Sorina Ionaşc
Andrei Luca POPESCU
4407 vizualizări 15 iul 2015

Trei miniştri condamnaţi

1. Relu Fenechiu (PNL) - ministrul Transporturilor (mai 2012-iulie 2013)

În ianuarie 2014, a venit prima condamnare definitivă pentru un ministru al guvernului condus de Victor Ponta. Relu Fenechiu, deputat PNL la momentul respectiv, a fost condamnat  la 5 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Transformatorul”, în care a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, pe când era ministru. El a fost acuzat, alături de fratele său, Lucian Fenechiu, condamnat şi el la aceeaşi pedeapsă, că prin firmele lor au vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

În total, DNA a estimat un prejudiciu de 7,5 milioane de lei, adică 64 de achiziţii publice în perioada 2002-2005.

Potrivit DNA, pe lângă achiziţiile normale de echipamente şi piese de schimb, SISEE Moldova a realizat şi achiziţii de la un grup de patru firme - SC La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA şi SC Euro Plus SRL - fără să respecte prevederile legislaţiei cu privire la achiziţiile publice, în condiţii de favorizare a acestor firme, de la care s-au cumpărat, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întreruptoare uzate şi vechi, fabricate în anii 1970-1980.

Totodată, procurorii au arătat că 99,98% dintre produsele respective au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind în final achiziţii de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile şi cauzatoare de prejudicii bugetului societăţii, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.

2. Corneliu Dobriţoiu (PNL) - ministrul Apărării (mai-decembrie 2012)

Pe 23 martie 2015, fostul ministru al Apărării a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu suspendare în dosarul "Case pentru generali". DNA l-a acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi participaţie improprie la fals intelectual, stabilind un prejudiciu total de 1,2 milioane de lei pentru întregul dosar, iar partea sa fiind de 15.846,7 lei.

Senatorul PNL a fost trimis în judecată de DNA în septembrie 2013, alături de alţi 10 generali cu funcţii de conducere în MApN, fiind acuzat că şi-a achiziţionat ilegal o locuinţă de serviciu, la preţ subvenţionat de Armată.

Generalii sunt acuzaţi că au închiriat apartamente de serviciu de la MApN, apoi au dorit să le achiziţioneze la preţuri subvenţionate. Pentru asta, au depus la dosare acte false, care i-au determinat pe membrii comisiei de vânzare şi ai comisiei de auditare în vederea vânzării, să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să întocmească documente oficiale false, pe baza cărora generalii şi-au cumpărat locuinţele de serviciu în regim subvenţionat, în condiţiile în care deţineau sau deţinuseră, una, doua sau chiar trei alte locuinţe proprietate personală, conform DNA.

3. Liviu Dragnea (PSD) - vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării (mai 2012-mai 2015)

După ce a stat fix trei ani la Guvern, Liviu Dragnea şi-a făcut ieşirea o dată cu condamnarea. Pe 15 mai 2015, el a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind ”Referendumul”, sentinţa nefiind definitivă. Liviu Dragnea a fost  trimis în judecată de procurorii DNA în 2013, fiind acuzat că şi-a folosit calitatea de lider al PSD pentru a obţine foloase necuvenite pentru el sau pentru alţii, în contextul referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, din 2012.

Procurorii anticorupţie l-au acuzat pe fostul vicepremier că a supervizat şi a folosit un sistem software prin care reprezentanţii USL din secţiile de votare au transmis prin SMS, către centru, prezenţa la vot, dar şi modul în care s-a votat în unele secţii („Da” sau „Nu”), chiar în timpul desfăşurării procesului de vot, violând astfel secretul votului.

Zece miniştri urmăriţi penal

1. Victor Ponta (PSD) – prim-ministru (mai 2012-prezent)

Cea mai mare lovitură dată „celui mai cinstit guvern” a fost atunci când procurorii DNA l-au acuzat chiar pe premier de fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani, pentru care au şi început urmărirea penală. Se întâmpla pe 5 iunie 2015, acuzaţiile aduse fiind în dosarul „Turceni – Rovinari”, alături de Dan Şova. Faptele ar fi fost săvârşite în perioada în care Ponta a fost avocat. În plus, DNA a cerut la momentul respectiv, şi începerea urmăririi penale pe numele lui Ponta pentru conflict de interese, faptă comisă în perioada în care acesta conducea guvernul. Procurorii anticorupţie au susţinut că după foloasele obţinute de la Dan Şova, Victor Ponta ”s-a revanşat” faţă de el numindu-l, de trei ori, în cabinetul său.

Deşi Camera Deputaţilor a respins cererea DNA de începere a urmăririi penale pentru conflict de interese, premierul Victor Ponta este, în continuare, urmărit penal şi inculpat pentru celelalte acuzaţii.

Procurorii DNA îl acuză pe Victor Ponta de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru că ar fi emis mai multe facturi, fără a avea o bază legală, în baza unui contract încheiat între firma sa de avocatură şi cea a lui Dan Şova. Anchetatorii au stabilit că, în realitate, premierul nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare cu Şova.

Mai mult, în perioada efectuării unor controale fiscale, Ponta s-ar fi înţeles cu Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică, „pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenţia", spun procurorii anticorupţie.

Procurorii DNA susţin că, în realitate, Ponta a copiat prin metoda „copy-paste” actele altor avocaţi de la casa de avocatură a lui Dan Şova şi că nu a efectuat niciuna dintre activităţile înregistrate în contabilitate, folosind o parte din sumele obţinute de la SCA "Şova şi Asociaţii" pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti. Firma lui Dan Şova i-ar fi cumpărat premierului şi un autoturism Mitsubishi Lancer Evo 10, "la solicitarea expresă" a acestuia, plătindu-i avansul şi mai multe rate la leasing, până când premierul a preluat pe numele său maşina şi leasingul.

2. Daniel Chiţoiu (PNL), ministrul Finanţelor (decembrie 2012 - februarie 2014)

Procurorii DNA au cerut urmărirea penală a lui Chiţoiu în februarie 2014, în dosarul „Carpatica Asigurări”, pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat. Camera Deputaţilor a respins cererea, astfel că Daniel Chiţoiu a scăpat de urmărirea penală.

Chiţoiu a fost acuzat că a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea componenţei Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), încercând eliminarea vicepreşedintelui Tudor Daniel George şi înlocuirea sa cu o persoană de încredere, care să protejeze interesele financiare ale Carpatica Asig, deţinută de omul de afaceri Ilie Carabulea.

3. Ecaterina Andronescu (PSD), ministrul Educaţiei (iulie-decembrie 2012)

Unul dintre cele mai grele dosare din România îl reprezintă dosarul ”Microsoft”, în care au fost inculpaţi, în primă fază, nouă foşti miniştri. Dintre aceştia, şi Ecaterina Andronescu, actual senator PSD şi fost ministru al Educaţiei în varii rânduri. DNA a cerut începerea urmăririi penale pe numele ei, iar Senatul a dat undă verde pe 27 noiembrie 2014, imediat după alegerile prezindenţiale.

Ecaterina Andronescu este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, procurorii DNA susţinând că, în perioada 2001-2009, din postura de ministru al Educaţiei, a pretins şi a primit de la firma Siveco bani şi calculatoare, pentru ea şi pentru alte persoane, pentru a-i asigura firmei participarea la proiecte cu ministerul.

Ea mai este acuzată că a aprobat bugetul Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi al proiectului pentru licenţele Microsoft. De asemenea, ea este acuzată că a iniţiat şi a avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care firmele Compaq şi Siveco au fost favorizate şi că a stabilit discreţionar procente de participare în proiect pentru anumite firme, favorizându-le. Ea ar fi permis în mod ilegal firmei Siveco să cesioneze contractul cu Ministerul Educaţiei unor firme colaboratoare, umflând astfel preţurile de achiziţie ale licenţelor Microsoft cu 30-40%, iar al calculatoarelor şi altor produse software cu până la 50%, faţă de preţurile pieţei, conform DNA.

4. Ovidiu Silaghi (PNL), ministrul Transporturilor (mai-decembrie 2012)

Deşi a intrat în Guvern ca membru PNL, Ovidiu Silaghi este acum membru ALDE (PC-PLR). El este urmărit penal de procurorii DNA din septembrie 2013, fiind acuzat de trafic de influenţă şi că a primit o mită de 200.000 de euro de la omul de afaceri Nelu Iordache, fostul patron al companiei de construcţii Romstrade. Silaghi a plecat ca europarlamentar, la Bruxelles, chiar în perioada în care DNA cerea avizul Camerei Deputaţilor pentru începerea urmăririi sale penale. Ca membru al Parlamentului European, până în iunie 2014, Silaghi s-a bucurat de imunitate, cererea DNA de ridicare a acesteia nefiind soluţionată de Comisia Juridică de la Bruxelles.

Silaghi este acuzat că i-ar fi cerut lui Nelu Iordache să deschidă prin compania sa aeriană, Blue Air, noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinaţii din Europa, Satu Mare fiind judeţul de baştină al lui Silaghi. În schimb, dar şi contra unei şpăgi de 200.000 de euro, ministrul s-a angajat să intervină la CNADNR pentru a face presiuni în contractele de asfaltări ale Romstrade, pentru plăţi şi continuarea contractelor, deşi termenele lucrărilor erau depăşite.

Cu deschiderea acestor noi rute aeriene, Blue Air a pierdut aproximativ 500.000 de euro, spun procurorii DNA, însă măsura ar fi contribuit la campania electorală a unei persoane apropiate de Silaghi.

Banii pentru Silaghi au venit chiar acasă la el, la Satu Mare, prin intermediul lui Remus Şpan, angajat la Blue Air şi apropiat de Silaghi, conform DNA. Şpan, fost poliţist, a făcut parte din SIPA pe vremea Rodicăi Stănoiu, apoi a condus DGIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, activând în MAI până în 2010, când s-a pensionat.

5. Dan Nica (PSD), ministru al Comunicaţiilor (mai 2012 – mai 2014)

Alături de Ecaterina Andronescu, Dan Nica apare în acelaşi dosar „Microsoft”. Spre deosebire de senatoarea PSD, care este şi urmărită penal, Nica nu este încă sub anchetă, asta pentru că funcţia de europarlamentar îi asigură încă imunitate. Parlamentul European nu a votat încă cererea DNA de începere a urmăririi penale, deşi a fost trimisă la Bruxelles încă din noiembrie 2014.

El este acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Nica ar fi pretins şi primit, în perioada aprilie-noiembrie 2004 o parte din fondul de 20 de milioane de euro, virată de firma Fujitsu Siemens în contul unor societăţi offshore. Fondul fusese creat pentru a mitui oficiali români.

Nica este acuzat că în perioada 2000-2004 a aprobat bugetul Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi proiectului pentru licenţele Microsoft, că a iniţiat şi avizat hotărâri de Guvern care au favorizat firmele Fujitsu Siemens şi Siveco, că a stabilit procente de participare la proiect în favoare anumitor firme, că a ajutat firma Siveco să obţină condiţii avantajoase în contractele cu ministerul, livrând astfel licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele similare de pe piaţă.

Conform DNA, asupra lui Dan Nica ar fi acţionat pentru a-l influenţa omul de afaceri Nicolae Dumitru (Niro), urmărit penal şi el în dosarul „Microsoft”.

6. Victor Paul Dobre (PNL), ministru al Administraţiei (mai-august 2012)

Procurorii Parchetului General au cerut avizul pentru urmărirea penală a deputatului liberal Victor Paul Dobre, în august 2012, acesta fiind suspectat de abuz în serviciu în legătură cu referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Camera Deputaţilor a respins cererea, astfel că liberalul a scăpat de urmărirea penală.

Dobre a fost acuzat că i-a solicitat chestorului Constantin Manoloiu, directorul Direcţiei pentru Evidenţa Populaţiei, să întocmească un înscris prin care să arate că MAI nu îşi asumă veridicitatea numărului de alegători înscrişi pe listele electorale permanente, adică întocmai misiunea instituţiei respective.
Ulterior, acest înscris a fost transmis judecătorilor Curţii Constituţionale, fără ca aceştia să ceară aşa ceva. În perioada respectivă, a existat o dezbatere încinsă în legătură cu câţi români au drept de vot la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, miza pentru USL fiind obţinerea unui număr cât mai mic, pentru a asigura validarea referendumului, care avea nevoie de 50% prezenţă.

Documentele trimise de MAI la Curtea Constituţională aveau drept scop blocarea anulării referendumului de către CCR, ca urmare a prezenţei prea mici la vot, de doar 46%. Conducerea USL a făcut presiuni pe cei doi miniştri de la MAI, Ioan Rus şi Victor Paul Dobre, pentru a micşora numărul de alegători de pe listele electorale permanente, însă aceştia au refuzat, conform declaraţiilor lui Ioan Rus şi stenogramelor din referatul procurorilor. Ei au semnat actul care arăta că erau în jur de 18 milioane de români care puteau vota. Totuşi, la Curte a ajuns şi documentul incriminat, prin care MAI spunea că nu îşi asumă răspunderea pentru această cifră.

Ulterior, judecătorii au amânat verdictul mai mult de o lună, perioadă în care Traian Băsescu nu şi-a exercitat funcţia de preşedinte. Iniţial, USL a încercat să declanşeze un „mini-recensământ” pentru reactualizarea listelor electorale, cu scopul de a micşora numărul alegătorilor din listele electorale permamente, invocând că aşa au cerut judecătorii CCR. Aceştia au revenit cu explicaţii, spunând că nu au cerut aşa ceva, ocazie cu care a izbucnit un nou scandal – a existat suspiciunea că un magistrat-asistent a modificat textul final al deciziei CCR, pentru a lăsa să se înţeleagă această dispoziţie.

7. Dan Şova (PSD), ministru pentru Relaţia cu Parlamentul (2012), al Infrastructurii (2012-2013) şi al Transporturilor (2014)

Dan Şova este urmărit penal în două dosare de procurorii DNA. Dosarul „Turceni-Rovinari”, care i-a adus urmărirea penală şi premierului Victor Ponta, este încă în desfăşurare. În  acest dosar, Şova este acuzat de trei fapte de abuz în serviciu. El este acuzat că a beneficiat, prin casa sa de avocatură „Şova şi Asociaţii”, de contracte de asistenţă juridică în valoare totală de aproximativ 800.000 euro, care au fost atribuite cu încălcarea legii. Procurorii DNA au cerut pe numele lui şi reţinerea şi arestarea preventivă, însă Senatul a respins, de două ori, solicitarea DNA.

Printre altele, Şova este acuzat că, în cursul lunii februarie 2015, ar fi depus la DNA 11 procese verbale care să justifice aceste contracte şi care să arate că el nu este implicat în ele, însă care ar fi false, spun procurorii. De asemenea, Şova mai este acuzat că în 2010 a ordonat distrugerea hard-disk-urilor de la casa sa de avocatură, pentru a ascunde urmele contractelor cu cele două complexuri energetice.

Un al doilea dosar care îl vizează pe Dan Şova este şi cel al retrocedărilor ilegale, în care a fost arestat Viorel Hrebenciuc. El este acuzat de trafic de influenţă. Procurorii DNA notează că Şova a acceptat să iniţieze şi să sprijine o lege a amnistiei şi graţierii, menite să-l scape pe Miron Mitrea şi pe Viorel Hrebenciuc de eventuale condamnări definitive. În schimb, Hrebenciuc urma să-l sprijine pe Şova la şefia PSD, în detrimentul lui Valeriu Zgonea.

8. Varujan Vosganian (PNL), ministru al Economiei (mai 2012-octombrie 2013)

Senatorul demisionar din PNL este acuzat de procurorii DIICOT de constituire a unui grup infracţional organizat, de abuz în serviciu şi de complicitate la delapidare, în dosarul „Ioan Niculae-Romgaz”. Senatul a respins de două ori cererile procurorilor DIICOT, astfel că Vosganian a scăpat de urmărirea penală, însă ministrul PDL Adriean Videanu nu s-a bucurat de acelaşi tratament, el fiind urmărit penal în acelaşi dosar, pentru acuzaţii similare, dat fiind că avizul pentru urmărirea sa penală a fost dat de preşedintele Klaus Iohannis.

Procurorii l-au acuzat pe Vosganian că în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008 a aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de 6 Ordine, respectiv trei Memorandumuri, pentru a sprijini interesele financiare ale unui grup infracţional format de miliardarul Ioan Niculae, ajungând să folosească Romgaz în interesul companiei lui Niculae – Interagro. Prin ordinele semnate de Vosganian, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de Romgaz, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, în condiţiile în care compania lui Niculae avea datorii istorice.

Interagro s-a bucurat în total de reduceri ilegale de preţ, de la Romgaz, în valoare de 92 milioane dolari, scăpând astfel şi de impozit pe profit de 15 milioane de dolari şi TVA de 19 milioane de dolari. Reducerile acordate Interagro au reprezentat, în perioada februarie 2008-decembrie 2010, 51% din totalul de 500 de milioane de lei al reducerilor comerciale la gaze, pentru consumatori eligibili, conform DIICOT.

9. Cristian David (PNL), ministrul pentru Relaţia cu românii de pretutindeni (mai 2012-martie 2014)

Fost ministru de Interne, Cristian David este urmărit penal în două dosare, de procurorii DNA. Într-unul, David şi mama sa sunt acuzaţi de abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii, respectiv doar uz de fals şi fals material, în cazul Georgianei Dumitrescu, mama lui David.

David este acuzat în acest dosar că a inventat un împrumut de 60.000 de euro acordat mamei sale, pentru a justifica o sumă de bani în declaraţia sa de avere, şi pe care mama sa i l-a restituit. La rândul ei, mama lui David ar fi încheiat un contract fals cu o altă persoană, prin care se atesta că ea ar fi vândut un apartament din judeţul Prahova, cu preţul de 60.000 de euro.

În al doilea dosar penal, în care a şi fost arestat preventiv, Cristian David este acuzat că a luat o mită de 500.000 de euro, în 2008, pe când era ministru de Interne în cabinetul Tăriceanu. În schimbul banilor, el trebuia să intervină la prefectul de Buzău, liberalul Cristinel Bîgiu, şi să asigure restabilirea dreptului de proprietate a celui care i-a dat mita, asupra a 15 hectare de teren din intravilanul municipiului Buzău.

10. Darius Vâlcov (PSD), ministrul Finanţelor (decembrie 2014-martie 2015)

Darius Vâlcov este inculpat în trei dosare diferite. Pe 13 martie, procurorii DNA l-au acuzat de trafic de influenţă pentru fapte comise în timpul mandatului său de primar PDL la Slatina.

Fostul ministru este acuzat că a primit 2 milioane de euro mită, de la patronul firmei de construcţii Tehnologica Radion, Theodor Berna, în schimbul obţinerii unor contracte în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, legate de extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare a judeţului Olt. Banii, care reprezentau un comsion de aproximativ 20% din valoarea contractelor, ar fi ajuns la el.

În martie 2015, după o serie de percheziţii, procurorii au descoperit la Vâlcov peste 100 de tablouri. Vâlcov a ajuns în arest preventiv, apoi în arest la domiciliu şi, în final, sub control judiciar.

În al doilea dosar, potrivit DNA, în primăvara anului 2014, anterior semnării, în iulie 2014, a unui contract având ca obiect reabilitarea reţelei de apă şi canalizare din două localităţi din judeţul Olt, Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina, judeţul Olt, fost ministru al Finanţelor şi fost senator, i-a cerut unui om de afaceri, prin intermediar, 10% din valoarea sumelor, fără TVA. Banii urmau să fie încasaţi de societatea comercială reprezentată de omul de afaceri, cel care, de altfel, l-a şi denunţat pe Vâlcov, în urma încheierii contractului cu SC Compania de Apă Olt SA, respectiv 1,7 milioane de lei.

În al treilea dosar, DNA susţine că fostul demnitar ar fi cerut 15 % de la o firmă din oraş pentru ca primăria să încheie cu aceasta contracte de reabilitare de faţade la peste 130 de blocuri, de unde ar fi încasat peste 2 milioane de lei.

Plagiatorul

Ioan Mang (PSD), ministrul Educaţiei pentru o săptămână (7 mai 2012-15 mai 2012)

Acuzaţiile de plagiat nu au fost o raritate pentru miniştrii din ultimii ani. În timp ce în cazul premierului Victor Ponta, Consiliul Naţional de Etică din cadrul Ministerului Educaţiei a decis că nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat, o decizie contrară celei luate de Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti, fostul ministru al Educaţiei Ioan Mang nu a scăpat nici de CNE. Deşi încă din 2012 a existat un verdict de plagiat, unul neoficial însă, Consiliul Naţional de Etică a făcut publică această decizie abia pe 8 aprilie 2015, după cum a relatat Hotnews, adică cu o întârziere de trei ani. Astfel, CNE l-a sancţionat pe Ioan Mang cu avertisment scris, retragerea articolelor şi suspendarea pe 3 ani a dreptului de înscriere la un concurs în învăţământul superior.

Acuzaţiile de plagiat au venit la scurt timp după numirea în Guvern. Astfel, fostul lider al PSD Bihor nu a stat decât o săptămână la conducerea Ministerului Educaţiei, Mang fiind acuzat de şapte acte de plagiat.

Incompatibilul

Mircea Diaconu (PNL), ministrul Culturii (mai-iunie 2012)

Actorul Mircea Diaconu a fost acuzat în 2012, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de conflict de interese, după ce a semnat mai multe contracte din postura de director al Teatrului Nottara, din Bucureşti, cu soţia sa, actriţa Diana Lupescu, angajată a aceluiaşi teatru. Mircea Diaconu a fost achitat definitiv de aceste acuzaţii, fiind pus să plătească doar o amendă administrativă de 1.000 de lei.

Totuşi, Mircea Diaconu a fost declarat incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate, în 2011, fiind acuzat că a deţinut simultan şi funcţia de director al Teatrului Nottara, şi mandatul de senator. Instanţa supremă a menţinut raportul ANI şi starea de incompatibilitatea a lui Diaconu. Acest verdict nu a contat însă atunci când Mircea Diaconu a candidat pentru Parlamentul European, ca independent, instanţele considerând că interdicţia de 3 ani de la deţinerea unei funcţii publice se aplică doar funcţiei de senator, în care a fost găsit incompatibil.

Citește și: