5703 vizualizări 12 iun 2014

Reducerea CAS, prezentată timp de doi ani ca principala măsură de stimulare a mediului de afaceri şi anunţată şi joi ca un mare succes, a fost explicată în fugă de premierul Ponta şi ministrul Finanţelor, cu microfoane retrase jurnaliştilor care doreau să adreseze întrebări şi sunet în boxe tăiat. Cei doi şi-au făcut ieşirea precipitată fără a spune care este costul introducerii acestei măsuri, cât este ea de sutenabilă. 

Capabil în alte situaţii să vorbească zeci de minute în şir despre cartofi prăjiţi şi alimente bio, premierul Victor Ponta a acceptat foarte puţine întrebări ale presei legate de reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi a ieşit precipitat din sală după doar zece minute, motivând că mai multe explicaţii vor fi furnizate de către ministrul Finanţelor. Nici acesta însă nu a stat în faţa presei decât cinci minute, timp în care mai mult şi-a cerut scuze pentru amânarea introducerii măsurii decât pentru a savura succesul, după care a plecat la fel de rapid, în pofida strigătelor din urmă ale jurnaliştilor.

Mai mult, ziariştilor dornici de întrebări li s-a luat microfonul din mână, iar sunetul boxelor a fost tăiat pentru a descuraja orice rebeliune.

Comportamentul realmente ciudat al principalilor doi factori de autoritate implicaţi în reducerea CAS - şeful Guvernului şi ministrul Finanţelor - ridică serioase întrebări legate de sustenabilitatea măsurii, sursele din care va fi acoperit impactul bugetar aferent în următorii ani şi chiar costurile ascunse sau încă neprezentate pentru mediul de afaceri, acestea reprezentând chiar obiectul întrebărilor de care cei doi s-au eschivat.

Şi detaşarea artificial mascată a premierului de necesitatea şi importanţa acordului Fondului Monetar Internaţional pentru reducerea CAS poate genera suspiciuni, având în vedere că, de la începutul anului şi până în prezent, Ponta a răspuns oricărei întrebări legate de această temă prin faptul că trebuie aşteptaţi să vină oficialii FMI exact pentru o discuţie pe această temă, cu argumentul că nu poate fi aprobată fără avizul Fondului. Acum, însă, după ce Fondul nu a fost de acord cu reducerea CAS, Ponta spune nonşalant că, de fapt, nici nu este nevoie de acordul FMI.

El admite, cu doar câteva luni înainte de construcţia bugetului pe următorii ani, că nu au fost identificate resursele pentru ca reducerea CAS să fie păstrată în 2015 şi 2016, dar pare deja detaşat de această problemă, poate în ideea că la acel moment altcineva va avea grijile guvernării.

Nu este îngrijorat nici de faptul că cei mai autorizaţi oameni care ţin în spate bugetul, respectiv directorul Direcţiei Buget din Finanţe, Gheorghe Gherghina, cel care cârpeşte bugetul ţării de mulţi ani, şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, au atenţionat că reducerea CAS nu poate fi acoperită doar prin încasări, ci a fost preocupat doar să găsească soluţii împotriva acestora: îndepărtarea din Guvern spre un post în CA al BNR, din care să nu facă multă gălăgie.

Toate acestea fac ca reducerea CAS, care ar trebui să fie decizia economică a anului 2014, dacă nu chiar a mai multor ani, să fie privită cu o reţinere legată de pârghiile ascunse prin care măsura va putea fi păstrată măcar pe termen mediu dacă nu lung.

Singura certitudine este că CAS vor fi reduse măcar pentru trei luni din acest an şi că momentul aplicării coincide - fatalitate ! - cu debutul campaniei pentru alegerile prezidenţiale pentru care Ponta se anunţă tot mai clar din poziţia de candidat.

Thomas Dincă este jurnalist Mediafax

Citește și: