Clarice DINU
10214 vizualizări 16 sep 2012

Presaţi de termenele legale, PDL, PNŢCD şi Forţa Civică au parafat şi înregistrat la Biroul Electoral Central Alianţa România Dreaptă (ARD), însă negocierile pentru protocolul extins şi stabilirea candidaturilor la parlamentare continuă. Potrivit unor surse democrat-liberale, proporţia candidaturilor va fi de 7 la 2 sau 7 la 3, partea leului fiind adjudecată de PDL. Dincolo de criteriile de integritate elaborate de Monica Macovei, pe baza cărora vor fi evaluaţi candidaţii, discuţii aprinse se poartă în privinţa oamenilor pe care Mihai Răzvan Ungureanu vrea să-i impună pe liste.

În acest caz, PDL are o obiecţie majoră, nefiind de acord ca foşti membri ai săi, care au migrat către Forţa Civică, să candideze acum sub sigla ARD. Este şi cazul secretarului general al FC, Ştefan Pirpiliu, care a fost până în urmă cu două săptămâni membru al PDL, din partea căruia a fost ales deputat într-un colegiu din sectorul 3 al Capitalei.

De ce vrea MRU în sectorul 1

Liderii celor trei formaţiuni semnatare ale protocolului ARD au stabilit, de principiu, care sunt colegiile în care vor candida la parlamentarele din 9 decembrie.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, ales senator într-un colegiu din Bucureşti în 2008, ia în calcul foarte serios acum o candidatură în Timiş. Liderul PNŢCD, Aurelian Pavelescu, se gândeşte să candideze într-un colegiu din Bucureşti.

Şi Mihai Răzvan Ungureanu merge pe varianta unui colegiu de deputat în sectorul 1 al Capitalei, unde la alegerile din 2008 s-a bătut pentru un loc de senator Crin Antonescu. Iniţial, în calculele lui MRU era judeţul Iaşi, variantă care a picat pe planul doi după cooptarea ca vicepreşedinte al Forţei Civice a fostului lider al PNL sector 2, Dan Cristian Popescu, un apropiat al edilului sectorului 1 Andrei Chiliman, aflat în conflict deschis cu Crin Antonescu. De altfel, liderul PNL a renunţat la o candidatură în sectorul lui Chiliman, preferând să intre în luptă într-un colegiu din sectorul 6, condus de omul său Rareş Mănescu.

Adrian Papahagi, venit în PDL în urmă cu două zile pe filiera Fundaţiei Creştin Democrate, va merge să se bată pentru un post de deputat la Cluj, în colegiul care acoperă cartierul Mănăştur. Chiar şi pentru Mihail Neamţu, liderul Noii Republici care nu a putut semna protocolul ARD deoarece formaţiunea sa nu are încă personalitate juridică, se ia în calcul un colegiu de deputat în judeţul Arad, singurul fief al PDL rămas după alegerile locale. Neamţu ar putea candida din partea PNŢCD pe listele ARD.

Recuperarea baronilor

În privinţa celorlalte candidaturi se ia în calcul ca actualii parlamentari să-şi păstreze colegiile, însă o decizie finală va fi luată după efectuarea unor sondaje de opinie care să cuantifice şansele reale pe care le au.
De asemenea, PDL vrea să-i reintroducă în circuitul politic pe o serie de lideri locali care au pierdut la limită funcţiile la alegerile din 10 iunie.

Este vorba de secretarul general al PDL, Gheorghe Flutur, care, cel mai probabil, va candida într-un colegiu de senator în Suceava, după ce a pierdut şefia Consiliului Judeţean. De asemenea, prim-vicepreşedintele Mihai Stănişoară îşi va încerca şansele într-un colegiu din Mehedinţi, iar Alin Tişe, într-unul din Cluj, judeţ în care până în iunie a fost şef al CJ.

Potrivit unor surse democrat-liberale, fostul şef al CJ Dâmboviţa, Florin Popescu, ia în calcul o candidatură la parlamentare, însă o decizie finală va fi luată după o evaluare de la centru, actuala conducere fiind nemulţumită de prestaţia acestuia la şefia organizaţiei, nefiind exclusă chiar o înlocuire.

Portiţa pentru Udrea

O situaţie specială este cea a figurilor marcante ale PDL a căror candidatură este considerată a aduce prejudicii de imagine patidului. Este şi cazul Elenei Udrea pe care conducerea democrat-liberalilor nu ar mai dori-o pe liste la alegerile din decembrie. Cu toate acestea, susţin surse din partid, fosta şefă a PDL Bucureşti intenţionează să-şi asume o candidatură, cel mai probabil în ţară, nu în Bucureşti unde a candidat în 2008, în calcul fiind luat un colegiu din Neamţ.

Candidaturi de tipul Elenei Udrea sau al lui Ştefan Pirpiliu ar putea să intre în contradicţie cu criteriile de integritate puse pe hârtie de Monica Macovei şi prezentate public astăzi. Între acestea se regăseşte interdicţia de a candida pentru persoanele care afectează Alianţa prin imaginea lor sau care au trecut de la un partid la altul în cadrul ARD. O portiţă pentru rezolvarea acestei probleme ar fi faptul că decizia în comisia de integritate se ia prin votul majorităţii, 3 la 2, ceea ce ar putea asigura o soluţie favorabilă în astfel de cazuri.

Pentru a se încadra în regulile Monicăi Macovei, candidaţii trebuie să nu fi fost condamnaţi definitiv, arestaţi preventiv, trimişi în judecată sau să existe indicii temeinice că ar fi săvârşit infracţiuni. De asemenea, ei trebuie să nu aibă o decizie a ANI de incompatibiliate sau conflict de interese.

Între criteriile de integritate se numără şi un comportament care să nu fi încălcat normele de morală publică sau să nu fi fost colaborator al fostei Securităţi.

Monica Macovei a precizat că documentul care conţine criteriile de integritate ar putea fi o anexă la protocolul extins al Alianţei România Dreaptă.

Citește și: