Sorina Ionaşc
1352 vizualizări 12 dec 2013

Scoaterea parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, care practic îi salvează pe aleşi de anchetele DNA pentru infracţiuni de serviciu, luarea de mită, falsul şi traficul de influenţă, este privită ca o bombă legislativă în opinia publică. „Nu este deloc aşa”, ne contrazic deputaţii jurişti care au operat modificările. În primul rând, explică ei, parlamentarul nu are cum să intre în aceeaşi categorie cu funcţionarii publici pentru că li se aplică statuturi diferite. De ce nu este deputatul sau senatorul funcţionar public? Simplu, spune deputatul PSD Eugen Nicolicea. “Pentru că nu este în serviciul Parlamentului, ci în serviciul poporului. În serviciul Parlamentului sunt angajaţii parlamentari”, explică el, făcând referire la Constituţie.

Mai mult, udemeristul Mate Andras face apel la  decizia 81/2013 a Curţii Constituţionale care, spune el, îi obligă pe parlamentari să facă distincţia clară între un funcţionar public şi un deputat sau senator. “Eu nu sunt dispus să încalc o decizie a Curţii. În Constituţie scrie clar că eu Parlament sunt obligat să  modific legea dacă apare o decizie a CCR. Trebuie să execut. Decizia Curţii m-a obligat”, se revoltă Mate.

De atlfel, în respectiva decizie, CCR impune “reglementarea unitară a incompatibilităţilor şi conflictelor de interese”. „În reglementarea statutului deputaţilor şi al senatorilor trebuie să se aibă în vedere particularităţile specifice acestui statut, precum şi faptul că acesta este diferit de cel al funcţionarilor publici”.

O altă lege la care fac apel deputaţii jurişti atunci când vor să sublinieze că modificarea făcută la Codul Penal nu le creşte imunitatea este şi legea 78/2000, cea pe care DNA îşi exercită activitatea, privind combaterea şi prevenirea corupţiei. Liberalul Theodor Nicolescu spune că respectiva lege se aplică oricui, fie că este sau nu funcţionar public.

„La articolul 1, alineatul 1, litera a scrie foarte clar căror persoane li se aplică, adică cei care au o funcţie publică, indiferent de modul în care au fost învestite.  Deci faptul că e funcţionar, că e demnitar sau că e jucător de fotbal, dacă exercită o funcţie publică înseamnă că e subiect al acelei legi”, a precizat Nicolescu, contactat de gândul.

Perfect adevărat. Doar că, articolul şi alineatul la care a făcut deputatul referire spune aproape acelaşi lucru ca în Codul Penal, şi anume persoane care „care exercita o funcţie publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităţilor publice sau instituţiilor publice”. Or, în acest caz, explicaţia pesedistului Nicolicea referitoare la  articolul 147 din Codul penal l-ar contrazice. (Prin „funcţionar public“ se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145).

„Această prevedere face ca parlamentarul să nu fie asimilat cu funcţionarul public, ci în serviciul unei instituţii publice. Şi Parlamentul este o instituţie publică, dar parlamentarul nu este în serviciul Parlamentului, conform Constituţiei.  În serviciul Parlamentului sunt anjagaţii parlamentari, parlamentarii sunt în serviciul poporului. Deci dacă nu e inclus în această definiţie a funcţionarului, nu am de ce să-l scot pentru că nu pot să-l scot că n-a fost niciodată”, a explicat Nicolicea, pentru gândul.

Mai mult, chiar şi legea DNA face referire tot la textul Codului penal când vine vorba despre infracţiunile de corupţie.

„Infracţiunile de luare de mită - prevazută la art. 254 din Codul penal, de dare de mită - prevazută la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite - prevazută la art. 256 din Codul penal şi de trafic de influenţă - prevazută la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege”, se arată în articolul 6.

De ce nu este parlamentarul funcţionar public

Când vine vorba să-şi explice votul pe amendamentul controversat la Codul penal, deputaţii se grăbesc să aducă argumente pentru a evidenţia de ce parlamentarul nu trebuie să intre în aceeaşi categorie cu funcţionarul public.

„A fi funcţionar public înseamnă să ai continuitate, adică nu un mandat de 4 ani de zile, să ieşi la pensie la 65 de ani, să beneficiezi de sporuri legale, de vechime, de toxicitate, chestii de ordin de drept public care fac diferenţa între demnitar şi funcţionar public. Eu dacă aş fi funcţionar public asta ar însemna să primesc spor de vechime şi nu primesc, trebuie să am un contract de muncă şi nu am, trebuie să am o fişă a postului şi obligaţiile de serviciu pe care le pot încălca şi nu le am pentru că votul imperativ este interzis, nu există aşa ceva”, a argumentat Mate Andras, precizând că această „isterie dăunează statului de drept”.

Deşi a votat împotriva proiectului de lege care modifica acest Cod penal, juristul Daniel Fenechiu, deputat PPDD, merge şi el pe ideea că modificările făcute sunt inutile tot pentru că nu se poate pune semnul egal între funcţionar şi parlamentar.

„Dacă eu dau o lege şi spun că dumneavoastră sunteţi bărbat şi dup-aia vin şi spun că legea asta se aplică tuturor bărbaţilor şi femeia nu poate fi subiect activ într-un viol, e biologic imposibil, aceeaşi este situaţia dintre parlamentar şi funcţionar public. Esenţa funcţiei publice este contractul de muncă sau decizia administrativă de numire şi fişa postului.  Parlamentarul trebuie tratat distinct, el trebuie băgat în puşcărie dacă a făcut măgării ca parlamentar, nu ca funcţionar public”, a precizat Fenechiu, pentru gândul.

O modificare incompletă şi păguboasă, mai spune el. În opinia lui, dacă tot s-a mers cu acest amendament, se putea adăuga şi o prevedere prin care să se explice concret că şi parlamentarul, diferit de funcţionarul public, poate să fie sancţionat pentru faptele de corupţie în acelaşi fel.

„Adică Fenechiu poate să ia şpagă de la nu ştiu cine şi să convingă toţi parlamentarii să voteze cumva. Atunci este indiscutabil că am săvârşit o infracţiune, e clar că am luat mită şi sunt traficant de influenţă. Pentru asta nu-mi trebuie să am calitatea de funcţionar public. O prevedere prin care să se precizeze clar că parlamentarul nu e funcţionar public, dar că poate fi şi el sancţionat pentru aceste infracţiuni”, a mai spus el.

Reacţiile CSM şi DNA, nejustificate

Deputaţii cu vechime în Parlament îşi aleg cu grijă explicaţiile, mai ales dacă vin din mediul juridic. Aşa că Mate Andras încearcă să sublinieze, în acest context al modificării Codului penal, la care DNA şi CSM au avut reacţii negative, că ar trebuie să se aplice principiul separaţiei puterilor în stat. „Checks and balances”, cu cuvintele lui.

„Între cele trei nu este nicio subordonare, ci doar de un control reciproc. Parchetul face parte din Ministerul public şi este în subordinea Ministerului Justiţiei. Nu DNA trebuia să vină să spună ceva, ci să vină Guvernul să spună că aici puterea legislativă a greşit şi nu altcineva. În România nicio altă instituţie nu poate spune Parlamentului ce să facă, eventual celelalte puteri, judecătorească, unde nu sunt procurorii DNA, nici ANI, ci judecătorii ar putea să spună că noi avem o altă opinie, fără a etichetă cealaltă putere din stat”, a reacţionat Mate.

Despre reacţia CSM, din nou nejustificată, sugerează udemeristul. În primul rând pentru că CSM deja a dat avizul pe proiectul de lege cât timp acesta se afla în proces legislativ la Senat. „Dacă sunt cameră decizională, avizul CSM-ului era deja la Senat pentru proiectul de lege, eu în comisie nu trebuie să cer avizul CSM pentru fiecare amendament”, a spus deputatul UDMR.

De fapt, e un talibanism, conchide Daniel Fenechiu. „Talibanism al USL-ului să reducă puterea ANI şi DNA şi talibanism al ANI şi DNA care nu vor să se modifice nimic, nici acolo unde există argumente. O luptă între talibani unde nu există raţiune, nu există dialog şi nici dorinţa de compromis pentru a face ceva bun”, a concluzionat pepededistul.

Liberalii au interpretat altfel reacţia DNA. „DNA a zis că e posibil să apară interpretări şi din punctul acesta de vedere poate într-adevăr. Ştiţi cum e, doi jurişti, trei opinii. Dar nu înseamnă că ce zice DNA se va şi întâmpla. E o chestiune de interpretare a legii”, a spus şi Nicolescu.

Superimunitatea – e sau nu e?

În niciun caz. Nu se creează o superimunitate prin scoaterea deputaţilor şi senatorilor din categoria funcţionarilor publici, aşa spun juriştii care au contribuit la lege.

„Părerea mea ca jurist, ca avocat cu 19 ani vechime, şi până acum tot ce înseamnă instituţiile de anchetă au putut ancheta fiecare deputat sau senator. Şi în continuare poate să ancheteze fără nicio problemă pentru că deputatul sau senatorul care a fost prins că a primit o sumă de bani sau a făcut ceva nu a săvârşit fapta în calitate de funcţionar public, ci în calitate de demnitar al statului”, a dat Mate Andras verdictul.

O chestiune de interpretare a legii, spune şi Nicolescu. „Nu este situaţia aia de o vedem peste tot de superimunitate. O văd mai mult ca pe o modificare inutilă, nu văd salvând pe unii aşa-zişi clienţi. E prea mult zgomot pentru această lege care nu e nici pe departe atât de rea precum pare la prima vedere”, a spus el.

Chiar şi liderul deputaţilor PPDD susţine acest paravan în faţa legii. „Indiscutabil că am săvârşit o infracţiune, e clar că am luat mită şi sunt traficant de influenţă. Pentru asta nu-mi trebuie să am calitatea de funcţionar public şi pot fi anchetat”, a spus Fenechiu.

Camera Deputaţilor a adoptat o propunere de modificare a Codului penal, în sensul scoaterii din categoria funcţionarilor publici a preşedintelui şi parlamentarilor, fapt care face ca aceştia să nu mai poată fi anchetaţi de DNA pentru infracţiuni de serviciu, precum abuzul în serviciu, falsul, luarea de mită, traficul de influenţă.

”Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 175, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea,  precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat”, este modificarea adusă Codului penal.
 

Citește și: