Sorina Ionaşc
9578 vizualizări 30 oct 2013

După 40 de zile de lucrări intense, membrii Comisiei parlamentare însărcinate cu „elaborarea unei legi cadru pentru exploatările minereurilor auro-argentifere” au reuşit performanţa de a aproba aceeaşi lege trimisă de Victor Ponta, dar cu alte cuvinte. Principala preocupare a senatorilor şi deputaţilor a fost să ascundă RMGC în textul actului normativ, cu alte cuvinte să facă o lege cu dedicaţie, fără a specifica precis cui îi este ea dedicată. Astfel, chiar dacă au scos din text orice referire explicită la Roşia Montană, spre final proiectul RMGC este declarat "de utilitate publică" şi "de interes public deosebit". Mai exact, se precizează că „proiectul minier privind exploatarea auro-argentifere care face obiectul licenţei de concesiune aprobată prin HG 458/1999 este de utilitate publică, în sensul articolului 1 din Legea 33-1994 privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică, republicată şi de interes public deosebit, în sensul art. 2 (7) alin. 2, lit. c) din legea apelor nr 107/1996, cu modificările şi completărilor ulterioare”, se precizează în proiect, la propunerea PSD.

Licenţa de concesiune aprobată prin HG 458/1999 este chiar cea pe care o deţine în acest moment RMGC.

FOTO: Gândul.info

Astfel, prin declararea exploatării de la Roşia Montană de "interes public naţional deosebit" şi de "utilitate publică", proprietarii de terenuri şi imobile din perimetrul respectiv pot fi expropriaţi fără drept de refuz, singura cale de atac fiind în instanţă dacă nu sunt mulţumiţi de suma primită. Tot prin aceste amendamente se acordă companiei investitoare dreptul la a reconfigura perimetrul de exploatare atunci când consideră că este nevoie, la o simplă solicitare ANRM.

În acelaşi timp, un alt amendament propus de pesedişti ar permite scoaterea definitivă a 255 de hectare din fondul forestier naţional.

„(3) În vederea operaţionalizării proiectului minier prevăzut la alin 1, prin hotărâre de guvern, se poate aproba scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a unei suprafeţe totale de până la 255 de hectare de teren din cadrul perimetrului minier prevăzut în licenţei de concesiune aprobată prin hotărârea de guvern 458/1999”.

FOTO: Gândul.info

„Substanţialele” schimbări

De-a lungul celor cinci săptămâni de lucru, parlamentarii din comisia specială Roşia Montană au criticat proiectul în forma venită de la Guvern, spunând, în repetate rânduri, că este nesatisfăcător şi că nu poate fi votat în această formă. Din acest motiv, în explicaţiile parlamentarilor, amendamentele depuse modifică substanţial şi radical legea.

"Nu avem cum să îl susţinem, din moment ce l-am modificat substanţial, este nesatisfăcător, ca să nu spun mai mult. Mergem mai departe cu amendamentele care până acum s-a dovedit că modifică radical legea", a declarat preşedintele comisiei, Darius Vâlcov, după ultima şedinţă.

Însă acele modificări "substanţiale" nu sunt chiar atât de radicale, dimpotrivă. Chiar dacă au rebotezat proiectul, scoţând sintagma Roşia Montană din titlu şi text şi orice referire explicită la RMGC, parlamentarii din comisie au restructurat cele nouă articole,  păstrând însă aproape toate prevederile iniţiale.

Cine are dreptul să exproprieze

La articolul 6, care face referire la Legea minelor şi la dreptul de concesiune asupra imobilelor din perimetrul de exploatare, Ministerul Justiţiei a avertizat că „o astfel de derogare de la Codul Civil ar duce la o confuzie între dreptul de proprietate publică şi dreptul de proprietate privată”.

„Dreptul de concesiune asupra imobilelor din perimetrul respectiv, asupra cărora statul român sau unităţile administrativ-teritoriale deţin un drept de proprietate publică sau privată, va fi atribuit direct titularilor licenţelor de exploatare minieră”, se arată în proiectul de lege trimis de Guvern. Din acest alineat, parlamentarii au eliminat termenul de „privată” şi au completat cu faptul că va fi atribuit prin negociere directă.

FOTO: Gândul.info

Tot la sugestia Ministerului Justiţiei, parlamentarii au încercat să rezolve şi problema expropriatorului. Astfel, în lege se precizează concret că expropriator este statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, fiind eliminată sintagma „acţionând prin titularii licenţelor de exploatare , la solicitarea acestora”.

Cu toate acestea, s-a păstrat şi modalitatea de plată pentru exproprieri, aceasta fiind făcută de către reprezentantul desemnat al expropriatorului.

O problemă rămasă neschimbată se regăseşte tot la articolul 6, punctele 4 şi 5. Deşi în avizul Ministerului Justiţiei se arăta că nu ar trebui să fie declanşată procedura de expropriere fără aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi, în noua formă a proiectului se păstrează aceeaşi modalitate. Mai mult, a fost eliminată specificaţia că cererea de expropriere trebuie să fie însoţită de planul de amplasament al imobilelor respective, vizat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Termenul pentru care urmează a fi încheiat contractul de concesiune, de 49 de ani, vizat în primă fază de MJ ca fiind neconstituţional, a fost şi el păstrat în noua formă a proiectului.

Extinderea perimetrului de exploatare, la latitudinea ANRM

Nemulţumiri au existat şi  vizavi de faptul că RMGC avea, practic, dreptul să extindă perimetrul de exploatarea după bunul plac. În proiectul trimis de premierul Ponta în Parlament, ANRM era mandatată să reconfigureze perimetrele miniere la o simplă cerere a RMGC. În forma propusă de pesedişti în comisia specială, se elimină obligativitatea şi i se lasă o simplă posibilitatea Agenţiei de a face acest lucru. „La solicitarea titularului licenţei de exploatare, ANRM poate să reconfigureze perimetrele miniere adiacente”.

Între membrii din comisia parlamentară pentru Roşia Montană, în special între liberali şi pesedişti, au existat tensiuni de-a lungul lucrărilor. În timp ce peneliştii doresc respingerea fermă a proiectului în forma venită de la Guvern, social-democraţii au încercat să cadă la pace încercând să-i convingă să semneze noul proiect, cu promisiunea că este vorba despre o lege generală, care se va aplica tuturor exploatărilor auro-argentifere. "Aceeaşi Mărie cu altă pălărie", a fost reacţia liberalilor la ieşirea din ultima şedinţă a comisiei speciale.

Citește și: