Anca SIMINA
68391 vizualizări 21 mar 2013

Preşedintele Traian Băsescu a decis: nu va mai merge cu avionul TAROM cu care a circulat în regim charter în ultimii doi ani şi jumătate în străinătate după conflictul cu ministrul Relu Fenechiu care i-a reproşat că avionul aduce pierderi companiei de 7 milioane de euro pe an. La ultimele două deplasări externe preşedintele a ales zborurile de linie, deşi are la dispoziţie o aeronavă a companiei TAROM adaptată pentru nevoile de securitate şi de comunicaţii ale demnitarilor.

Astfel, Administraţia Prezidenţială plăteşte în jur de 4000-5000 de euro pentru un drum în Europa, cu diferenţa că banii de la buget nu mai intră automat în contul companiei de stat, ci, în funcţie de cursă, pot ajunge şi la concurenţă.

Dacă drumul la ultima reuniune a Consiliului European de la Bruxelles a costat Administraţia Prezidenţială 4900 de euro, pentru deplasarea preşedintelui la întronarea Papei Francisc s-au plătit 7441 de euro, arată datele oficiale comunicate gândul. Având în vedere că zborul Alitalia de dimineaţă ajungea prea târziu la Roma, Preşedinţia a ales cursa care a plecat cu o seară înainte, dublând costurile de transport cu cele de cazare la Roma pentru peste 10 delegaţi.

Alegerea curselor de linie de către Băsescu a determinat TAROM să ceară Preşedinţiei printr-o scrisoare, să clarifice "ca un gest de curtoazie" dacă doreşte sau nu rezilierea contractului de închiriere pentru aeronava AIRBUS 310, întrucât compania ar fi  dispusă să o scoată la vânzare. "Categoric nu voi mai folosi o aeronavă a TAROM. Probabil voi închiria din altă parte", a replicat Traian Băsescu, fără a preciza însă dacă Preşedinţia va şi rezilia contractul de închiriere.

Surse oficiale au explicat pentru gândul că, în lipsa unui avion pentru demnitari a cărui achiziţionare este oricum exclusă anul acesta, soluţiile analizate la Palatul Cotroceni pentru deplasările externe ale lui Traian Băsescu sunt cursele de linie sau, pentru situaţii de urgenţă interne, cele două avioane ale armatei. Nu există însă o soluţie, în acest moment, pentru vizitele oficiale, în care protocolul impune întâmpinarea preşedintelui la scara avionului, iar aeronavele de linie, ca şi cele militare nu pot fi folosite din considerente de imagine.

UPDATE: Potrivit solicitării de sprijin financiar făcute de managerul TAROM, Christian Edouard Heinzmann, la Transporturi, pe care ministrul Fenechiu a făcut-o publică la Antena 3, costurile de aeronavigabilitate pe 2012 pentru avionul VIP au fost de 22.689.000 de lei, adică aproximativ 5 milioane de euro, din care, susţine compania, nu s-au recuperat, până acum, decât 1.519.000. de lei.

Cât plătea Băsescu la TAROM

După ce premierul Victor Ponta şi ministrul Relu Fenechiu i-au sugerat să ia curse obişnuite când merge la Bruxelles, preşedintele şi-a luat consilierii şi a urcat în avioanele de linie. Aceeaşi tactică fusese folosită de Băsescu şi în decembrie 2004, la primul Consiliu European, când nu a dorit să se afişeze în acelaşi avion cu preşedintele încă în funcţie Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase în faţa căriua câştigase alegerile. Tot din raţiuni de imagine, actualul preşedinte a făcut drumuri la Bruxelles printre pasagerii de rând şi în 2010, când Guvernul Boc îndemna la austeritate generală, iar aeronava prezidenţială, vândută între timp unei companii americane, era în stare tehnică proastă.

Astfel, pentru drumul dus-întors la Bruxelles, la Consiliul European din 13-14 martie, Preşedinţia a plătit companiei TAROM aproximativ 4900 de euro. "Transportul domnului preşedinte Traian Băsescu şi al delegaţiei care l-a însoţit la lucrările reuniunii Consiliului European desfăşurată în perioada 13 - 14 martie 2013 a costat 21.764 lei (adică aproximativ 4.900 de euro)", a explicat pentru gândul Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al preşedintelui.

O săptămână mai târziu, costurile de transport la Roma - 4000 de euro - au fost dublate de cele de cazare 3441 pentru că aeronava Alitalia din dimineaţa de 19 martie nu ar fi ajuns la timp pentru ceremonia de înscăunare a Papei Francisc. Şi avionul de seară a întârziat, oricum, la decolare, peste 40 de minute. În total 7440 de euro.


Ceremonia de inaugurare a pontificatului Papei Francisc, 19 martie 2013. Foto: precidency.ro

Potrivit unor surse oficiale, din delegaţia care l-a însoţit pe preşedinte au făcut parte purtătorul de cuvânt, Bogdan Oprea, şeful Cancelariei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu, directorul SPP, Lucian Pahonţu, ofiţerii din dispozitivul său de securitate, şefa protocolului, Delia Dinu, fotograful şi cameramanul oficial şi un angajat de la departamentul administrativ, care s-a ocupat de bagaje. O delegaţie din care, contrar uzanţelor, a lipsit medicul Astrid Sburlan, desemnat să îi asigure asistenţa medicală preşedintelui inclusiv în deplasările externe.

"Transportul domnului preşedinte Traian Băsescu şi al delegaţiei care l-a însoţit la Vatican (Sfântul Scaun) în perioada 18 - 19 martie a.c. cu ocazia participării la ceremonia de inaugurare a pontificatului Sanctităţii Sale Papa Francisc ca Episcop al Romei, Succesor al Apostolului Petru şi Suveran Pontif al Bisericii Catolice, a costat 17.993 de lei (adică aproximativ 4.000 de euro). Administraţia Prezidenţială a decontat cheltuieli pentru cazare la Vatican în valoare de 3.441 de euro", se arată în răspunsul Preşedinţiei la solicitarea gândul, semnat de Bogdan Oprea.

Preşedinţia a refuzat să dea însă detalii despre sumele pe care le-a plătit TAROM anul trecut în regim charter. "Costurile totale privind aceste deplasări pot fi comunicate doar cu acordul companiei Tarom deoarece contractul dintre Administraţia Prezidenţială şi compania aeriană prevede o clauză de confidenţialitate în ceea ce priveşte divulgarea prevederilor sale", se justifică Administraţia Prezidenţială.

"Nu există un contract cu TAROM. Nu am ce rezilia. S-a propagat o minciună", a spus iniţial preşedintele, întrebat în această seară dacă va mai reveni la aeronava specială. După câteva momente de la plecarea din sala de conferinţe de la Cotroceni, a revenit însă: "Acum am aflat în lift că există o minută, un contract. Dar nu este un avion special pentru preşedinte, eu îl luam ca charter, la fel ca o firmă de turism. Caregoric nu mai merg cu TAROM", a rectificat Băsescu.

Execuţia bugetară de anul trecut, făcută publică de Ministerul Finanţelor în ianuarie, arată că Preşedinţia a cheltuit, în 2012, 5.162.000 de lei pentru cele 11 deplasări externe ale preşedintelui: 7 la Bruxelles, una în Turkmenistan, una în Turcia, una în Statele Unite şi una în Coreea de Sud. Un calcul simplu arată că, în medie, o deplasare prezidenţială a costat 104.000 de euro, bani în care sunt incluse şi costurile de cazare, dar şi diurnele delegaţiilor. Cea mai mare parte a sumei este însă destinată transportului, ceea ce ar însemnaă că TAROM a încasat aproximativ 1 milion de euro de la Cotroceni.

Cum arată avionul VIP

Pierderile pe care ministrul Fenechiu le clamează sunt, în schimb, de 7 milioane de euro pe an. Suma a reieşit, susţin surse din interiorul TAROM, dintr-o scrisoare trimisă de compania de stat la minister în care "se cerea sprijin" din partea Guvernului pentru a acoperi aceste costuri, aşa cum s-a procedat în anii anteriori.

Aeronava VIP, aşa cum o numeşte TAROM,  - pusă inclusiv la dispoziţia premierilor, miniştrilor sau preşedinţilor celor două Camere, dar pe care aceştia nu au folosit-o din cauza costurilor - este una din cele două AIRBUS-uri 310 pe care TAROM le-a cumpărat în 1992 cu peste 200 de milioane de dolari fiecare. După 2000, au mers însă mai mult în pierdere, costurile pentru reparaţii şi pentru navigaţie fiind mult mai mari decât banii încasaţi din bilete. Cele trei încercări de a le vinde, în 2003-2004, au eşuat, inclusiv din cauza preţului stabilit: 20 de milioane de euro.

Aeronava AIRBUS 310 în timpul zborului spre Santago de Chile, ianuarie 2013

Ulterior, soluţia Guvernului a fost de a închiria una dintre ele Preşedinţiei pentru a recupera parţial din costuri. I s-au făcut modificări tehnice şi i-a fost instalat un sistem de telecomunicaţii special prin care pasagerul oficial poate primi telefoane şi faxuri pe linia securizată a STS. Interiorul a rămas însă unul similar curselor de linie. Cu toate acestea, avionul nu este folosit şi în alte scopuri, întrucât statul român nu dispune de o alternativă în caz de urgenţă.

LOTO 6 DIN 49. Numerele câştigătoare de la LOTO extrase joi, 21 martie

A doua aeronavă AIRBUS 310 este folosită în curse cu destinaţii europene sau spre Tel Aviv, dar din ce în ce mai rar, întrucât nu reşeşte să-şi recupereze banii, explică sursele citate. Intenţia TAROM este de a le scoate la vânzare. Nu însă cât timp contractul de închiriere cu Preşedinţia nu este reziliat, cu acordul ambelor părţi şi cât timp nu există o alternativă pentru transportul demnitarilor.  "A fost redactată o scrisoare adresată Administraţiei Prezidenţiale, în care a fost expusă situaţia şi prin care s-a solicitat instituţiei să precizeze dacă doreşte continuarea actualului contract sau rezilierea", a spus Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al TAROM.

Şi în varianta vânzării, TAROM nu speră la un preţ prea mare. "Nu dorim să creăm aşteptări nerealiste prin avansarea unei valori care ar putea fi obţinută din vânzarea celor două aeronave. Dacă ne gândim la vechimea şi costurile uriaşe de operare, credem că sumele vehiculate până acum sunt mult prea mari. Aeronava tot de tip A310 a Cancelariei germane, într-o stare mult mai bună şi cu o configuraţie mult mai complexă, a putut fi vândută în urmă cu doi ani cu numai 3,1 milioane euro", a explicat Pascariu.

Alternativa: avioanele de linie sau ale armatei

De la conflictul cu Guvernul, scenariile luate în calcul la Cotroceni exclud folosirea aeronavei VIP a TAROM. "Nu voi mai folosi avioane TAROM, aşa cum am decis să nu mai folosesc nici avioane ROMAVIA la vremea respectivă", spune preşedintele.

Surse oficiale au explicat pentru gândul că Băsescu este decis ca la reuniunile multilaterale, cum sunt Consiliul European sau summiturile externe, să ia curse de linie, alegând de la un caz la altul, în funcţie de preţ sau de ora de zbor, o companie naţională sau străină.

Pentru situaţiile de urgenţă pe de altă parte, există două aeronave ale armatei cu care preşedintele a mers în anii trecuţi la inundaţii sau în teatrele de operaţiuni. Acestea au însă dezavantajul că nu pot ateriza decât în condiţii speciale şi nu pot fi folosite în vizite externe din raţiuni de imagine.

Până la rezilierea contractului cu TAROM, Preşedinţia are însă în continuare la dispoziţie şi aeronava AIRBUS 310, care poate fi luată în situaţii neprevăzute.

Administraţia Prezidenţială nu are încă deocamdată o soluţie pentru vizitele oficiale sau de stat, în care protocolul presupune primirea şefului statului cu onoruri militare la aeroport.

Varianta închirierii permanente a unei aeronave de la o companie privată nu ar fi printre scenariile favorite din cauza costurilor şi a imposibilităţii de a controla pregătirea echipajului şi chiar istoricul aeronavei, dar şi din considerente de imagine.

Potrivit lui Victor Ponta, Guvernul are intenţia de a cumpăra sau închiria "un avion de 10-12 persoane, cu echipament de comunicaţii", fără a avansa însă un termen. "În momentul în care vom avea posibilitatea financiară, vom achiziţiona, vom închiria un avion din acesta pentru preşedinte, pentru premier", a spus Ponta.

Ce se pierde, ce se câştigă din cursele de linie

Opţiunea lui Băsescu pentru cursele de linie are avantaje financiare şi de imagine, dar şi dezavantajepe care preşedintele le-a reclamat în urmă cu câteva zile şi la Bruxelles. "În timp ce sunt la un Consiliu European, în România, Doamne-fereşte, apare un dezastru. Eu ce fac, aştept cursa de la nu ştiu ce oră? Sunt în imposibilitatea de a veni imediat în ţară. Un preşedinte trebuie să aibă comunicaţiile pe avion, orice se poate întâmpla, preşedintele trebuie să fie în măsură să plece imediat spre ţară, dacă apare un dezsatru. Nu le pot spune românilor, "ştiţi n-am putut să vin să institui starea de urgenţă, să dau armatei dispoziţii, pentru că n-am avut avion decât peste opt ore", a comentat Băsescu în timp ce aştepta un avion de linie.

Printre neajunsurile zborurilor de linie se numără lipsa comunicaţiilor, lipsa informaţiilor despre pregătirea şi experienţa echipajului, despre istoricul avionului (ore de zbor, reparaţii în ultimii ani), dar şi imposibilitatea piloţilor de a executa un zbor de probă cu 24 de ore înainte, aşa cum procedează înaintea curselor oficiale.

De asemenea, pentru cursele de linie culoarele de zbor nu sunt secretizate, nu există prioritate la decolare sau la aterizare, iar preşedintele nu este însoţit de un medic, cum prevăd normele de securitate.

 

Citește și: