Sorina Ionaşc
Andreea OFIŢERU
3291 vizualizări 9 iul 2015

La o zi după ce Consiliul Naţional de Etică, din cadrul Ministerului Educaţiei, a stabilit că vicepremierul Gabriel Oprea nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat, Universitatea Bucureşti vine cu o serie de propuneri de modificare a legislaţiei. Cea mai importantă dintre amendamentele specialiştilor se referă la analiza lucrărilor suspecte de plagiat care aparţin demnitarilor. În prezent, aceste sesizări sunt analizate de Consiliul Naţional de Etică, un organism numit politic, iar Universitatea Bucureşti consideră că ar trebui analizate de comisiile de etică din cadrul Universităţilor care au dat titlul academic respectiv.

"Observăm că viaţa publică, în care mediul academic are partea sa, este tot mai supusă în ultima perioadă unor presiuni, malformări care afectează credibilitatea universităţii în ansamblu, vulnerabilizează categorii profesionale şi pun sub semnul întrebării chestiuni precum de ce demnitarii sunt exceptaţi de la analiza în cazul plagiatului de către comisiile universitare? De ce sunt scoşi în afara cadrului universitar, care le-a certificat titlul de doctor? De ce este posibil ca o persoană aflată în detenţie, pentru că publică o lucrare ştiinţifică, să primească o reducere a pedepsei cu 30 de zile?", a subliniat preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, într-o conferinţă de presă.

Mai exact, Marian Popescu a făcut referire la ordonanţa de urgenţă 28/2011, care a modificat legea 206/2004, privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare. Este vorba despre articolul 4^2 care, la alineatul 3, prevede o excepţie de la regula prin care se analizează lucrările suspecte de plagiat.

(3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. a) sesizările sau contestaţiile care vizează conducători de instituţii şi unităţi de cercetare-dezvoltare ori de instituţii publice, membri ai consiliilor de administraţie, ai comitetelor de direcţie, ai consiliilor ştiinţifice sau ai comisiilor de etică ale instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcţii de demnitate publică, care sunt analizate direct de Consiliul Naţional de Etică - articolul 4^2, alineatul 3, OUG 28/2011.

Mai mult, vicepreşedintele Comisiei de Etică, profesorul Dumitru Sandu, a declarat că se doreşte schimbarea a "ceva ce nu merge" sau "merge prost" şi care are efect atât asupra universităţii, cât şi asupra spaţiului public.

"S-a creat un mit legat de plagiatul demnitarilor, pe care îl găseşti în mass-media cu mare frecvenţă: «singura instituţie abilitată să examineze cazurile demnitarilor este CNE». Nu este aşa, sunt două documente de bază - Legea 1/2011, unde nu apare nimic în legătură cu această unicitate a Consiliului Naţional de Etică (CNE) în rezolvarea problemelor de malpraxis la nivelul demnitarilor şi Legea 206/2004", a spus profesorul universitar.

Ce spune ministrul Educaţiei

Ca răspuns la propunerea venită din partea universitarilor, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat pentru gândul că propunerea acestora de modificare legislativă poate fi analizată.

„Ştiti cine a introdus Ordonanţa 28/2011 privind exceptarea demnitarilor? Ministrul Funeriu. Şi a avut şi o logică până la un moment dat, pentru că demnitarii nu aveau raporturi juridice cu universitatea în care şi-au susţinut doctoratul, deci nu puteau să fie sancţionaţi. Şi atunci au fost aduşi la un consiliu naţional care avea calea legală să sancţioneze aceste cazuri. Din această perspectivă este corectă, însă faptul că a extins de la cercetare la nivelul învăţământului superior fără să pregătească atât de bine iată ce roade culegemn astăzi după ordonanţa 28/2011”, a spus ministrul.

Ca urmare, Sorin Cîmpeanu susţine că se poate lua în considerare revizuirea legislaţiei în privinţa modului în care sunt analizate suspiciunile de plagiat ale demnitarilor. „În urma experienţei acumulare se poate lua în calcul orice revizuire, numai că după cum ştiţi legile nu le schimbă ministrul Educaţiei, dar trebuie să recunosc că OUG 28 a fost iniţiată de către Ministerul Educaţiei în anul 2011, de către domnul ministru Funeriu. De ce nu îl întrebaţi şi pe el?”,  a spus Cîmpeanu. Ministrul consideră că până ordonanţa a avut şi consecinţe pozitive şi unele negative.

„Eu am spus: o parte consider că este justificată, o parte s-a dovedit că nu este justificată. Pe această bază  generată de experienţa acumulată în ultima perioadă,  sigur că şi eu consider că  poate fi analizată propunerea de modificare în acest sens” , a spus Sorin Cîmpeanu. Ministrul spune că nu a discutat deocamdată cu universitarii.

Rectorul Universităţii din Bucureşti: „Săptămâna viitoare vom face un dosar pe care îl înaintăm ministrului”

Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, a declarat pentru gândul că nu a discutat despre această propunere cu ministrul, dar săptămâna viitoare îi va trimite un raport pe această temă. „În mod special despre chestiunea asta nu am discutat, am discutat despre întregul context, săptămâna viitoare vom face un dosar pe care îl înaintăm ministrului şi vom vedea cine anume dintre parlamentari va putea să facă o propunere pentru că noi nu avem vocaţie pentru aşa ceva, trebuie ca un parlamentar să îşi asume”, a spus Mircea Dumitru. Rectorul spune că profesorii universitari vor cere sprijinul parlamentarilor pentru schimbarea legislativă.

„Poziţia noastră cu încercarea noastră de a obţine sprijinul Parlamentului pentru a se schimba legislaţia în materie a rezultat din discuţiile pe care le-a avut comisia de etică, din consultările pe care le-am avut în consiliul de administraţie, pe care le-am avut în senat. Am avut o discuţie la Consiliul Rectorilor,  am avut o discuţie despre decredibilizarea universităţilor în cadrul Consorţiului Universitaria. O să le transmitem şi lor propunerea noastră. Dar ce contează foarte mult este ca cineva din Parlament să susţină această iniţiativă”, a conchis rectorul Mircea Dumitru.

Ecaterina Andronescu: Eu nu am nimic împotrivă

Ecaterina Andronescu, preşedintele comisiei de învăţământ din Senat, a declarat pentru gândul că este de acord cu schimbarea modului în care sunt analizate lucrările ştiinţifice. Ba mai mult, universităţiile ar trebui nu numai să analizeze suspiciunile de plagiat, dar şi să emită titlurile de doctor.

„Eu nu am nimic împotrivă pentru că până la urmă în universitate se găseste o echipă de specialişti care să aibă o abordare ştiintifică. Şi la Consiliul Naţional de Etică au apelat la specialişti de la universitate atunci când ei nu au avut ei specialişti. În consiliul Naţional de Etică s-a luat decizia pe baza unui raport pe care o comisie de specialişti l-a înaintat Consiliul de Etică”, a spus Ecaterina Andronescu.

Fostul ministru al Educaţiei arată că s-a ajuns la această situaţie pentru că titlul de doctor s-a acordat întotdeauna prin ordin de ministru la nivel naţional. „Eu sincer vă spun că aş merge până acolo încât titlul de doctor să-l acorde universitatea care are şcoala doctorală şi să aibă dreptul să îl retragă, pentru că titlul de doctor pe care îl acordă Universitatea X nu este identic  cu titlul de doctor pe care îl dă Universitatea Y. Să-şi asume fiecare ceea ce are în propria grădină. Eu o să propun ca titlul de doctor să nu-l mai dea ministrul, ci universitatea, pentru că atât timp cât este dat la nivel naţional trebuie să găseşti o unitate structurală care să judece la nivel naţional”, a arătat Ecaterina Andronescu.

Cazul lui Victor Ponta

Cel mai răsunător caz de plagiat din România a fost cel referitor la lucrarea de doctorat a premierului Victor Ponta, în 2012, odată cu publicarea primelor informaţii despre acest subiect în Revista Nature.

Atunci, Consiliu Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul la acea dată, a propus, pe 29 iunie 2012, retragerea titlului de doctor a lui Victor Ponta după ce a constat că într-o lucrare de 307 de pagini, 85 erau copiate. Ulterior, CNATDCU a fost desfiinţat, prin ordin de ministru.

În aceeaşi zi în Monitorul Oficial a fost publicat un Ordin al ministrului Educaţiei, Liviu Pop la acea vreme, prin care se modifică regulamentul CNATDCU, fiind eliminate prevederile referitoare la propunerile făcute de Consiliu în ceea ce priveşte retragerea calităţii de conducător de doctorat sau a retragerii titlului de doctor. De asemenea, a fost abrogată şi prevederea conform căreia dacă se constată că o teză de doctorat nu respectă "standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv asigurarea originalităţii conţinutului", conducătorul de doctorat răspunde solidar împreună cu autorul tezei de doctorat, riscând pierderea calităţii de conducător de doctorat sau de doctor.

După ce Victor Ponta a catalogat decizia de plagiat drept "o execuţie mafiotă", atribuţiile CNATDCU în privinţa lucrărilor suspecte de plagiat au fost "mutate" la Consiliul Naţional de Etică, aflat în cadrul Ministerului Educaţiei.

Problema a apărut când au apărut două verdicte contradictorii. În timp ce Consiliul Naţional de Etică a stabilit, pe 19 iulie 2012, că Victor Ponta nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat, Comisia de Etică din cadrul Universităţii Bucureşti a stabilit contrariul: Victor Ponta a plagiat.

El a precizat că membrii Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti au muncit degeaba şi s-au expus gratuit atunci când au stabilit, în 2012, că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat, în condiţiile în care prim-ministrul Victor Ponta este în continuare doctor, Ministerul Educaţiei refuzând să-i retragă titlul.

"Consiliul Naţional de Etică a aruncat praf în ochii comunităţii academice. (...) Nu au făcut nicio analiză şi este absolut regretabil că se întâmplă acest lucru şi că au făcut asta şi în cazul domnului Victor Ponta. Ştim că nu pot fi eradicate corupţia şi coruperea, iar noi nu facem decât să încercăm să restrângem pagubele", a mai spus Marian Popescu.

Raportul final al Consiliului Naţional de Etică, adică organismul numit politic, a fost întocmit după analizarea evaluării realizate de experţii desemnaţi special pentru acest caz. Printre aceştia s-a aflat şi Gheorghiţă Mateuţ, avocatul lui Adrian Năstase, coordonatorul lucrării de doctorat al lui Ponta.

Potrivit analizei făcute de Universitatea Bucureşti însă, Victor Ponta a plagiat 115 pagini din cele 297, adică o treime din lucrarea sa, "prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele".

 "S-a creat o situaţie extraordinară, pagubele de imagine pentru universitatea românească produse de acel caz din 2012 sunt uriaşe. Nu exagerez cu nimic", a conchis Marian Popescu.

La trei ani după episodul referitor la plagiatul lui Victor Ponta, un alt prim-ministru român, interimar de data aceasta, a fost suspect de plagiat. Într-un timp record, de aproape două săptămâni, Consiliul Naţional de Etică a stabilit că nici în cazul lui Gabriel Oprea, actual vicepremier şi ministru de Interne, nu a plagiat.

Lucrări ştiinţifice din închisoare

În plus, Universitatea Bucureşti propune şi regimul lucrărilor redactate de persoane aflate în detenţie. Preşedintele Comisiei de Etică din cadrul acestei universităţi a dat exemplul lui Geroge Copos, care a fost eliberat din închisoare mai repede cu 150 de zile, pe motiv că a scris cinci lucrări ştiinţifice. 

"Am observat că este imperfect cadrul legal existent. Imperfecţiunea majoră se referă la modul în care este stabilit caracterul ştiinţific al unei lucrări. Elementele de legislaţie privind executarea pedepsei prevăd două condiţii: deţinutul îşi găseşte un profesor universitar care îi dă o recomandare sau îi scrie directorului penitenciarului că un anumit deţinut face o lucrare ştiinţifică şi al doilea element este că lucrarea trebuie publicată la o editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice. Ar trebui să existe filtre mult mai precise prin care se stabileşte că o lucrare are un caracter ştiinţific ", a explicat Marian Popescu.

Un aspect deosebit de important, subliniat de specialist, este şi faptul că "în mediul academic există fapte de corupţie sau tentative de corupere".

Citește și: