Adriana Stanca
14971 vizualizări 27 apr 2015

Proiectul de lege privind revenirea la denumirea de „ţigani” pentru persoanele de etnie romă, pe care deputatul şi liderul Partidului România Unită (PRU) Bogdan Diaconu intenţionează să-l depună la Parlament, a provocat un val de comentarii în mediul online. Asta pentru că, înainte de toate, Diaconu l-a pus în „dezbatere publică” pe pagina sa de Facebook.

Vehementă a fost însă şi reacţia preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, care a catalogat ideea deputatului PRU ca fiind una „inoportună” şi menită doar să atragă capital politic.

Denumirea de rom este cea mai potrivită şi nu aceasta este problema de fond cu privire la situaţia comunităţii rome şi la relaţiile interetnice dintre romi şi majoritari, respectiv alte comunităţi”, a declarat Csaba Asztalos pentru gândul. „Nu acesta este elementul cheie în ce priveşte comunitatea romă sau relaţiile interetnice. Aceasta este o falsă problemă! E adevărat, se poate câştiga capital politic, pentru că dacă am măsura prin studii sociologice, majoritatea celor intervievaţi ar fi de acord cu parlamentarul... Dar ar fi bine să se aplece asupra problemelor reale care există în comunităţile vulnerabile”, a adăugat preşedintele CNCD.

FOTO: Mediafax (Mihai Dăscălescu)

Cât priveşte principalul argument pe care deputatul PRU l-a prezentat în expunerea de motive a proiectului legislativ, şi anume „evitarea confuziei care are loc în străinătate între denumirea de român şi cea de rom”, Csaba Asztalos a subliniat că este, de asemenea, eronat.

„Nu e vorba de nicio confuzie; confuziile sunt elemente rasiste sau comportamentale care nu ţin de etnie, ci ţin de fiecare om în parte”, a explicat el. „Dincolo de acest aspect, şi romii din România sunt în primul rând cetăţeni români. Evident ca oricărui cetăţean din această ţară în străinătate i se realizează apartenenţa pe cetăţenie, şi nu cea etnică. Ei sunt cetăţeni români. Punct. Dacă unul se declară sau nu ca fiind etnic, este dreptul său”, a conchis Csaba Asztalos, preşedintele CNCD.

Gelu Duminică, Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”: „Ce putem să zicem? Cam atât îl duce mintea!”

O părere similară a exprimat şi Gelu Duminică, directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună” şi profesor asociat la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, din cadrul Universităţii Bucureşti. Contactat de gândul pentru a comenta proiectul de lege propus de Bogdan Diaconu, acesta a izbcnit iniţial în râs: „Aceasta este reacţia mea la acest proiect! Chiar vă rog să o transmiteţi”, a spus el ironic.

Ca şi preşedintele CNCD, şi Gelu Duminică a apreciat totul ca fiind o simplă campanie de imagine pe care liderul PRU încearcă să şi-o facă: „În general, dacă cineva vrea să-şi facă puţină campanie, mai ales din punct de vedere politic, începe să se lege de grupurile care sunt nepopulare în România”, a afirmat Duminică.

„Dar cum evrei nu prea mai avem în România, pentru că alţi oameni de genul domnului Diaconu au avut grijă ca ei să nu mai existe, hai, deci, să dăm în cei care se apără mai puţin, respectiv în romi. În momentul în care România are sintagme de genul dacă nu stai cuminte, vine ţiganul şi te fură sau ţiganul e ţigan şi nu e om nici în ziua de Paşti etc, nu putem să venim şi să spunem că o comunitate ad integrum să se denumească în felul în care mentalitatea domnului Diaconu o vede. Ce putem să zicem? Cam atât îl duce mintea! Cred că îi dăm prea multă importanţă şi dumnealui şi iniţiativei pe care o promovează. Cred că nu facem decât să răspundem în momentul de faţă strategiei pe care dumnealui a avut-o. Numai câtă publicitate şi apariţii a avut în ultima perioadă pe moca. A auzit lumea şi de dumnealui şi de minusculul lui partid”, a comentat Gelu Duminică.

FOTO: Mediafax (Răzvan Chiriţă)

Totodată, directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună” a amintit că iniţiative similare au fost numeroase în ultimii ani, dar că au rămas fără succes.

Mai mult, în ediţia din 2012 a DEX-ului, au fost schimbate definiţiile considerate ofensatoare ale unor cuvinte precum „rom”, „jidan” sau „ţigan”. Modificările au fost realizate ca urmare a unei recomandări făcute de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) Academiei Române şi Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan” de a schimba felul în care este definit cuvântul „ţigan” în DEX. CNCD le-a recomandat celor două instituţii să pună în dreptul celei de-a treia definiţii a cuvântului „ţigan”, „epitet dat unei persoane cu apucături rele”, cu precizarea că acest sens este unul peiorativ.

„Parcă dacă de mâine s-ar numi struţo-cămile, situaţia ar fi alta”

„Lucrul acesta credeam că s-a calmat în momentul în care CNCD-ul a dat clar decizii precizând că folosirea termenului de ţigan este adesea peiorativă. A scoate de la naftalină aceleaşi idei care există din 1990 şi care de fiecare dată au fost sortite eşecului, înseamnă cel puţin că nu ai pic de originalitate”, a spus Duminică.

În rest, din punctul meu de vedere, despre idioţi, numai de bine! Din punctul meu de vedere, discriminarea şi readucerea unor termeni profunzi rasişti în limbajul public ca şi denominaţie pentru o minoritate este cel puţin o idioţenie. În rest, vor exista tot timpul partide naţionaliste, partide care vor scoate de la naftalină nevoia de a ne diferenţia de ceilalţi şi superioritatea noastră. Vor exista până când va exista rasa umană: vor exista oameni care se consideră superiori pentru că sunt heterosexuali, oameni care se consideră superiori în România pentru că sunt buni creştini, faţă de pocăiţi, oamenii care consideră că Biblia este mai importantă decât Coranul, oameni care să considere că ţiganii – şi subliniez ţiganii - nu trebuie să se asemene cu românii. Tuturor le spun că sunt nişte idioţi”, a continuat acesta.

Ce am câştiga din înlocuirea cuvântului rom cu ţigan? Absolut nimic, consideră preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună”.

„E dureros şi enervant uneori că singura lege pe care parlamentarii români se gândesc să o propună atunci când este vorba despre situaţia romilor din România, este să nu îi mai numim romi, ci ţigani. Parcă dacă de mâine s-ar numi struţo-cămile, situaţia ar fi alta. Că dacă cerşetorul din afară, de pe străzi, este struţo-cămilă din România, creează o mai mică imagine negativă, decât romii care sunt în afara României. Dacă ţigan este un termen atât de frumos, de ce, spre exemplu, la meciurile de fotbal, când ne strigă o altă galerie ţiganii!, ne supărăm? Dacă ne strigau nemţilor!, ne supăram?”, a argumentat el.

„Repet, îi numim struţo-cămile. Şi ce? O să crească naţionalismul? O să meargă românul pe stradă mult mai fericit? În afară, când vor merge, va curge lapte şi miere? Vor fi primiţi cu flori? Atunci ar trebui să schimbăm şi parlamentarii din România – o să îi propun domnului Diaconu să facă o iniţiativă legislativă -, să renunţăm la Parlament pentru că este corupt  şi pentru că imaginea României în afară este că este o ţară coruptă... În mod normal nu ar fi trebuit să comentăm idioţenii de genul acesta şi să le punem acolo unde le este locul: în întuneric”, a mai spus Gelu Duminică.

Declaraţia de la Ibaşfalău, 1919: „Să nu se mai folosească pentru noi şi următorii noştrii numirea (porecla) ca batjocură ţigan

În final, preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, a făcut referire la dreptul la autodefinire al unui popor, amintind că dorinţa comunităţii rome de a înlătura cuvântul „ţigan”, adresat în mod peiorativ, este veche de aproape un secol.

„Pe 27 aprilie se împlinesc 96 de ani de la prima adunare a romilor din România, în 1919, la Ibaşfalău, judeţul Sibiu. Imediat după Unire, liderii romilor s-au întâlnit. Ştiţi ce cereau, printre altele, reprezentanţii romilor de atunci? Să se schimbe denumirea de batjocură ţigan”, a explicat el. „96 de ani şi încă avem această dezbatere. Este jignitor pentru români, nu pentru romi.Dacă altceva nu reuşim să facem decât asta, înseamnă ori că rasismul este atât de puternic în sufletul nostru, ori că ne merităm deputaţii de genul domnului Diaconu”, a mai spus Gelu Duminică în cele din urmă.

FOTO: Declaraţa de la Ibaşfalău: „(...) ne rugăm ca de aci înainte, în toate actele oficiale româneşti să nu se mai folosească pentru noi şi următorii noştrii numirea (porecla) ca batjocură ţigan, ci aceasta, dacă nu se şterge cu totul chiar din uzul oficial, să se circumscrie cu o altă numire care se  va afla de corespunzătoare (...)”

În 1993, Consiliul Europei recomanda folosirea termenului „rom”. În 1995, un memorandum al ministrului de Externe Teodor Meleşcanu recomanda revenirea la termenul „ţigan”, pentru a nu se face o confuzie între „rom” şi „român”. Totuşi, în anul 2000, un alt memorandum (Nr. D2/1094 din 29.02.2000) al ministrului de Externe de atunci, Petre Roman, recomanda, încă o dată, folosirea cu precădere a termenului „rom”.

În anul 2012, în urma mai multor demersuri ale Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Asociaţiei Rromilor „Egalitate de Şanse” Tulcea şi Asociaţiei ACCEPT, şi având în vedere Hotărârea nr. 230/15.06.2011 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Institutul de Lingvistică „ Iordan - Al. Rosseti” a publicat o nouă ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX). Atunci, au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care făceau trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor. Institutul a eliminat sau a explicat clar identificările discriminatorii şi tendenţioase care promovau stereotipuri negative în legătură cu minoritatea romă.

Astfel, Academia Română a definit cuvântul „rom” drept „termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic”, făcând precizarea că termenul „ţigan” este considerat peiorativ, potrivit MEDIAFAX.

La explicaţia cuvântului „ţigan” este făcută precizarea „adesea peiorativ”, însă termenul denumeşte în continuare o persoană aparţinând unui ansamblu de populaţii din N-E Indiei care au migrat şi în Nordul Africii şi ulterior în cele două Americi, care vorbesc o limbă indoeuropeană şi duc o viaţă nomadă. Un al doilea sens este „epitet dat unei persoane brunete”, iar cel de-al treilea, „epitet injurios dat unei persoane cu un comportament necivilizat”, înlocuindu-se sintagma „cu apucături rele” din tirajul anterior al DEX.

Cu toate acestea, zilele trecute, Bogdan Diaconu, deputat şi liderul Partidului România Unită, a propus revenirea la denumirea de „ţigani“ pentru persoanele de etnie romă.

FOTO: Facebook//Bogdan Diaconu

„Sunt conştient că acest proiect va naşte multe controverse, dar trebuie să ţinem cont de felul în care românii din străinătate au de suferit în urma confuziei dintre romi şi români. Am primit mii de solicitări să pun capăt acestei confuzii care ne-a afectat teribil în ultimii ani”, a scris Diaconu pe blogul personal.

El adăugat că această confuzie a adus prejudicii de imagine României, dând ca exemplu documentarul „The Romanians are coming” difuzat de canalul britanic Channel 4, şi a catalogat drept o „greşeală majoră” memorandumul ministrului de Externe Petre Roman în anul 2000.

„Din textul memorandumului se vede cum statul român s-a arătat dispus să accepte această denumire deşi contravenea direct intereselor sale şi avea să dea naştere unor confuzii dramatice pentru românii aflaţi în afara graniţelor. Prezentul proiect de lege îşi propune să remedieze această confuzie şi să readucă lucrurile în făgaşul lor firesc", completat deputatul PRU.

Citește și: