Cristian ANDREI
19156 vizualizări 17 iun 2013

Şefii din teritoriu şi vicepremierul Dragnea au avut mai multe întâlniri în ultima lună pentru a stabili cum va arăta viitoarea hartă a României, dar şi ce noi puteri vor reveni şefilor din fiecare judeţ şi regiune. „Subiectul descentralizării a fost abordat foarte sistematic, minister cu minister, cu ce se ocupă fiecare minister, prerogativele, competenţele care trebuie să rămână la nivel de minister şi ce trebuie să vină în teritoriu”, a declarat pentru gândul preşedintele CJ Iaşi, Cristian Adomniţei. 

„A fost un serial pe National Geographic “oamenii care au schimbat America”. Lumea civilizată s-a construit prin forţa unor oameni, nu toată societatea a participat la modernizarea ei”, a spus pentru gândul Marian Petrache, şeful CJ Ilfov.

Preşedintele CJ Bacău, Dragoş Benea, le cere însă colegilor de la PNL şi PC să se implice mai mult în procesul regionalizării şi al descentralizării.

“Din punctul meu de vedere doar primul-ministru şi ministrul dezvoltării se implică. Mai trebuie să fie şi alţi miniştri, deocamdată miniştrii sunt destul de echivoci. Cei de la PNL şi PC ar putea ajuta mai mult acest proiect al descentralizării şi regionalizării. Sunt mai mulţi care nu vor ca acest proiect să reuşească şi în interiorul, dar şi în exteriorul USL”, a afirmat pentru gândul Benea. El a constatat şi “discreţia” manifestată de Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, condusă de Marian Oprişan.

Subiectul descentralizării a fost discutat mai intens la întâlnirea de la Tulcea de la finele lunii mai, în timp ce subiectul regionalizării a fost pe agenda reuniunii de la Constanţa, avută în urmă cu câteva zile.

"Procesul de regionalizare va fi terminat până la sfârşitul acestui an cu o singură condiţie: să fie revizuită Constituţia. Dacă nu se modifică, nu putem înfiinţa regiunile pentru că nu există în Constituţie. Dacă în octombrie Constituţia se revizuieşte, noi punem pe masa Guvernului şi a Parlamentului pachetul de legi care este aproape finalizat ca şi elaborare în proiect, după ce s-a adoptat înseamnă că s-au înfiinţat regiunile şi se organizează alegeri pentru structurile de conducere", a declarat Liviu Dragnea la Constanţa.

Numărul regiunilor creşte de la 8 la 9

După întâlnirea de la Constanţa, vicepremierul Liviu Dragnea a vorbit despre posibilitatea măririi numărului de regiuni de la 8 la 9 prin apariţia Regiunii Dobrogea, care ar urma să încorporeze judeţele Constanţa şi Tulcea. În Regiunea Sud-Est ar urma să rămână judeţele, Vrancea, Galaţi şi Brăila.

Pe lângă raţiunile economice, prin apariţia regiunii Dobrogea se estompează şi conflictul existent la nivelul regiunii Sud-Est între pesediştii Marian Oprişan – preşedintele CJ Vrancea şi Nicuşor Constantinescu – preşedintele CJ Constanţa. Cei doi s-au certat la începutul acestui an, după ce şi-au disputat şefia Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene şi funcţia de vicepreşedinte regional al PSD.

Anterior, acestor întâlniri, numărul regiunilor avansat de Liviu Dragnea a fost fie de opt – numărul actual al regiunilor de dezvoltare sau şapte prin integrarea regiunii Ilfov – Bucureşti în regiunea Sud.

Ideea măririi sau a micşorării numărului de regiuni nu este susţinută de preşedintele CJ Ilfov, Marian Petrache.

„La UE suntem înregistraţi cu opt regiuni, vor fi opt regiuni. Dacă Bucureşti-Ilfov va intra în regiunea cu Argeş-Prahova-Teleorman-Călăraşi-Ilfov va fi o regiune mai mare decât Slovenia şi ar avea PIB-ul mai mare de 40% din cât are România. Ce facem, mai facem o ţară România, pentru că ar fi ca o ţară? Nu cred că există formula perfectă, dar suntem obişnuiţi cu împărţirea în opt regiuni, hai să începem aşa. Are sens să o luăm de la zero iar?”, a spus pentru gândul Petrache.

Cum se vor alege şefii de regiune

Cele mai diverse puncte de vedere sunt în privinţa modului în care viitorii şefi de regiune, liderii PNL şi PSD având viziuni diferite.

Vicepremierul Liviu Dragnea a avansat ideea organizării unor alegeri indirecte pentru conducerea regiunilor, Consiliul Regional şi Preşedintele Regiunii urmând să fie aleşi doar de consilierii judeţeni, primari şi preşedinţi de Consiliu Judeţean. Conducerea intermediară ar funcţiona până în 2016 - data alegerilor locale, când şi social-democraţii doresc ca structurile de conducere ale regiunilor să fie alese prin vot direct.

Preşedintele CJ Caraş – Severin, Sorin Frunzăverde (PNL), a propus ca viitorul şef de regiune să fie ales din 2014 direct, prin vot uninominal. De asemenea, liderii din teritoriu ai PNL vor ca şi la aceste alegeri să se aplice sistemul parităţii în interiorul USL, dar Crin Antonescu a recunoscut că nu s-a discutat despre paritate la acest scrutin şi că nici nu este prevăzută în protocolul Uniunii.

“Noi avem paritate la candidaturi, la Guvern, lucrurile care au fost respectate. Aici, dacă vom avea candidaţi ai USL, evident că va fi o negociere în care toate elementele tipice unei negocieri vor fi introduse şi vom avea aceşti candidaţi”, a răspuns Antonescu întrebat dacă se aplică principiul parităţii şi în privinţa conducerilor regiunilor.

Social-democraţii sunt sceptici în privinţa parităţii pentru regiuni.

“Nu ştiu dacă va fi paritate, dar va fi o negociere la centru, este puţin probabil PSD să nu-şi adjudece minim 5 regiuni din 8 sau 9”, a spus pentru gândul preşedintele CJ Bacău, Dragoş Benea (PSD).

În replică, şeful CJ Cluj, Horea Uioreanu, le reaminteşte colegilor de alianţă că protocolul USL îşi are finalitatea la sfârşitul lui 2016

“Dacă se respectă protocolul şi în 2016 candidaturile la alegerilor locale vor fi tot pe USL. Cu atât mai mult candidaturile vor fi negociate în interiorul USL. Dacă pe regiunea în care se află municipiul Cluj-Napoca ai un candidat al PSD, eu nu candidez, dar dacă e din partea PNL, candidez”, a precizat Uioreanu.
Şeful CJ Ilfov, Marian Petrache, a declarat că “în mod teoretic, viitori şefi de regiune trebuie stabiliţi în mod paritar în interiorul USL”. Acesta adaugă că în PSD a început să existe o altă poziţie din cauza sondajelor de opinie.

“Sunt convins că există o anumită presiune, având în vedere sondajele de opinie existente care îi impinge spre o altă poziţie. Ar trebui ca USL să se gândească la ce a promis”, a fost mesajul transmis de Petrache partenerilor de la PSD.

Primarul municipiului Bacău, Romeo Stavarache, propune un sistem “prin rotaţie” pentru alegerea şefilor de regiune.

“În perioada de tranziţie până în 2016, conducerea regiunii să fie asigurată de un Comitet director format din preşedinţii acestor judeţe şi primarii reşedinţă de judeţ, iar conducerea să fie rotativă, din şase în şase luni, pe principiul UE. Preşedintele regiunii să fie ales de Comitet o dată la şase luni de zile prin rotaţie, iar din 2016 să fie un vot uninominal din două tururi de scrutin”, este poziţia exprimată pentru gândul de Romeo Stavarache.

Ideea conducerii prin rotaţie a regiunilor a fost avansată şi de primarul municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, cel care conduce Comisia pentru regionalizare a PNL.

Descentralizare – Interne, Educaţie, Sănătate, Mediu

În cadrul întâlnirilor avute cu vicepremierul Dragnea, şefii de CJ-uri şi primarii de municipii reşedinţă de judeţ au discutat şi subiectul descentralizării.

“Îmi este frică că aşa cum am dus noi totul în derizoriu în 23 de ani o să ducem acest proces de descentralizare tot în derizoriu. Adică o să-l facem ca să bifăm că am făcut ceva şi să nu aibă efectele care în mod normal ar trebui să apară. Nu sunt optimist, eu am spus nu suntem încă pregătiţi. Descentralizare este un proces pe care trebuie să-l facem, dar este un proces dificil pentru că am vorbit prea puţin despre el”, a declarat pentru gândul Marian Petrache (PNL).

Potrivit liderilor din teritoriu prezenţi la întâlnire, deşi nu s-a luat nicio decizie definitivă, s-a analizat situaţia “minister cu minister” pentru a vedea ce atribuţii vor fi descentralizate.

La reuniunile de la Tulcea şi Constanţa s-a vorbit chiar şi despre descentralizarea Poliţiei Române.

“Pentru Ministerul de Interne au fost unele discuţii, dar nu s-au concretizat. Eu nu sunt de acord cu descentralizare ISU sau a SMURD-ului. A fost agreată ideea descentralizării serviciului de circulaţie şi de ordine publică, către nivel primărie, nu Consiliul Judeţean. Eu am spus că nu trebuie să descentralizăm poliţia naţională, aşa cum arată ea astăzi, pentru că ne-am putea trezi cu situaţia care a fost la DETA. Poliţistul şef ar trece printr-o campanie electorală, ar trebui să se pună bine cu lumea”, a declarat pentru gândul Cristian Adomniţei.

“Da, s-a discutat despre descentralizare şi în cazul Poliţiei Române”, a dezvăluit şi preşedintele CJ Călăraşi, Răducu Filipescu.

Şi social-democratul, Dragoş Benea, a declarat că descentralizarea competenţelor autorităţilor centrale poate aduce partea “de ordine publică” în subordinea autorităţilor locale.

Ministerul Educaţiei ar urma să rămână doar cu “zona curriculară”. Liderii din teritoriu au cerut ca Ministerul să nu mai aibă un cuvânt de spus în numirea inspectorilor şcolari şi a conducerii şcolilor. Ei au pledat şi pentru transferarea resursei financiare de la centru către teritoriu. “Orice transfer de competenţe, atribuţii, impune automat şi transferal resurselor financiare”, au declarat la unison cei din teritoriu.

“La nivelul spitalelor s-a pus problema, ce facem, facem spitale regionale, facem spitale la nivelul judeţelor, municipiilor?”, a declarat pentru gândul Marian Petrache. “Spitalele regionale de urgenţă ar putea fi în subordinea consiliului regional, în timp ce spitalele judeţene de urgenţă vor fi în subordinea CJ-urilor”, a completat Cristian Adomniţei.

Preşedintele CJ Iaşi a dezvăluit că la întâlnirea de la Tulcea “dorinţa” mai multor lideri din teritoriu a fost să apară casele regionale de sănătate. Practic, în loc de un CNAS, am avea câte un CNAS regional.

“Avem spitalele, dar Casa Naţională este centralizată, trebuie să apară opt sau nouă case regionale de sănătate”, a precizat şi Dragoş Benea, şeful CJ Bacău.

De asemenea, şefii din teritoriu au cerut ca în cadrul procesului de descentralizare să le revină competenţe în serviciul de gospodărire a apelor, în domeniul silvic, Garda de Mediu şi Agenţia de Protecţie a Mediului, Agenţia Veterinară şi ITM. În cadrul discuţiilor nu s-a ajuns la vreo concluzie în privinţa ISU şi a SMURD, mai mulţi lideri opinând că acestea trebuie să rămână într-o structură centralizată. De asemenea, nu s-a pus problema descentralizării la Ministerul Apărării sau cel de Externe.

Şpaga de la Ministere

Preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, Dragoş Benea, a vorbit deschis şi despre faptul că “funcţionarii de la Bucureşti” se opun descentralizării, deoarece s-au obişnuit să primeacă “şpagă, sinecuri”.

“Sunt foarte mulţi oameni din Bucureşti care se opun acestui proces. Mă refer de la miniştri la simpli funcţionari din ministere care îşi pot pierde nişte sinecure, nu locurile de muncă. Să nu credeţi că un primar dacă venea de la Baia Mare la Bucureşti să obţină aprobare pentru un drum venea doar aşa .....”, a afirmat pentru gândul Benea. Întrebat dacă vorbeşte despre “şpagă”, Benea a răspuns: “păi despre asta e vorba”.

“Nişte funcţionari aveau pretenţia să vină toţi primarii, toţi şefii de CJ-uri pe la ei. Funcţionari, repet. Evident că îşi vor pune în mişcare tot ce pot pentru ca ghemul de putere de la Bucureşti să nu se destrame. Sunt nişte forţe interne care încearcă să blocheze procesul de descentralizare”, a completat social-democratul.

El i-a avertizat şi pe cei de la PNL şi PC că trebuie să pună mai serios umărul la reuşita procesului de descentralizare şi regionalizare.

“Din punctul meu de vedere doar primul-ministru şi ministrul dezvoltării . Mai trebuiau să fie şi alţi miniştri, deocamdată miniştrii sunt destul de echivoci. Cei de la PNL şi PC ar putea ajuta mai mult acest proiect al descentralizării şi regionalizării. Sunt mai mulţi care nu vor ca acest proiect să reuşească şi în interiorul dar şi în exteriorul USL”, a declarat pentru gândul Dragoş Benea. 

Ce se întâmplă cu prefecţii

Procesul de regionalizare ar implica şi reducerea numărului de prefecţi. Astfel, vor exista atâţia prefecţi câte regiuni vor fi înfiinţate. Cum prefectul conduce în teritoriu instituţiile deconcentrate, şefii de Consilii Judeţene au propus ca aceaste atribuţii să le revină. “În privinţa prefectului ori vom merge pe sistemul francez unde prefectul are un rol mai mare sau rămâne ca în Germania şi Italia, unde este în principal şeful ISU, depinde ce rol vrem să îi dăm”, a declarat pentru gândul Marian Petrache.

El a criticat procesul de depolitizare a prefecţilor, precizând că acesta “s-a făcut în stilul nostru românesc”.

“Acum avem vreo 100 de înalţi funcţionari publici pentru că fiecare partid care a venit la guvernare şi-a făcut prefecţii lui şi care 41 sunt prefecţi şi restul ard gazul”, a subliniat Petrache.

Liderii USL vor să reducă rolul prefecţilor în sensul că aceştia pot verifica legalitatea actelor administraţiei locale, dar nu mai pot bloca proiectelor acestora decât după ce obţin o decizie în instanţă.

Desfiinţare şi reorganizarea comunelor

Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că procesul de regionalizare trebuia să înceapă de jos în sus, de la comune, pentru a se vedea câte mai sunt viabile administrativ şi economic. Şeful CJ Cluj, Horea Uioreanu, a precizat pentru gândul că va ridica această problemă vicepremierului Liviu Dragnea, deoarece foarte multe comune nu se pot întreţine.

“Putem vorbi şi despre unificarea comunelor ţinând cont de sărăcia din ţară. Mi se pare normal, din 81 de entităţi din judeţ, sunt cel puţin zece care nu îşi pot plăti nici propria primărie, nu pot plăti indemnizaţia unui consilier. Ei trăiesc la mila Consiliilor Judeţene sau cu bani de la Guvern”, a spus Uioreanu.


 

Citește și: