2686 vizualizări 7 feb 2018

Câteva menţiuni din documentul pus la dispoziţia europarlamentarilor:

"La sfârşitul anului 2017, Parlamentul român a adoptat amendamente la cele trei legi care reglementează sistemul judiciar în România: Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Lgea 304/2004 privind organizarea justiţiei şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. (...) Cele trei legi îşi arătaseră limitele de-a lungul timpului. Spre exemplu, aceste legi permiteau interferenţe prea mari între carierele judecătorilor şi cele ale procurorilor, iar acest lucru a început să genereze preocupări când s-a reflectat în modul în care judecătorii răspundeau la cererile procurorilor. Un studiu recent a arătat că, începând din 2010 până în 2015, instanţele judiciare din România au acceptat în mod exagerat cereri de interceptare făcute de procurori, şase Curţi de Apel acceptând solicitările în proporţie de sută la sută".

"Procedura de numire a procurorilor-şefi, pentru care ar fi fost necesar un aviz al Comisiei de la Veneţia, nu a fost schimbată (după cum s-a recomandat de către Comisia Europeană în cel mai recent raport elaborat prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, emis pe 15 noiembrie 2015)".

CONSULTĂ AICI DOCUMENTUL COMPLET

"Trebuie observat că în multe ţări UE, procurorii-şefi sunt numiţi direct de Guvern/Preşedinte/ministrul Justiţiei/Parlament – adică de politicieni, fără susţinerea magistraţilor (Danemarca, Finlanda, Germania, Franţa, Slovenia, Lithuania etc.)".

"Nu există interferenţe politice în numirea sau în demiterea procurorului-şef al noii secţii de investigare a magistraţilor".

"Sunt luate măsuri concrete pentru garantarea independenţei judecătorilor, atât de presiunile din partea Parchetelor (printr-o separare inedită a profesiilor din sistemul judiciar), cât şi de influenţa serviciilor de informaţii".

CITEŞTE ŞI Dezbatere tensionată în Parlamentul European despre legile Justiţiei. Comisar UE: Împărtăşim îngrijorările românilor care au ieşit în stradă. Nicolai: Ce aţi făcut când zeci de oameni au fost arestaţi abuziv?

"Independenţa procutorilor în investigarea cazurilor este garantată în mod explicit".

"Au fost luate măsuri semnificative pentru evitarea interferenţelor serviciilor de informaţii în sistemul judiciar".

Concluziile documentului sunt:

1. "Nu există niciun amendament care să îngrădească independenţa justiţiei în faţa influenţelor politice. Dimpotrivă, mecanismele de control existente exercitate de partea politică au fost limitate semnificativ".
2. "Nu există niciun amendament care să stabilească vreun grad de dependenţă a sistemului judiciar de factorii decizionali politici care să fie mai mari decât cele existente în majoritatea statelor UE. Dimpotrivă, magistraţii şi procurorii se bucură de cel mai mare grad de independenţă în România, Bulgaria şi Italia".
3. Au fost luate măsuri semnificative pentru asigurarea independenţei justiţiei nu doar în raport cu factori politici, dar şi în raport cu serviciile de informaţii. Cei care critică amendamentele la legile justiţiei, inclusiv oficialii europeni, nu fac nicio referire la deficienţele extrem de grave din legile justiţiei, care au fost acum corectate".

Citește și: