15 vizualizări 11 dec 2008

Alianţa PSD – PD-L nu poate prinde rădăcini în teritoriu

În Bucureşti, noua alianţă PSD – PD-L a fost „udată” din belşug cu declaraţii ale liderilor celor două partide. Mircea Geoană şi Emil Boc împart de zor ministere, discută despre postul de vicepreşedinte al CSAT şi se ceartă în legătură cu „ultimul obstacol”: intrarea sau nu a UDMR-ului la guvernare. Dar, în ţară, obstacolele sunt mult mai multe pentru că aranjamentele s-au făcut deja. Din acest motiv, mulţi dintre baronii locali nici nu vor să audă de implementarea alianţei impuse de la Centru.

Pesediştii– alături de liberali şi udemerişti, împotriva proaspeţilor aliaţi pedelişti la Braşov

Deşi se pregătesc de guvernare alături de pedelişti, pesediştii de sub Tâmpa susţin că „pe plan local” vor rămâne alături de liberali şi udemerişti, cu care, după alegerile locale din vară, au încheiat un pact împotriva democrat-liberalilor! „La nivel local, noi suntem în opoziţie, înţelegerea cu PDL-ul la nivel central n-are nimic de-a face cu ce e în teritoriu, în fiecare judeţ. Iar la Braşov avem o înţelegere cu PNL şi UDMR, împotriva PDL-ului, încheiată după locale, pe care o vom păstra, n-avem încotro, pentru că nu ne putem renega cuvântul”, ne-a declarat şeful pesediştilor braşoveni, deputatul Constantin Niţă, care e şi vice naţional al PSD. La fel de sigur de acest lucru s-a arătat şi şeful PNL Braşov şi al Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, care a anunţat, într-o conferinţă de presă, că opoziţia împotriva pedeliştilor de sub Tâmpa, conduşi de primarul George Scripcaru, va fi de-acum înainte una „la sânge”. Este de precizat că una dintre condiţiile pactului PSD-PNL-UDMR a fost preluarea de către pesedişti a postului de prefect de Braşov, lucru care s-a şi realizat în urmă cu aproape două luni, când, după un scurt stagiu de „apolitism” ca funcţionar public în cadrul Consiliului Judeţean, consilierul pesedist Emil Niţă a fost uns prefect în locul ex-liberalei Adriana Donţu! Întrebat dacă rămânerea „pe plan local” alături de liberali şi udemerişti, împotriva aliaţilor pedelişti „de la centru”, înseamnă şi păstrarea actualilor şefi liberali ai instituţiilor deconcentrate, Niţă ne-a replicat cum că „asta în nici un caz, mult nu mai stau ei în funcţii, în mod sigur!” Spusele şefului PSD Braşov au fost infirmate însă imediat de secretarul general Titus Corlăţean, şi el deputat de Braşov: „Guvernarea alături de PD-L va include, cu siguranţă, şi o colaborare la nivel local, dar în acest moment nu vă pot spune cum, pentru că nu am început încă să discutăm acest subiect”. Cât despre mai-marele pedeliştiilor de sub Tâmpa, primarul George Scripcaru - care e şi el vice naţional al partidului - acesta a refuzat să comenteze extinderea alianţei de guvernare cu pesediştii şi la nivel local, pe motiv că „nu ştiu, nu cunosc, săptămâna asta am fost tare beteag cu o viroză şi n-am mai participat la negocieri”! (Adrian Popescu)

„Protocolul administrativ PSD, PNL, PNŢ-CD e pe patru ani” la Timiş

Nici nu au format încă guvernul la Bucureşti, că democrat-liberalii din Timiş au şi început să croiască planuri de reaşezare a forţelor în judeţul Timiş. Preşedintele PD-L Timiş, proaspătul senator Dorel Borza, a început să forţeze schimbarea în administraţia locală cu o serie de declaraţii războinice. Acesta a anunţat faptul că democrat-liberalii vor să elimine liberalii şi ţărăniştii din administraţia locală. Argumentul suprem este acela că, în urma formării guvernului PD-L – PSD, „se vor revedea majorităţile din toate localităţile judeţului. Aceasta este o regulă pe care trebuie toţi să o respecte. Nu merge altfel”. Democrat-liberalii forţează, practic, reîntoarcerea în administraţia locală, după ce în urma alegerilor din vară, PNŢ-CD, PNL şi PSD au semnat un protocol administrativ prin care şi-au împărţit funcţiile de viceprimari ai Timişoarei şi vicepreşedinţi ai Consiliului judeţean. Practic, PD-L a fost trimis în opoziţie. Entuziasmul democrat-liberalilor nu este împărtăşit şi de social-democraţi. Viceprimarul Timişoarei Sorin Grindeanu, care este şi prim-vicepreşedinte al PSD Timiş, a declarat că „protocolul administrativ a fost semnat pe patru ani şi nu pe patru luni. Îl vom duce la bun sfârşit atât pe plan local, cât şi judeţean, iar electoratul va fi cel care va judeca dacă este bun sau nu. Majoritatea de la Bucureşti nu cred că înseamnă schimbarea majorităţii pe plan local. Mă îndoiesc că va veni de la Bucureşti un ordin ca să încălcăm protocolul administrativ”. În timp ce democrat-liberalii vor şi funcţia de prefect al judeţului Timiş, răspunsul şefului pesediştilor din judeţ, senatorul Ilie Sârbu, a fost unul extrem de diferit: „Este prematur să discutăm despre acest lucru. Deocamdată, trebuie încheiate discuţiile la nivel central şi apoi vom vedea ce va fi în teritoriu”. (Dragoş Boţa)

Filozofia pesediştilor din Dolj la negocieri: „În pat cu duşmanul Elena Udrea”

Alianţa PD-L cu PSD+PC a creat discuţii şi la Dolj, mai multe nume din sânul ambelor partide fiind vehiculate ca viitori prefecţi de Dolj. Deşi este un judeţ roşu, PSD-ul obţinând aici mai mult de jumătate dintre voturile electoratului, pedeliştii nu ascund faptul că încearcă să promoveze un membru de-al lor în funcţia de prefect. “Este foarte foarte devreme să discutăm acum despre funcţia de prefect, pentru că nu s-au terminat negocierile cu PSD-ul. Normal că noi vom încerca să putem un prefect membru PD-L, dar este greu să dăm nume acum. Oricum, ne trebuie cineva cu experienţă şi, de la orice partid ar proveni el, trebuie să se ridice la rangul de înalt funcţionar public, să nu se mai întâmple ca în ultimii doi ani, când prefectul s-a ocupat de cu totul alte prostii”, a declarat europarlamentarul Marian Jean Marinescu, prim-vicepreşedinte al PD-L Dolj. Printre numele democraţilor care ar fi prefect de Dolj se află şi Nicolae Giugea, fost prefect de Dolj, şi tânărul Ştefan Stoica, care a ocupat până de curând funcţia de director general la Administraţia Naţională “Apele Române” Jiu. Din tabăra pesedistă, numele care se vehiculează pentru funcţia de prefect sunt Gheorghe Nedelescu – fost viceprimar al Craiovei, Ion Voiculescu – fost preşedinte al CJ Dolj, şi tinerii Mihai Fifor – actual director la Muzeul Olteniei, şi Florin Stacu – director la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj. Ultimii doi sunt şi favoriţii preşedintelui PSD Dolj, acesta din urmă aplicând în ultima perioadă o politică de promovare a tinerilor social-democraţi, în special după semnarea protocolului dintre PSD+PC şi PDL. “Dacă tot ne aflăm în pat cu duşmanul, iar duşmanul este Elena Udrea, măcar să punem în pat un tânăr, să nu ne facă de râs. Dar discuţii despre cine va ocupa funcţia de prefect de Dolj încă nu s-au purtat. Probabil că acest lucru se va stabili la Bucureşti, în urma protocolului care se va semna la nivel central”, a declarat Ion Prioteasa, preşedintele PSD Dolj.(Ionuţ Pârvulescu)

Pesediştii au obţinut încă din vară două funcţii de director de instituţie publică la Galaţi

Chiar înainte de alegerile generale, funcţiile şefilor instituţiilor publice gălăţene au fost negociate la sânge, pe diferite formule de algoritm guvernamental. Cei mai tupeişti au fost pesediştii gălăţeni, care au reuşit să-şi aşeze în scaune doi directori cu mult înainte de alegeri. Victime au fost liberalii, care au cedat funcţia de director al Direcţiei Agricole, şi pedeliştii, rămaşi fără director la Electrica Galaţi, societate privatizată, dar condusă pe principii politice. Schemele negociate din vara trecută sunt gata de a fi puse în practică, dar abia după ce va fi desemnat noul cabinet, afirmă preşedinţii celor două partide importante ale noii alianţe guvernamentale. Cu arma la picior stă şi pesedistul Claudiu Brânzan, care este pregătit să o înlocuiască pe colega sa liberală la direcţia Administraţiei Zonei Libere Galaţi. Chiar şi cu aceste mişcări, pesediştii şi pedeliştii locali stau cu ochii pe scaunul de prefect, deţinut acum de un înalt funcţionar public provenit din PNL. Autoritatea Judeţeană pentru Sănătate Publică este revendicată tot de PSD, pentru funcţia de director fiind în discuţie doi perdanţi la parlamentare, medicii Nicolae Bacalbaşa şi Aurel Nechita. Pedeliştii gălăţeni, care s-au clasat cu vreo 20% în urma pesediştilor la alegerile parlamentare, se vor mulţumi, se pare, cu conducerile Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, a Administraţiei Porturilor Maritime, a Inspectoratului Şcolar, a Direcţiei de Cultură şi a Direcţiei pentru Tineret. Trei dintre instituţiile publice locale par a fi intangibile. Directorii Casei Judeţene de Pensii, Inspectoratului Teritorial de Muncă şi Protecţiei Consumatorilor au fost uitaţi în funcţii de ani buni, după ce şi-au schimbat culoarea politică în funcţie de câştigătorii alegerilor. Nici după ultimele alegeri parlamentare, scaunele celor trei directori nu au fost scoase la negociere. Pentru cea mai importantă direcţie, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi, actualul director, economistul Costică Onica, s-a dat peste cap să mulţumească tot spectrul politic, în speranţa că îşi va păstra funcţia. Decizia va fi luată de viitorul ministru de Finanţe.(Sorin ŢIŢEI)

Încăierare pe şefia Administraţiei Portuare la Constanţa

Constănţenii avizaţi sunt curioşi să vadă coabitarea pesedistă & democrat-liberală de pe plan local. Fost teritoriu democrat, Constanţa a devenit cel mai roşu judeţ al ţării de când măzăriştii au preluat puterea. Cu prilejul alegerilor locale din iunie, simpatizanţii acestora au fost daţi afară din filiala PD-L, iar lupta antiMazăre a fost impusă ca principal obiectiv al organizaţiei. Coordonatoarea Elena Udrea a combătut puternic pe această nouă linie, decretând că la Constanţa s-a terminat cu aservirea filialei la Mazăre. Antipatia (politică, nu personală) s-a manifestat chiar şi cu ultima ocazie, când PSD Constanţa a votat împotriva protocolului cu PD-L, în pofida tătucului Miron Mitrea.
Până în noiembrie, pesediştii au făcut front comun cu liberalii, care i-au ţinut în şah cu semnarea protocolului prin care Ministerul Transporturilor ceda municipalităţii 20% dintre acţiunile Portului Constanţa. Tranzacţia, care s-a încheiat pe şest zilele trecute, are o miză imobiliară enormă. Măzăriştii vor 20 dane ca să transforme portul vechi în zonă de agrement şi în cartier rezidenţial şi intenţionează să construiască un mall în faţa sediului Administraţiei Portuare - edificiu monument istoric care ar deveni hotel.
Şefia Administraţiei Portuare este astfel cel mai disputat post local, la fel şi şefia Agenţiei de Mediu. Este greu de crezut că Băsescu, cel mai celebru ministru al Transporturilor, va lăsa ca “găina cu ouă de aur” din port să scape PD-L-ului. Pretenţii la post ar avea foştii parlamentari Laurenţiu Mironescu şi Dorel Onaca, rămaşi fără mandate. Pentru Agenţia de Mediu, şeful nu mai trebuie schimbat. El este Adrian Manole, pedelistul pironit în funcţie indiferent de guvernare. Împărţirea scaunelor în teritoriu va respecta algoritmul de guvernare, iar pedeliştii se vor întoarce pe posturile pe care le ocupau înainte de ruperea Alianţei DA, dacă nu au ajuns în Parlament sau nu au fost daţi afară din partid pe motivul apropierii de PSD. (Sînziana IONESCU)

Citeşte în ediţia de astăzi şi:

Justiţia – primul minister ales de PSD la negocierile cu PD-L

UDMR cere să fie „partener egal” al PD-L şi PSD la guvernare

Alianţa PSD-PD-L se ţese la Bucureşti şi se deşiră în ţară









Citește și: