobiliza la vot în aşa fel încât să treacă un proiect de lege în lunile septembrie-octombrie, iar în noiembrie sunt oficial în campania electorală. În plus, clarificarea temei poate pune serioase probleme prezidenţiabililor, mai ales dacă, în calitate de parlamentari sunt obligaţi să îşi asume o poziţie sau alta. O arată inclusiv rezervele lui Crin Antonescu în a-şi asuma un punct de vedere concret. „Nu sunt în posesia tuturor datelor şi a tuturor argumentelor pro sau contra. Nu aveţi însă nicio grijă, chiar dacă ajungem să zicem la un vot secret, dintr-un motiv, sau altul am sa vă spun ce am votat şi care este poziţia Partidului Naţional Liberal”, a spus liderul PNL.

Ponta şi Băsescu, la cuţite, dar în aceeaşi barcă cu RMGC

Dacă Antonescu evită să se poziţioneze pro sau contra Pieţei Universităţii, Traian Băsescu şi Victor Ponta se acuză reciproc de laşitate sau de corupţie.

Partizan declarat al exploatării zăcământului, cu argumentul creşterii numărului de locuri de muncă şi al avantajelor statului din minerit, preşedintele nu a reuşit să îl impună în timpul guvernării Emil Boc, având în vedere reticenţa premierului de atunci faţă de folosirea cianurilor la Roşia Montană. Guvernele s-au schimbat, însă Traian Băsescu şi-a păstrat opţiunea, susţinând compania Roşia Montană Gold Corporation. "Sunt în continuare un partizan al mineritului. În acelaşi timp nu poţi să faci ceva împotriva societăţii. Să dedici o lege Roşiei Montana este un act de laşitate. E tipică guvernului laşitatea. Era suficientă o hotărâre de guvern. Trebuie deschis un dialog", susţine Băsescu după înaintarea proiectului de lege la Parlament sub semnătura lui Victor Ponta.

Foto: Cristina Nichituş // Publimedia

Chiar dacă nu a văzut legea lui Ponta, preşedintele se declară în acelaşi timp de acord, în linii mari, cu principiile acesteia. "Cred că o redevenţă de 6% e consisentă. Dacă mai ai şi o participaţie de 25% sau mai mult, poţi să ai o sumă frumuşică la stat din investiţie", a adăugat el.

Ajuns la Palatul Victoria, Victor Ponta s-a transformat dintr-un apărător fervent al cauzei activiştilor, în girantul negocierii pentru ca exploatarea să înceapă, după mai bine de 10 ani d ela obţinerea licenţei. De altfel, una dintre lozincile afişate duminică seara în Piaţa Universităţii, pe lângă resuscitarea mai vechii "PDL, USL aceeaşi mizerie" a fost "Ponta, jos masca!".

Piaţa Universităţii, septembrie 2013. Foto: Liviu Chirica // Mediafax

Semnatar al proiectului în calitate de premier, Ponta se dezice de actul normativ "ca deputat", intenţionând să voteze împotrivă în Parlament şi să nu dea o altă linie paridului pe care îl conduce. "Domnul Şova a negociat, dar mi-am asumat să schimbăm condiţiile în favoarea României. Eu mi-am făcut datoria ca şi Guvern", s-a justificat el.

Chiar dacă în Camera Deputaţilor va vota împotriva propriului proiect de lege, enumerând principiile acestuia Ponta s-a erijat mai degrabă în susţinător decât în adversar. "Noi nu am adoptat acelaşi proiect care exista până în 2011. Guvernul actual a renegociat investiţii suplimentare în potecţia mediului, creşterea redevenţelor de la 3 la 6 % şi creşterea participaţiei statului la 25%. Dacă acest proiect s-ar face, România ra beneficia de aproximativ 75% din ce ar rezulta în urma exploatării. În cazul în care companiile implicate absolut neaşteptat ne dau în judecată şi cer despăgubiri, suma previzionată este spre 2 miliarde de dolari. Să stai ascuns cu proiectele prin dulapuri e soluţia laşă", a invocat premierul presiunea potenţialului litigiu împotriva statului român.

 

Citește și: