Gandul.info
Cristian ANDREI
8742 vizualizări 26 mai 2014

Scorul slab de la europarlamentare, de sub 15%, a generat în PNL o criză, care a condus la demisia în bloc a conducerii partidului. Prezidenţiabil şi preşedinte al partidului, Crin Antonescu, poate pierde ambele calităţi după ce şi-a asumat eşecul de la alegerile pentru Parlamentul European. În acest moment, Antonescu conduce partidul din postura de preşedinte interimar, dar au apărut deja primii pretendenţi la cea mai înaltă funcţie în partid.

Klaus Iohannis a fost văzut de Crin Antonescu drept succesorul său în fruntea partidului. Înaintea europarlamentarelor, liderul PNL a anunţat că, dacă va trebui să demisioneze din fruntea partidului în cazul în care liberalii nu vor obţine 20%, conducerea va fi asigurată de prim-vicepreşedintele Iohannis. Surpriza neplăcută pentru Antonescu a fost că înainte să demisioneze din fruntea PNL, cum a promis, Iohannis l-a sunat pentru a-l informa că va demisiona şi el din funcţia de prim-vicepreşedinte. Prim-vicepreşedintele şi-a motivat gestul prin faptul că a obţinut un scor sub PSD la alegerile europarlamentare în municipiul Sibiu. Surse din PNL au declarat pentru gândul că Iohannis a spus că nu doreşte să candideze pentru preşedinţia partidului la Congresul Extraordinar din luna iunie. În faţa acestei situaţii, Crin Antonescu a evitat să spună dacă nu va candida pentru un nou mandat în fruntea partidului. În perioada următoare, între Iohannis şi Antonescu se vor purta discuţii în privinţa candidaturii la funcţia de preşedinte al partidului.

Ludovic Orban a fost primul liberal care a spus răspicat după demisia lui Crin Antonescu din fruntea partidului că doreşte să preia partidul. Opozant al alianţei cu PSD şi formării USL, Orban a fost un critic vehement al lui Crin Antonescu ca preşedinte al PNL. Orban s-a implicat activ în campania electorală pentru europarlamentare, fiind prezent în mai multe judeţe. Cu o bună popularite în partid, deputatul PNL este privit ca un candidat redutabil pentru preşedinţia PNL. Orban a candidat în tandem cu Antonescu când Tăriceanu a fost învins la Congresul PNL, dar ulterior relaţiile dintre cei doi s-au răcit, ajungându-se ca la un alt Congres cei doi să fie adversari.

Cea de-a treia variantă pentru funcţia de preşedinte al PNL este Călin Popescu Tăriceanu, care a mai deţinut această calitate între 2005 şi 2009. Momentan, situaţia lui Tăriceanu în PNL este una incertă. El susţine că este membru PNL, după ce şi-a depus adeziunea la organizaţia municipală Satu Mare, în timp ce Crin Antonescu l-a contrazis. Potrivit liderului PNL, Tăriceanu nu este membru PNL, dar i-a promis acestuia că nu se va împotrivi candidaturii lui la Congres, dacă se va înscrie într-o organizaţie a PNL. Fostul ministru de Finanţe, Daniel Chiţoiu, a declarat că îl susţine pe Călin Popescu Tăriceanu pentru funcţia de preşedinte. În prezent, Tăriceanu este preşedintele Senatului, funcţie obţinută cu sprijinul PSD, după ce şi-a dat demisia din PNL din cauza ruperii USL.

Orban şi Antonescu cu PPE, Tăriceanu cu ALDE

Opţiunile europene ale lui Crin Antonescu şi Ludovic Orban sunt similare, cei doi văzând PNL în PPE. În schimb, Călin Popescu Tăriceanu le propune liberalilor rămânerea în ALDE, familie politică europeană care este trecută în prezent în Statutul partidului.

Delegaţia Permanentă a PNL a decis ca europarlamentarii partidului să activeze în grupul PPE, dar o victorie a lui Călin Popescu Tăriceanu poate răsturna această hotărâre.

Şi europarlamentarii PNL sunt divizaţi, Norica Nicolai şi Renate Weber acceptând cu greutate schimbarea familiei politice, mai ales că în campanie Crin Antonescu a spus că PNL va rămâne în ALDE. Adina Vălean, soţia lui Crin Antonescu, a pledat în schimb pentru trecerea la PPE.

Cine va fi prezidenţiabilul PNL

Crin Antonescu a fost desemnat oficial de Congresul PNL din 2012 drept candidatul partidului pentru funcţia de preşedinte al României. O schimbare a prezidenţiabilului PNL poate fi luată astfel doar de un alt Congres, o variantă fiind cel organizat la finalul lunii iunie.

Liderul PNL a părut dispus să renunţe la calitatea de prezidenţiabil în cazul în care se va găsi o altă soluţie. Cu toate acestea, Antonescu nu a exclus nici posibilitatea renunţării la funcţia de preşedinte al PNL pentru a-şi rămâne prezidenţiabilul PNL. O necunoscută o reprezintă negocierile cu PDL, cele două partide urmând să stabilească pe cine vor susţine la funcţia supremă în stat.

Înaintea alegerilor europarlamenatare, rocada Iohannis – Antonescu a fost vehiculată insistent, mai ales că se preconiza că PNL va obţine sub 20% la europarlamentare. Prim-vicepreşedintele PNL a declarat într-un interviu pentru Gândul Live că este mai puţin pregătit pentru funcţia de preşedinte şi mai pregătit pentru cea de premier. Soluţia Iohannis este acceptată şi de alte partide de dreapta, el fiind văzut ca un posibil prezidenţiabil al dreptei. Cu atât mai mult acum când, după demisia lui Antonescu şi anunţul de aderare a PNL la PPE, democrat-liberalii par mult mai dispuşi la o colaborare. Surse din PDL susţin că o candidatură la prezidenţiale a lui Iohannis ar fi sprijinită şi de PDL, în condiţiile în care propriul candidat desemnat, Cătălin Predoiu, nu are, cel puţin în acest moment, şanse să-i pună vreun fel de problemă lui Ponta. Primarul Sibiului însă, beneficiar al unui capital de imagine consistent este văzut ca un prezidenţiabil care, în turul al doilea, ar fi capabil să răstoarne toate calculele făcute de PSD şi să-l bată pe Victor Ponta. 

Cum comentează Cristian Tudor Popescu deciziile din PNL

Ludovic Orban nu şi-a manifestat intenţia de a candida pentru preşedinţia României, dar a fost adeptul unificării dreptei şi susţinerea unui candidat liberal pentru Palatul Cotroceni.

Călin Popescu Tăriceanu a cochetat în ultimul an cu ideea unei candidaturi la prezidenţiale. Mai mult, el a primit încurajări din partea PSD că în cazul în care va obţine preşedinţia PNL şi USL se va reface, social-democraţii sunt dispuşi să renunţe la funcţia de preşedinte sau cea de premier. Congresul extraordinar al PNL va trebui astfel să răspundă şi întrebării: pe cine susţinem pentru Palatul Cotroceni.

PNL, între dreapta şi stânga

Orban şi Antonescu au viziuni comune şi în ceea ce priveşte viitoarea politică de alianţe. Ludovic Orban a fost un vehement contestatar al alianţei cu PSD şi al formării USL. Din cauza poziţiilor diferite Orban şi Antonescu s-au certat, deputatul PNL neacceptând linia pe care s-a înscris partidului sub conducerea lui Antonescu.

Orban l-a criticat dur pe Călin Popescu Tăriceanu pe care l-a numit „scalp la cingătoarea pieilor roşii” şi „trădător”. Cu doar un an înaintea acestor declaraţii, Orban şi Tăriceanu au avut poziţii comune împotriva lui Antonescu în momentul scandalului liderului PNL cu organizaţia PNL Sector 1, condusă de Andrei Chiliman şi Vlad Moisescu.

Deputatul PNL a pledat mereu pentru refacerea Alianţei Dreptate şi Adevăr, alături de PDL şi o opoziţie puternică faţă de PSD şi Guvernul Ponta.

Crin Antonescu şi Klaus Iohannis au început să critice PSD după ieşirea de la guvernare şi ruperea USL. Ambii au promis că atât timp cât se vor afla în fruntea PNL nu vor milita pentru refacerea USL şi reluarea colaborării cu social-democraţii lui Victor Ponta.

Mai mult, ei au început discuţii cu cei de la PDL pentru o colaborare mai strânsă. Un prim pas îl constituie şi trecerea europarlamentarilor PNL la PPE, familie politică europeană din care face parte şi PDL.

Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Chiţoiu sunt percepuţi în PNL drept susţinători ai ideii refacerii USL şi reintrării la guvernare. Tăriceanu poate miza pe faptul că mai mulţi lideri locali vor dori să aibă acces la resursele guvernamentale şi să nu stea în opoziţie. Fost preşedinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu, şi-a dat demisia din partid după ruperea USL şi a încercat să atragă de partea sa mai mulţi liberali. Planul său e eşuat, alături de el venit doar senatorul Sorin Ilieşiu. Cu toate acestea, Victor Ponta a fost de acord ca PSD să îl susţină pe Tăriceanu pentru preşedinţia Senatului. Ulterior, fostul preşedinte PNL a încercat să se reînscrie în organizaţia PNL Satu Mare, dar cei de la centru au considerat adeziunea ca fiind nestatură.

Tăriceanu participă constant la şedinţele USD, alături de premierul Ponta, vicepremierii Kelemen Hunor, Daniel Constantin şi Liviu Dragnea.

În timp ce Antonescu mizează pe antipatia liberalilor faţă de Victor Ponta, Tăriceanu speculează adversitatea PNL faţă de preşedintele Băsescu.

Delegaţia Permanentă a PNL a adoptat astăzi o rezoluţie prin care precizează că nu se va colabora cu PSD. În trecut, Delegaţiile Permanente ale liberalilor stabileau că sunt interzise alianţele cu PDL. 

Congresul PNL din această vară va decide astfel pe lângă preşedintele partidului, politica de alianţe în plan intern şi european şi candidatul pentru Palatul Cotroceni. PNL este în acest moment singurul partid în care conducerea şi-a dat demisia în bloc după eşecul de la europarlamentare.


 

Citește și: