Andreea Smerea
1048 vizualizări 10 apr 2019

UPDATE 12:00 Ministrul Justiţiei şi procurorul general s-au contrat, miercuri, la interviul susţinut de Augustin Lazăr pentru cel de-al doilea mandat. Procurorul general a amintit că şi Tudorel Toader a fost procuror înainte de 1989, ministrul Justiţiei replicând că el nu a făcut parte din comisii de eliberare.



Redăm dialogul dintre Augustin Lazăr şi Tudorel Toader, după ce ministrul Justiţiei l-a întrebat pe Augustin Lazăr despre acuzaţiile care i se aduc în spaţiul public, referitoare la faptul că nu a dispus în două rânduri eliberarea condiţionată în cazul disidentului anticomunist Iulius Filip:

Lazăr: Atât eu cât şi dumneavoastră am exercitat înainte de 1989 funcţia de procuror şi încercam să ne dăm seama cu ce se ocupă instituţia. Ei bine, în mod cert nişte procurori tineri nu făceau decât să respecte cadrul legal. Cadrul legal de la vremea aceea suportă, cum am spus şi ieri în declaraţia publică, nişte analize sub aspectul standardului etic, cum era cadrul legal făcut. Noi am respectat o lege care acum, la standardele la care ...devin acum standarde europene, este vizibil că nu aveau standarde. Pentru aceea eu am şi exprimat scuze public, în numele instituţiei care a făcut, a acceptat acele practici şi regretele mele personale pentru că nişte oameni care au fost şi sunt oameni de onoare şi model pentru cum ar trebui să fie cineva să spună public adevărul. Şi de aceea, poate că eu am învăţat ceva de la ei, să spun adevărul chiar dacă deranjează pe câte cineva.

Toader: Unii spun că scuzele nu-s în numele instituţiei, ci în nume personal ar trebui să fie. Când aţi intrat în procuratură?

Lazăr: La 1 martie 1982 , am devenit procuror stagiar, până când mi-am luat examenul de capacitate, doi ani am fost procuror stagiar şi apoi am fost procuror definitiv.

Toader: Aveaţi drept de semnătură, da, după doi ani ?

Lazăr: Bun. După doi ani, puteam eu să repartizez...

Toader: Dreptul de semnătură când l-aţi primit?

Lazăr: Mă rog, la şase luni, dar pentru chestiuni limitate. Puneam concluzii la instanţă şi făceam nişte lucruri..

Toader: Cu precizarea că eu nu am făcut parte din comisii de eliberări condiţionate..

Lazăr: Aţi avut toate atribuţiile..

Toader: ..probabil şi datorită amânării penitenciarelor. Cu precizarea că în trecutul meu profesional se poate uita oricine.

Lazăr: Şi în al meu.

Toader: Şi cu precizarea că ...Din nefericire pentru dumneavoastră , l-am răscolit şi am ajuns la pasaje mai ...

Lazăr: Trebuie să se ştie totul, că eu sunt transparent, orice s-ar spune.

UPDATE 11:50 Cei patru candidaţi, intervievaţi LIVE de Tudorel Toader

GABRIELA SCUTEA

DANIEL HORODNICEANU

MARIAN DRILEA: Reprezentantul Ministerului Public nu trebuie să emită judecăţi de valoare

Procurorul Marian Drilea, candidat la funcţia de procuror general al României, crede că Augustin Lazăr nu a gestionat cum trebuie situaţia de la DNA, fără a da numele acestuia, însă. El spune că, în urma semnalelor din presă privind derapajele de la DNA trebuia să dispună controale la DNA.

Marian Drilea a spus că parte din tensiunile din sistem apar atunci când reprezentantul Ministerului Public emite opinii în nume personal.

”Reprezentantul Ministerului Public nu trebuie să emită judecăţi de valoare din perspectiva propriilor percepţii, ci după o consultare generală cu toţi ceilalţi factori implicaţi în actul de justiţie. După o discuţie prealabilă, după ce se ajunge la o concluzie comună, orice părere personală s-ar putea să ducă la anumite tensiuni, la anumite neînţelegeri şi la aparenţa că sistemul judiciar nu acţionează coerent şi unitar”, a spus procurorul Marian Drilea cu privire la modul în care pot apărea tensiunile în sistem.

Întrebat de unul dintre membrii comisiei dacă din poziţia de procuror general i-ar fi fost semnalate în presă ”anumite abateri neconforme cu legea” din activitatea procurorilor de la DNA, cum ar fi gestionat situaţia, Drilea a spus că asupra tututor acestor situaţii trebuie efectuate controale.

”Pentru toate aceste situaţii există pârghiile legale pentru a efectua controale, pentru că procurorul general poate să dispună, să efectueze personal în mod direct sau poate desemna procurori să se efectueze controale. Evident că orice semnalare a unei încălcări a normelor de exercitare a atribuţiilor de către procurori, chiar şi provenind din mass-media, trebuie să fie urmată de o verificare. Dacă se constată aceste încălcări, ele nu trebuiesc ferite de analiza publică, ele trebuiesc exprimate cu responsabilitate, cu obiectivitate şi în faţa opiniei publice şi în faţa mass media şi mai cu seamă să se menţioneze cauzele care au determinat aceste dereglări şi măsurile dispuse", a mai spus Marian Drilea.

Procurorul DIICOT Marian Drilea a fost primul candidat care a susţinut interviul pentru funcţia de procuror general, la sediul Ministerului Justiţiei. Ceilalţi trei candidaţi sunt Augustin Lazăr, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu.

UPDATE 9:10 Procurorul general Augustin Lazăr a declarat miercuri, la sosirea la ministerul Justiţiei unde va susţine interviul pentru cel de-al doilea mandat, că anunţul a fost unul pentru o procedră imparţială, precizând că nu are niciun fel de emoţii deoarece a susţinut numeroase teste de-a lungul carierei.

"Este anunţul care s-a făcut, că s-a lansat o procedură imparţială, o procedură transparentă pentru selectarea candidatului. La sfârşit putem discuta. Este al nu ştiu câtelea examen pe care îl susţin aşa că nu am nicio emoţie", a declarat Augustin Lazăr.

Interviul are loc în condiţiile în care Augustin Lazăr, care candidează pentru un al doilea mandat de procuror general, este în centrul unor acuzaţii referitoare la perioada când a fost preşedinte al comisiei de eliberări de la Aiud, perioadă în care ar fi refuzat de două ori eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip. Actualul procuror general a respins acuzaţiile, precizând că nu el decide eliberarea sau ţinerea în închisorile comuniste a unui deţinut. De altfel, Augustin Lazăr a fost primul care şi-a depus candidatura pentru această funcţie, în condiţiile în care ministrul Tudorel Toader l-a propus pentru revocare încă de anul trecut, însă preşedintele Klaus Iohannis a refuzat solicitarea de demitere.

Ştirea iniţială. „În cursul zilei de azi (miercuri - n.r.), probabil înainte sau după moţiune, vom da un răspuns. Interviul şi deliberarea au loc în sala de consiliu a ministerului. Am convingerea că îl aşteptaţi şi pe dânsul (Augustin Lazăr - n.r.) şi vă va răspunde la această întrebare. Eu nu îmi exprim punctul de vedere aici, înainte de interviuri”, a afirmat Tudorel Toader, miercuri, la Ministerul Justiţiei.

Întrebat despre legăturile lui Augustin Lazăr cu Securitatea, unul dintre candidaţii la un nou mandat de procuror general, Toader a răspuns: „Din momentul în care am anunţat că azi, înainte sau după moţiune, vom da răspunsul, înseamnă că vom încheia procedura”.

Declaraţiile ministrului Justiţiei vin în contextul în care cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general, respectiv Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu, susţin miercuri, 10 aprilie, interviul cu ministrul Justiţiei.

Toţi cei patru candidaţi au fost declaraţi admişi în sensul că îndeplinesc condiţiile legale pentru propunerea de numire în funcţie şi, astfel, pot susţine interviul miercuri, 10 aprilie 2019, începând cu ora 09,00 la sediul Ministerului Justiţiei din Bucureşti.

Procurorul Marian Drilea: Mergem la originea modalităţii de răspundere a magistraţilor

Procurorul DIICOT Marian Drilea a fost primul candidat care a susţinut interviul pentru funcţia de procuror general, la sediul Ministerului Justiţiei. Ceilalţi trei candidaţi sunt Augustin Lazăr, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu.

Drilea a vorbit, miercuri, în cadrul interviului pentru funcţia de procuror general, despre tensiunile existente în sistem referitoare la înfiinţarea Secţiei de anchetă a magistraţilor, precizând că maniera de reglementare a structurii aduce suficiente garanţii de independenţă.

"Aceste negocieri pe care reprezentanţii abilitaţi le poartă cu reprezentanţii Uniunii Europene în privinţa Mecanismului de Control şi Verificare (MCV), prin recomandările făcute, au determinat reacţii, atât din partea procurorilor, cât şi din partea judecătorilor. Aceste tensiuni sunt generate de modul de reglementare în principal a acesti secţii nou înfiinţate şi de rolul şi de modalitatea în care-şi îndeplineşte atribuţiile pentru că foarte mulţi socotesc că această Secţie ar trebuie desfiinţată sau nici măcar nu ar fi trebuit înfiinţată", a declarat Marian Drilea, în cadrul interviului pentru funcţia de procuror general.

Procurorul a subliniat că existau şi înainte de înfiinţarea acestei Secţii structuri care investigau posibile infracţiuni comise de magistraţi.

"Mergând un pic la originea modalităţii de răspundere a magistraţilor, am constatat că încă din 2004 existau birouri de anchete speciale pentru magistraţi şi poliţişti şi pentru procurori care au fost transformate ulterior în secţii. Apoi atribuţiile au fost împărţite Secţiei Penale de Criminalistică şi DNA-ului şi în prezent acestei secţii nou-înfiinţate. Ei, în condiţiile în care de fapt, ce-i dă valoare acestei Secţii? Factorul uman. Pentru că modalitatea de reglementare consider că aduce suficiente garanţii de imparţialitate şi independenţă. Criticile, în principal, ce vizează? Criticarea dreptului la un proces echitabil pentru că, raportat la numărul de magistraţi care funcţionează actualmente în cadrul Secţiei se presupune că procedurile vor dura foarte mult, raportat la volumul cauzelor înregistrate. De aceea, măsura este mai mult cu caracter administrativ pentru că prin completarea numărului de magistraţi şi de poliţişti şi alocarea resurselor financiare şi materiale, această chestiune poate fi rezolvată", a completat Drilea.

Marian Drilea a precizat că garanţia de independenţă este dată de faptul că procurorii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii.

"Dar garanţia de ce este dată? De faptul că procurorii sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenţei justiţiei, iar CSM este format din membri aleşi de adunările generale ale procurorilor. Nu există nicio formă de imixtiune, este doar o presupunere actuală pentru că oricare din procurori poate participa şi la o candidatură pentru ocuparea unui post de execuţie şi a unui post de conducere. Procedura este deschisă tuturor procedurilor. Cei care contestă sau cei care au vreo îndoială că lucrurile ar putea să se desfăşoare altcumva decât prin cadru legal pot participa şi să infirme această prezmţie care la momentul actual se bazează pe câteva elemnete pentru că chestiunea nu este continuată mai departe prin acţiuni în justiţie", a mai spus Drilea.
 

foto: Hepta

Citește și: