Roxana Preda
4022 vizualizări 20 mar 2016

Cabinetul Cioloş precizează, în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor, că susţine legea dării în plată doar sub rezerva însuşirii observaţiilor expuse. Astfel, Guvernul solicită amendarea legii în sensul în care programul "Prima Casă" să fie exclus de la prevederile actului normativ, aplicarea legii să se facă numai în ceea ce priveşte bunurile imobile cu destinaţie de locuinţe, excluzând terenurile şi clădirile comerciale, coroborat cu instituirea unor condiţii care să fie îndeplinite cumulativ pentru stingerea creanţei şi accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului), precum şi aplicarea legii doar persoanelor fizice care au calitatea de "consumator" aşa cum este definită de legislaţia în vigoare.

În documentul transmis Camerei Deputaţilor, Executivul menţionează că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituţionalitate, poate afecta dreptul la proprietate şi prezintă riscuri de dezechilibre macroeconomice, putând induce chiar falimentul sau retragerea autorizaţiei de funcţionare a instituţiei de credit din partea BNR.

"Considerăm că măsurile propuse au un caracter mult prea general, fără să aibă la bază o analiză solidă realizată din punct de vedere al impactului economic, social şi juridic şi nu sunt acoperite toate ipotezele supuse reglementării. (...) Nu este reglementată situaţia în care creditul este garantat cu bunul altei persoane, dacă bunul este ipotecat în favoarea mai multor creditori, precum şi situaţia în care valoarea imobilului este mai mare decât valoarea creditului ce urmează a fi lichidat. Astfel, pot exista credite supragarantate, respectiv situaţia în care valoarea bunurilor ipotecate să fie mult mai mare decât valoarea creanţei izvorâte din credit. Într-o asemenea situaţie, (...) prevederile din lege ar conduce la afectarea dreptului de proprietate", susţine Guvernul.

O altă observaţie a Guvernului este aceea că nu se face nicio diferenţă între debitorii de bună credinţă şi cei de rea credinţă, deoarece textul legii nu face nicio menţiune cu privire la situaţia reală a debitorului care ar putea să utilizeze procedura de dare în plată. Pentru ca legea să aibă un caracter social clar trebuie stabilite criteriile de eligibilitate şi termenii specifici în care mecanismul prevăzut să poată fi aplicat. În acest sens, Guvernul insistă că se poate avea în vedere aplicarea legii numai în ceea ce priveşte bunurile imobile cu destinaţie de locuinţe, excluzând terenurile şi clădirile comerciale, coroborat cu instituirea unor condiţii care să fie îndeplinite cumulative pentru stingerea creanţei şi accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului).

De asemenea, în documentul citat se arată că procedura dării în plată, aşa cum este reglementată în lege, "ar putea afecta dreptul de proprietate şi al altor persoane (titular de conturi, acţionarii instituţiilor de credit/instituţiilor financiare nebancare) în măsura în care aplicarea acestuia ar determina falimentul sau retragerea autorizaţiei de funcţionare a instituţiei de credit din partea BNR, astfel de situaţii putând genera, totodată, dezechilibre pe piaţa financiară".

În ceea ce priveşte impactul legii asupra sectorului bancar, reprezentanţii guvernului mai spun că legea poate afecta funcţionarea normală a instituţiilor de credit, inclusiv prin eventuala înăsprire a condiţiilor creditului ipotecar/imobiliar în general. Mai mult, instituţiile de credit cu acţionariat majoritar străin ar putea acţiona în judecată statul român.

"Riscurile asupra stabilităţii financiare şi a cadrului macroeconomic coroborate cu înrăutăţirea percepţiei mediilor investiţionale generate de lipsa de predictibilitate în procesul legislativ într-un context marcat oricum de volatilitate pe pieţele financiare ar putea duce la înrăutăţirea rating-ului de ţară pentru România care, implicit, ar creşte semnificativ costurile finanţării şi refinanţării datoriei publice a României cu impact direct asupra bugetului de stat", se mai arată în punctul de vedere al Guvernului.

Oficialii guvernamentali mai susţin că aplicarea legii asupra contractelor de credit în derulare la data intrării în vigoare contravine principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat în Constituţie. În plus legea nu respectă normele de tehnică legislativă-soliţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În acelaţi timp, se invocă decizii ale Curţii Constituţionale privind caracterul previzibil, claritatea şi precizia legilor. "Astfel amintim că prin lipsa de claritate şi precizie a normelor preconizate care ar genera confuzii în interpretarea/aplicarea acestora se pot crea premisele unor vicii de neconstituţionalitate", mai susţine Executivul, adăugând că fără modificările menţionate consecinţele negative ar putea fi semnificative, "hazardul moral" generat şi incertitudinea putând afecta mediile investiţionale interesate de România.

Legea dării în plată ar urma să intre la reexaminare în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, şi apoi în plen, for decizional.

Citește și: