Sorina Ionaşc
28518 vizualizări 10 iun 2014

De la începutul actualei legislaturi şase senatori şi deputaţi au scăpat de arestare preventivă sau urmărirea penală cu ajutorul colegilor. Situaţia nu a fost sancţionată doar în plan intern, reacţii venind şi din partea partenerilor europeni şi americani ai României. După Victoria Nuland şi vicepreşedintele Joe Biden, trei senatori americani extrem de influenţi au vorbit, într-un interviu acordat gândul, despre cum se vede zidul făcut în jurul parlamentarilor cu probleme penale.  John McCain, Ron Johnson şi Chris Murphy au atras atenţia că "dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea (n.r.- DNA) şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile". Mai mult, o astfel de situaţie ar fi de neimaginat în SUA: „această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA” .

După un sec „Avem relaţii excelente cu SUA. România este considerată ca având instrumente legislative de combatere a corupţiei foarte bune” al lui Victor Ponta şi parlamentarii români se spală pe mâini, invocând prevederea constituţională potrivit căreiasenatorii şi deputaţii „nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor”. Nimic însă despre votul negativ asupra cererilor DNA.

Deocamdată, legea şi Constituţia actuală ne dau anumite proceduri pe care unii parlamentari le folosesc într-o direcţie, alţii în altă direcţie, care sunt însă legale. N-aş vrea să vorbesc doar despre semnalul dat de Parlament. Atâta vreme cât este legal votul pe care îl dau, eu sunt jurist, nu am cum să critic legea. Ce să-i spun parlamentarului, nu vota aşa? Nu am cum, că e constituţional. Asta trebuie discutat cu şefii de partid, nu cu cei din comisie că suntem mai tehnici”, a punctat Bogdan Ciucă, preşedinte comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.

Întrebat de gândul dacă ar trebui să se ţină cont de semnalul dat de Statele Unite, conservatorul a spus că, în procesul de revizuire a Constituţiei, ar trebui să ţinem cont de experienţa altor state cu democraţii consolidate.

„Orice semnal venit din UE sau din afară care vizează statul de drept, că ne convine sau nu, trebuie luat cu foarte multă seriozitate în analiză. Nu putem decât să ne bucurăm de experienţa unor state cu o democraţie mai solidă şi mai istorică în desfăşurarea noastră legislativă. Dacă nu înveţi din experienţa altora, înseamnă că ai o problemă. Trebuie să ne asortăm noilor vremuri, noilor situaţii”, a adăugat Ciucă.

Nica: "Lasă-i în pace pe americani, să-şi vadă de corupţii lor!"

Pe de altă parte, vicepreşedintele aceleiaşi comisii, pesedistul Ciprian Nica, îi trimite pe americani la plimbare.

„America e America, România e România, e un stat independent, suveran. Lasă-i în pace şi pe americani, să-şi vadă de corupţii lor! Semnalele negative vor continua atât timp cât mai avem de suportat pentru că justiţia trebuie să-şi facă treaba, dar aşa cum trebuie şi cum sunt scrise legile. Acuma ce, nu mai avem dreptul nici să votăm? Chiar trebuie să ne dea ei lecţii de cum să votăm? Este părerea lor, care nu e formată pe realitate, nu au stat de vorbă cu cine trebuie. La Zgonea s-au dus cu lecţia învăţată. Dacă ei se documentează doar dintr-o parte şi se pronunţă aşa, mă îndoiesc de opinia lor”, a reacţionat deputatul PSD, contactat de gândul.

De altfel, nu este prima dată când Nica şi-a exprimat dezacordul privind punctele de vedere ale SUA referitoare la corupţia din România şi afirmaţiile făcute la adresa statului de drept.

Mai mult, Ciprian Nica a respins definitiv ideea ca legea fundamentală să fie modificată în sensul eliminării alineatului 2.

„Nu trebuie să se modifice nicio Constituţie, e foarte bună aşa cum e acum. Nu este niciun zid, vii cu probe concludente şi noi votăm pentru. S-a întins prea mult coarda cu arestările preventive, au început să ceară fără nimic la bază, că aşa vor. Dacă s-a votat împotriva arestării preventive, nu înseamnă că s-a votat pentru împiedicarea desfăşurării anchetei”, se apără pesedistul.

Gorghiu: „E o atitudine pe care o pun pe seama unei stări colective de şantaj politic”

Nici liberalii nu se sperie de semnalul dat de cei trei senatori americani, veniţi în România. Nu că ar contrazice punctul lor de vedere, ci pentru că, susţine deputata PNL Alina Gorghiu, este doar o continuare a aceluiaşi mesaj „dat de fiecare dată când o instituţie europeană sau americană se raportează la România”.

În explicaţia ei, voturile date de parlamentari pentru protejarea unui coleg senator sau deputat atunci când procurorii cer arestarea preventivă provind dintr-o „teamă”, ca urmare a unui „şantaj politic”.

„E o atitudine pe care o pun pe seama unei stări colective de şantaj politic. În sensul în care tot PSD, PC, UNPR este disperat, având multiple cazuri similare cu cele ale parlamentarilor în cauză. De aceea nici nu s-a mai ţinut cont de partidul din care face parte suspectul, voturile PSD, PC, UNPR au venit în defavoarea solicitării Parchetului. S-a inoculat în rândurile parlamentarii PSD teama de <următorul eşti tu>”, a declarat Gorghiu pentru gândul.

Moneda de schimb, în viziunea ei, este legea amnistiei, pe care PSD a încercat s-o adopte pe 10 decembrie, în aşa numita „Marţea Neagră”, la pachet cu o serie de modificări la Codul Penal, contestată de partenerii internaţionali.

„Legea amnistiei pe care ei o ţin la sertar este mijloc de şantaj, au spus <votaţi cum vrem noi, faceţi ce trebuie să faceţi, altfel nu mai dăm acea lege>. E cea mai mare minciună cu care PSD poate să-şi ţină aliniaţi oamenii. Acea lege nu va fi dată niciodată de Parlament, din punctul meu de vedere”, a precizat deputata PNL.

Totodată, Alina Gorghiu susţine că prevederea referitoare la votul pe care Parlamentul îl dă în cazul unui deputat sau senator urmărit penal, pentru care se cere arestarea preventivă, este una inutilă, introdusă în scopul de a se evita abuzurile.

„La un moment dat, un parlamentar poate fi supus la un abuz, mai ales dacă este din minoritatea parlamentară. Dar ăsta nu este apanajul unui stat de drept, democratic, aşa cum vrem noi să fim. Eu aş fi pentru scoaterea procedurii din Constituţie. Trebuie găsite alte pârghii de protecţie împotriva abuzurilor, dacă aceasta este temerea. Pot să mă apăr la fel de bine şi dacă nu sunt privilegiat”, a mai punctat liberala.

Boboc: "Nu ar trebui să avem o anumită atitudine pentru că ne arată cineva un cartonaş"

Problema apare atunci când există un conflict între declaraţii, consideră preşedintele comisiei juridice a Senatului, liberalul Cătălin Boboc. Concret, acesta susţine că majoritatea politicienilor merg pe ideea că justiţia trebuie lăsată să-şi facă treaba, însă rezultatul voturilor lor din Parlament contrazic declaraţia iniţială.

„Toată lumea este cu ochii pe noi pe subiectul acesta, toţi, pe toate canalele, spunem că justiţia trebuie lăsată să-şi facă treaba. Numai că prin exprimarea votului eu nu am observat treaba asta. Nu cred că ar trebui să avem o anumită atitudine pentru că ne arată cineva un cartonaş, ci să avem acea atitudine ca să fiu consecvent cu ceea ce declar, cu ceea ce susţin şi cu un drum pe care România a pornit în faţa partenerilor internaţionali”, a declarat Boboc, contactat de gândul.

Mai mult, senatorul PNL susţine că un vot dat împotriva cererii procurorilor de arestare preventivă nu-l ajută sub nicio formă pe senatorul sau deputatul vizat.

„Dacă noi respingem cererea procurorilor de arestare preventivă a unui coleg, noi nu-i facem un bine, ci mai mult rău. Dacă noi permitem justiţiei să-şi desfăşoare toate actele până la final şi să pronunţe o hotărâre judecătoarească, astfel colegul nostru iese mai curat. Are o chestiune clară, curată, tranşantă cu care îşi poate dovedi nevinovăţia. Altfel, asupra lui va plana tot timpul o suspiciune”, a adăugat Boboc.

Şase parlamentari salvaţi

În legislatura actuală, începută în 2012, patru deputaţi şi trei senatori au trecut de votul Parlamentului, pus în faţa solicitării procurorilor de a aproba sau a respinge cererea de arestare preventivă. Dintre aceştia, doar unul a ajuns la judecata instanţei, restul de şase fiind salvaţi, rând pe rând, fie de Camera Deputaţilor, fie de Senat.

Numai în ultimele două săptămâni, deputatul PMP Florin Popescu a ieşi învingător după votul colegilor. În cazul lui, 224 de deputaţi au decis ca „baronul puilor” să scape de posibiliatea să fie arestat preventiv. Apropiat al Elenei Udrea, Florin Popescu este acuzat că a distribuit 70 de tone de pui în campanie electorală pentru a-i mitui de alegători în 2012.

La Senat, ultimul care a reuşit să evite arestarea preventivă este Marius Isăilă. Acuzat de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri, pesedistul a fost salvat de 104 de senatori, în timp ce doar 15 au votat „pentru” solicitarea DNA.

La fel a fost şi în cazul deputaţilor Vlad Cosma (PSD), Daniel Chiţoiu (PNL) şi Ovidiu Silaghi (PNL), dar şi a senatorului Varujan Vosganian (PNL) - toţi au evitat posibilitatea să fie arestaţi preventiv sau de a fi urmăriţi penal, cu ajutorul votului colegilor.

Numai deputatul PC Gheorghe Coman a fost „sacrificat” de Cameră. Pe conservator nici spiritul sărbătorilor de iarnă nu l-au ajutat, astfel încât, pe 27 decembrie, 190 de deputaţi l-au lăsat pe mâna justiţiei. Coman a fost urmărit penal pentru fapte de corupţie, fiind prins în flagrant voia să ia şpagă de 3.000 de lei. Acesta a fost chiar condamnat la un an de închisoare cu executare, la sfârşitul lunii ianuarie.

Deputatul a fost trimis în judecată în 16 ianuarie, fiind acuzat că a primit bani şi o sticlă de whisky în schimbul menţinerii în funcţie a unui şef din Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Buzău. Coman a fost acuzat de folosirea influenţei funcţiei de conducere din partid, fiind preşedinte al PC Buzău la data faptelor, pentru obţinerea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Mesajul senatorilor americani

Principalul mesaj pentru România transmis de senatorii americani John McCain, Ron Johnson şi Chris Murphy, în interviul acordat gândul, este importanţa continuării luptei anticorupţie. Republicanul John McCain a spus că restricţionarea de către Parlament a anchetelor de corupţie afectează relaţia României cu SUA, democratul Christopher Murphy a arătat că un Parlament care îşi protejează membrii de anchetele procurorilor este de neconceput în SUA şi ar fi luat în râs la Washington, iar republicanul Ron Johnson a spus că un sistem corupt împiedică investiţiile şi nu permite independenţa energetică faţă de Rusia.

„Respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie (Laura Codruţa Kovesi – n.r), cred că este un adevărat erou şi evident, dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile”, a spus John McCain, pentru gândul.

„Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, îşi va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveţi legi care se aplică tuturor în mod corect şi că există un sistem necorupt”, a declarat la rândul senatorul Ron Johnson.

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA. Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA”, a adăugat senatorul democrat Christopher Murphy.

În timpul vizitei lor, senatorii americani au avut o întrevedere, la Cotroceni, cu preşedintele Traian Băsescu, apoi cu procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, iar duminică s-au întâlnit cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi cu deputaţii Viorel Hrebenciuc, Ana Birchall şi Georgian Pop. John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy au fost primiţi şi de ministrul de Externe, Titus Corlăţean.

Citește și: