Adrian Ilie
2034 vizualizări 16 nov 2017

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a declarat, joi, că decizia în cazul Belina a fost amânată pentru 23 noiembrie pentru a se face o analiză mai aprofundată a datelor din dosar.

„Am amânat cauza pe 23 noiembrie pentru aprofundare. Nu se va repune pe rol, s-au amânat deliberările. N-am cerut niciun fel de explicaţii, nici informaţii suplimentare, pur şi simplu pentru o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susţinute azi în şedinţă”, a spus Dorneanu.

Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia Curţii, preşedintele CCR a răspuns: „Noi ne luăm după Constituţie, după practica noastră. Nu eliminăm niciodată hotărârile pe care le dau instanţele judecătoreşti, dacă ele sunt necesare cauzei şi ne pot influenţa”.

Chestionat dacă decizia CCR în cazul OUG 13 poate fi considerată un precedent pentru cauza Belina, Dorneanu a precizat: „Nu poate fi considerată niciun precedent dacă ea nu are o relevanţă exactă. De la caz la caz, noi apreciem în ce măsură şi cât o decizie de-a noastră anterioară se potriveşte cu cauza pe care noi o analizăm acum”.

Dorneanu a mai precizat, răspunzând unei întrebări, că pe 23 noiembrie decizia se va lua în cvorum de 7 judecători, în condiţiile în care 2 judecători au lipsit joi.

„Bineînţeles. Cei doi (Maya Teodoroiu şi Ştefan Minea, n.r.) care au lipsit azi nu vor participa la dezbateri data viitoare”, a spus Dorneanu.

Decizia va fi una de principiu, care va delimita competenţele guvernului de cele ale procurorilor, a argumentat Tudorel Toader în şedinţa CCR, susţinând în faţa judecătorilor că toate prevederile din decizia 68 în cazul OUG 13 sunt aplicabile.

„Ce solicită preşedintele Senatului şi susţinem noi este de a constata dacă prin activitatea DNA de a ancheta oportunitatea, legalitatea adoptării unui act normativ se constată sau nu un conflict juridic şi dacă este sau nu un conflict juridic de natură constituţională. DNA a deschis un dosar faţă de mai mulţi demnitari, funcţionari publici, de asemenea, spune DNA, au fost încălcate o serie de dispoziţii ce reglementeează normele de tehnică legislativă. Aşadar, în numele acestui aspect este solicitarea pe care preşedintele Senatului a depus-o la dumneavoastră.

Din punctul nostru de vedere, sesizarea este admisibilă, pentru că sesizarea este de rang constituţional, pe de-o parte, pe de altă parte, DNA are competenţe dezvoltate la nivel infraconstituţional. Problema rămâne aceeaşi, dacă competenţele guvernului pot fi verificate, anchetate, sub cele patru aspecte: circumstanţele, împrejurările, legalitatea, oportunitatea, adoptării unor acte normative", a spus Toader în şedinţa CCR pe cazul Belina. 

Ministrul Justiţiei a precizat că sancţiunea aplicată pentru nerespectarea dispoziţiilor legale în procedura de elaborare şi adoptare a actelor normative nu este una din aria dreptului penal, pentru că atunci când o HG este declarată ilegală aceasta este lipsită de efecte juridice. Acestea în condiţiile în care procurorul are datoria să urmărească şi să ancheteze fapte considerate infracţiuni. 

„După ştiinţa mea, nu avem nicio infracţiune care să conste în fapta guvernului de a adopta o HG, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, DNA, procurorul în general, nu are competenţa legală să ancheteze. Când el se vede în faţa unei posibile HG adoptate în condiţii de legalitate, poate DNA să verifice legalitatea hotărârii de guvern? Poate să ia DNA din competenţa judecătorului de contencios administrativ? Sigur, convingerea noastră este că nu.

Prin urmare, procurorul de la DNA nu anchetează circumstanţele, împrejurările, legalitatea, oportunitatea, dar are competenţa legală de declanşare a mecanismelor constituţionale pentru verificarea legalităţii hotărârii de guvern, declanşează mecanismele constituţionale, sesizeează instituţiile de contencios, dar nu se substituie instituţiilor de contencios, nici guvernului sub cele patru dimensiuni", a mai explicat Toader, făcând referire la decizia 68 a CCR în dosarul deschis de DNA în cazul OUG 13. 

Ministrul Justiţiei e insistat că, păstrând proporţiile legii, şi în acest caz oportunitatea, circumstanţele, împrejurările actului normativ rămân în sarcina decidentului şi s-a declarat surprins că DNA  a procedat la fel ca în cazul OUG 13 în această situaţie: „Eu, cu titlu personal, îmi exprim aşa surprinderea cum de urmare a deciziei nr. 68 în care aţi stauat faptul că DNA trebuie să se abţină de la orice acţiune care ar avea ca efect subrogarea activităţii unei alte autorităţi publice, ministerul public nu are dreptul de a face cercetarea penală cu privire la oportunitatea, împrejurările, credem că de data aceasta aveţi dedusă judecăţii actului normativ inferior, dar care nu înseamncă că oportunitatea, legalitatea, împrejurările la procuror care să verifice ce? O împrejurare. În opinia noastră sigur că nu este posibil, el trebuie să ancheteze fapte care sunt infracţiuni".

DNA: Nu cred că rolul CCR e de a exonera funcţionarii de rang înalt

Un procuror al DNA a susţinut, joi, în faţa judecătorilor CCR, în timpul dezbaterii sesizării din cazul Belina, că o acceptare a conflictului constituţional, cerut de Călin Popescu Tăriceanu, echivalează cu o exonerare de răspundere penală a funcţionarilor publici cu rang înalt.

„CEDO a statuat că organele de urmărire penală trebuie să realizeze o anchetă penală efectivă, aptă, care să stabilească de principiu dacă există fapte penale. Dacă i se interzice să stabilească acest aspect nu avem să ştim dacă funcţionarul public săvârşeşte, ci este exonerat de răpundere, este mai presus de lege, ori nu cred ca acesta este rolul CCR, de a exonera răspunderea penală a funcţionarilor cu rang înalt", a susţinut reprezentantul DNA.

Potrivit acestuia, procurorul care instrumentează dosarul Belina nu a făcut altceva „decât o cercetare penală care nu poate fi supusă obiectului controlului constituţional şi nu poate face obiectul conflict juridic".

„Ce ar însemna ca de fiecare dată când un funcţionar public cu rang înalt care săvârşeşte o faptă penală să sesizeze instanţa de contencios-constituţional şi să arate că procurorul, atâta vreme cât exercită rolul constituţional, nu poate să-l ancheteze? Nu înseamnă asta şi încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat? Ba da, pentru că el nu va putea niciodată să răspundă penal pentru că prin diferite tertipuri sesizează diferite autorităţi, în acest caz CCR, şi obţine prin diferite decizii de speţe, în care să spună ce să faca un procuror, ce să ancheteze", a mai spus reprezentantul DNA.

Acesta a mai spus că se face o confuzie între răspunderea penală şi cea administrativă.

„Vă rugăm să constataţi că nu există niciun conflict juridic de natură constituţionala pentru simplu fapt ca procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituţional. Nu poţi să impui procurorului unde să facă anchetă sau nu", a mai spus procurorul.

Magistratul a precizat că obiectul dosarului DNA nu priveşte modalitate în care au fost emise hotărârile de guvern.

„Niciodată procurorul nu verifică dacă a fost emisă o HG în condiţii de legalitate, că e rolul instanţelor judecătoreşti. Procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-şi exercite acest rol constituţional, ori dvs vi se cere să stabiliţi ce poate face un procuror şi unde poate să exercite o cercetare penală. Se încalcă principiul statului de drept. Nu se poate ca în România secolului 21 să vină un funcţionar cu rang înalt şi să impună unde să facă procurorul ancheta penală", a conchis reprezentantul procurorilor DNA.

„Nu cred că s-a pus problema de reducere a competenţelor procurorului. (..) Cred că temerea doamnei procuror este nejustificată, că nimeni nu reduce din competenţa procurorului, doar ce s-a cerut prin sesizare, procurorul să ancheteze infracţiuni, dar să nu se subtituie nici instanţei de contencios-administrativ şi nici guvernului, emitentului actului. Distincţia între hotărâri de guvern individuale sau normative nu se justifică, că tot guvernul le adoptă, legalitatea e tot la contencios, oportunitatea, cirscumstanţele îi rămân tot lui. Cred că doamna procuror poate să rămână împacată la gândul că nimeni n-a pus problema ştirbirii competenţelor", a replicat ulterior ministrul Tudorel Toader.

Pe 23 octombrie, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a depus la Curtea Constituţională o sesizare privind cercetările DNA legate de modul cum au fost adoptate în Guvern hotărârile referitoare la insula Belina.

„Preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, a cerut astăzi Curţii Constituţionale a României să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte. Aşa cum se precizează în solicitarea către Curtea Constituţională a României, conflictul juridic a intervenit ca urmare a cercetării penale a Direcţiei Naţionale Anticorupţiei asupra legalităţii Hotarârii Guvernului nr.858/2013, respectiv, a Hotărârii Guvernului nr.943/2013”, informa biroul de presă al Senatului.

Potrivit sesizării lui Tăriceanu, conflictul juridic de natură constituţională este generat de începerea urmăririi penale privind adoptarea unor hotărâri de Guvern. ”Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituţională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenţei originare a Guvernului”, susţinea preşedintele Senatului.

Acesta a solicitat CCR să constate existenţa conflictului juridic între Ministerul Public şi Guvern şi, totodată, să constate că acest conflict are drept cauză faptul că DNA şi-a arogat competenţa de anchetare a oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri. O altă cerere a lui Tăriceanu căte CCR este ”să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotarârilor de Guvern.”

Citește și: