Anca SIMINA
22623 vizualizări 24 oct 2014

Sărăcia extremă, noţiunea a pus-o în dificultate pe Rovana Plumb la preluarea mandatului de ministru al Muncii, a primit din partea Guvernului, înainte de alegeri, o dimensiune oficială: 3,3 milioane de români, cu 500.000 mai mulţi decât în anul precedent, sunt număraţi astăzi în rândul "persoanelor celor mai defavorizate din Uniunea Europaenă" şi vor primi, în consecinţă, susţinerea prin coşuri alimentare finanţată de la Bruxelles. Cele mai multe astfel de pachete vor ajunge în Dolj, Iaşi, Suceava, Vaslui, Bacău, Buzău, Galaţi, Prahova, Teleorman şi Argeş, judeţele aflate, din acest punct de vedere în topul 10 al sărăciei din România, cu peste 100.000, chiar 140.000 de locuitori care nu câştigă mai mult de 350 - 400 de lei lunar şi aceştia, în cea mai mare parte, ca formă de ajutor social.

Printr-un concurs de împrejurări politice, coşurile alimentare nu au fost distribuite, în 2014, în două tranşe anuale, aşa cum sună regula generală a programului european, ci vor veni o singură dată, în noiembrie - decembrie. Cei la care vor ajunge vor primi însă, ca o garanţie, înainte de alegeri, un cupon guvernamental care îi îndreptăţeşte la 6 kg de făină albă, 6 kg de mălai, 800 g de paste, 4 litri de ulei, 4 kg de zahăr şi 24 de conserve "la o dată care va fi comunicată de primărie".

Oficial, premierul Victor Ponta a anunţat miercuri, de la masa Guvernului, că, "tocmai pentru a nu exista niciun fel de interpretări, efectiv, acest cupon va fi folosit după data de 16 noiembrie". În practică însă, licitaţia restrânsă accelerată la care Ministerul Fondurilor Europene a recurs pentru a urgenta distribuirea alimentelor ar urma să se încheie pe 28 octombrie, firmele câştigătoare fiind obligate să livreze prima tranşă de produse (20%) în primele 15 zile de la semnarea contractului, adică înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, iar primăriile neavând nicio obligaţie de a aştepta până după alegeri pentru a le distribui.

În seria "Tu şii ce mai fac banii tăi?", Gândul arată astăzi cum au ajuns ajutoarele alimentare de la UE să fie distribuite de Guvern exact în perioada alegerilor, cum a evitat Ministerul Muncii - al doilea implicat după Ministerul Fondurilor Europene - să explice pe ce criterii stabileşte beneficiarii, dar şi de unde provin cei mai mulţi dintre beneficiarii coşului european pe care Guvernul, cu toate că nu îl finanţează decât în proporţie de 15%, şi-l arogă, electoral, chiar înaintea Bruxelles-ului.

UPDATE: Distribuirea cupoanelor, ca urmare a unui contract încheiat de Poşta Română cu Ministerul Fondurilor Europene, costă Guvernul 9.238.536,96 lei,  plus TVA. Poşta a fost aleasă de minister ca urmare a unei selecţiii de oferte.

Votul politic în judeţele "cele mai defavorizate"

Cei mai mulţi dintre cei care trăiesc, azi, cu un venit sub 350-400 de lei provin din sudul, estul sau nord-estul României. În 11 judeţe din 41 - Dolj, Iaşi, Suceava, Vaslui, Bacău, Buzău, Galaţi, Prahova, Teleorman, Argeş şi Neamţ - numărul lor depăşeşte 100.000.

În alte 24 de judeţe şi în Bucureşti, adică în cea mai mare parte a ţării, numărul lor este de minimum 50.000 pe judeţ. La extrema cealaltă, Ilfov, Tulcea, Caraş-Severin, Covasna, Arad şi Sălaj au cei mai puţini beneficiari ai unei astfel de forme de asistenţă socială. Datele apar, ca număr minim de persoane pentru care sunt necesare pachete, în caietul de sarcini al licitaţiei pentru produse alimentare, consultat de Gândul.


Grafic: Gândul // Sursa informaţiilor: Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. CLICK PENTRU A MĂRI

Coincidenţa face ca toate judeţele din Top 10 să fi avut, la finalul scrutinului din 25 mai pentru europarlamentare, acelaşi clasament al votului, în care Alianţa PSD-UNPR-PC să fie pe locul întâi.


REZULTATELE VOTULUI LA EUROPARLAMENTARE DE LA CARE PORNESC CALCULELE PARTIDELOR PENTRU ALEGERILE PREZIDENŢIALE DIN 2014


Grafic: Gândul // Sursa informaţiilor: Biroul Electoral Central. CLICK PENTRU A MĂRI

Rezultatele alegerilor nu oferă date despre categoriile sociale prezente la urne sau care şi-au exprimat opţiunea prin vot. Este însă cunoscut rolul pe care primarii îl au, mai ales în comunităţile mici, în acordarea ajutoarelor sociale. Potrivit Legii 416/2001, dreptul la venitul minim garantat, acum în valoare de 350 de lei, este stabilit prin dispoziţia primarului. Tot primarul a primit, în luna septembrie, de la Guvern, prin HG 799/2014, posibilitatea de a suplimenta listele de mai sus şi de a distribui alimentele finanţate cu bani europeni în maximum 30 de zile de la data preluării de la furnizor.

Dacă dispoziţia guvernamentală dată de premierul Victor Ponta, în conferinţă de presă, a fost ca împărţirea coşurilor cu alimente să fie făcută după alegeri, în documentele oficiale ale programului nu există niciun astfel de calendar oficial. Singurele repere de timp sunt data limită pentru evaluarea candidaturilor celor care s-au înscris la licitaţie - 28 octombrie - şi cele 45 de zile de la data semnării contractului în care căştigătorii se obligă să livreze către primării astfel: 20% din pachete în primele 15 zile, adică înainte de turul al doilea al alegerilor, 40% în următoarele 15 şi 40% în ultimele 15. Calendarul le permite însă furnizorilor să livreze întreaga cantitate de alimente înainte de a se fi scurs cele 45 de zile, ca şi primarilor să le împartă de îndată ce le primesc.

Cine sunt cei mai săraci 3,3 milioane dintre români

Blocată în martie, la audierea în Parlament pentru numirea la Ministerul Muncii, de întrebarea "Care este pragul de venit de la care un om nu mai este considerat sărac?", Rovana Plumb a venit miercuri, cu lista categoriilor care ar însuma, în accepţiunea Guvernului, sărăcia.

Ministrul Muncii a prezentat, altfel, în linii generale, cine sunt cei 3,3 milioane de beneficiari ai alimentelor finanţate anul acesta prin Programul Operaţional de Ajutorare pentru Persoanele Defavorizate (POAD). "Este vorba de persoanele care beneficiază de venitul minim garantat, este vorba de toţi şomerii, fie că sunt în plată, fie că au ieşit din plată, toţi pensionarii care au pensie până în 400 de lei. De asemenea, beneficiarii indemnizaţiilor pentru că au fost invalizi sau sunt veterani sau văduvele de război. Şi ca o noutate în acest an, am introdus o nouă categorie, este vorba de beneficiarii alocaţiilor pentru sprijinul familiei, fapt pentru care anul acesta, în 2014 faţă de 2013, avem un număr suplimentar de 700 de mii de persoane", a spus, la Guvern, Rovana Plumb.


Rovana Plumb. Sursa foto: Guvernul României

Ministerul Muncii a refuzat însă să răspundă şi la întrebarea care sunt criteriile de selectare a acestor categorii. Astfel, ca urmare a abilitării ministerului condus de Rovana Plumb, prin HG nr. 344 din 30 aprilie 2014 - actul în virtutea căruia funcţionează -, de a stabili criteriile de acordare a ajutoarelor sociale asociate Fondului European pentru Ajutorarea persoanelor Defavorizate (FEAD), Gândul a solicitat instituţiei, pe 22 august, să precizeze care sunt acestea. Ca răspuns, Ministerul a precizat, pe 4 septembrie, că "interviul solicitat va fi acordat la o dată ulterioară". La reluarea solicităţii iniţiale cu precizarea că aceasta nu se referă la un interviu, ci la transmiterea unor informaţii de interes public, Ministerul Muncii nu a mai formulat, până ieri, nici un răspuns.

Strict statistic însă, faţă de anul 2013, în 2014, numărul beneficiarilor a urcat de la 2,7 la 3,3 milioane.

Cum a ajuns Guvernul să dea prin licitaţie restrânsă 98 de milioane de euro, la finalul anului

Dincolo de stabilirea beneficiarilor, programul va fi gestionat, atât anul acesta cât şi în următorii şase, de Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman. Detalii aici. Transferul coşurilor alimentare europene de la APIA la MFE s-a făcut după descinderea DNA la APIA în noiembrie 2013 şi acuzarea fostului director general, Aurel Pană, că ar fi perceput un comision de 10% din contractele pe fonduri europene pentru cumpărarea de ulei, de la unul dintre câştigătorii unei licitaţii. Scandalul s-a suprapus, în plus, cu încheierea exerciţiului financiar 2007-2013 al UE şi cu începerea unuia nou: 2014-2020.

Cum au ajuns însă pachetele de la UE să fie distribuite abia în preajma alegerilor? Aşa cum sună angajamentul pe care România şi l-a luat în scris faţă de Comisie, coşurile cu alimente de la Uniunea Europeană vor fi distribute de cel puţin două ori pe an. Excepţia o reprezintă însă tocmai anul 2014, justificarea invocată fiind "data aprobării Regulamentului 223/2014". Acest regulament a fost însă adoptat de instituţiile europene pe 11 martie, fiind urmat pe 3 aprilie de reglementarea Comisiei Europene pentru întregul program.

Ceea ce a întârziat startul a fost modul în care Guvernul s-a prezentat în negocierile cu Comisia Europeană pentru Acordul de Parteneriat 2014-2020. Draftul acestui acord, pe care statele au început, individual, să îl pregătească încă de anul trecut, înainte de intrarea efectivă în noul exerciţiu financiar al UE, a primit de mai multe ori observaţii, fiind aprobat de Comisia Europeană în cazul României, abia pe 6 august 2014.

TEXTUL INTEGRAL AL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL AJUTORAREA PERSOANELOR DEZAVANTAJATE 2014-2020 PENTRU ROMÂNIA

Tot în august, pe 26, chiar înainte de a intra în vacanţă, Guvernul a trecut, fără a-l face public, un memorandum prin care stabilea ca modalitate de achiziţie a alimentelor, invocând "motive de urgenţă", nu licitaţia deschisă care ar fi lăsat 40 de zile pentru ofertare, ci licitaţia restrânsă accelerată, care obligă la doar 10 zile în acest sens.

Prima Hotărâre de Guvern prin care se reglementa noul Program Operaţional a venit abia pe 17 septembrie şi a intrat în vigoare pe 19 septembrie. În aceste condiţii, licitaţia a fost declanşată de MFE a doua zi, pe 20 septembrie, având data de 2 octombrie ca termen limită de depunere a candidaturilor. Lista ofertanţilor înscrişi poate fi consultată aici. Câştigătorul, pentru fiecare din cele 13 zone în care a fost împărţită ţara, ar urma să fie selectat pe 28 octombrie, iar prima livrare a produselor să se facă în două săptămâni de la această dată.

Valoarea totală a celor 6,6 milioane de pachete de alimente este estimată în acest moment la 432,163,355.15 de lei, echivalentul a 98 de milioane de euro plus TVA.

Bruxellesul finanţează, Poşta pontează

De altfel, cuponul guvernamental tipărit prin "Imprimeria Naţională" şi care va ajunge prin Poşta Română în ţară anunţă beneficiarii că vor putea ridica produsele "la data care va fi comunicată de primărie".

Acelaşi cupon include sigla şi numele Guvernului României de trei ori, punând chiar pe verso, la enumerarea surselor de finanţare, bugetul de stat înaintea Fondului de Ajutor European. Situaţia financiară a programului arată însă contrariul: alimentele, transportul, chiar pregătirea personalului sunt finanţate de Uniunea Europeană în proporţie de 85%, Guvernul cofinanţând programul cu doar 15%. În plus, regula introdusă de Consiliul European din acest exerciţi financiar este aceea că ţările aflate într-o formulă de acord cu FMI; cu este şi România, pot scădea procentul de cofinanţare până la 5%.




Sursa: Guvernul României

Chiar dacă alimentele sunt încă în faza de licitaţie, cupoanele care le promit au plecat prin Poşta Română chiar de ieri, după cum a anunţat ministrul Muncii: "Distribuţia cupoanelor se va face prin poştă, iar beneficiarii vor putea să ridice alimentele prezentând la centrele desemnate de către primării cuponul şi buletinul. Distribuţia cupoanelor se va face prin poştă începând cu ziua de mâine (joi, n.red.)", a spus Rovana Plumb.

Premierul a dat, la rândul său, explicaţia alegerii Poştei: "E un lucru bun, pentru că Poşta Română şi-a dovedit deja, este în procesul de transmitere a cardurilor de sănătate şi din primele rapoarte pe care le avem, această distribuţie a cardurilor de sănătate se desfăşoară foarte bine. E vorba şi acolo de 14 milioane, cred, de carduri. La fel va fi cu cele 3,3 milioane de cupoane. Deci se duce direct prin Poşta Română şi în felul acesta, sunt convins că şi Poşta Română se relansează ca societate comercială şi reuşim să folosim în sfârşit în mod util această infrastructură extraordinară".

UPDATE: La solicitarea ziarului Gândul, Poşta Română a transmis astăzi şi valoarea contractului pentru distribuirea cupoanelor. Este vorba despre un contract încheiat cu Ministerul Fondurilor Europene care va plăti, la final, 9.238.536,96 lei, plus TVA. Întrebaţi ca urmare a cărui tip de achiziţie publică oferă aceste servicii, reprezentanţii companiei au răspuns că „Poşta Română a participat în calitate de ofertant la procedura iniţiată de autoritatea contractantă, pentru atribuirea contractului de servicii, având ca obiect achiziţia de servicii de imprimare şi distribuire a cupoanelor”. Răspunsul integral, aici.

 

Recent, Poşta a fost acuzată de ACL că a distribuit în favoarea candidatului Victor Ponta, împreună cu taloanele de pensii, pliante electorale în care PSD susţine că alegerea lui Klaus Iohannis ca preşedinte ar duce la tăierea pensiilor. Birourile Electorale Judeţene din mai multe regiuni ale ţării au dispus interzicerea distribuirii acestor pliante.

Citește și: