Ana Petrescu
188 vizualizări 1 apr 2019

„Ţinând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528/17 iulie 2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 676 din 3 august 2018) şi având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care sunt contrare şi excedează limitelor deciziei menţionate, considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie, pentru motivele prezentate în continuare”, precizează Klaus Iohannis în sesizare, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Pe 6 iunie 2018, şeful statului a sesizat Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, precizând că actul normativ a fost adoptat cu încălcare dispoziţiilo art. 1, alin (5) din Constituţiei referitoare la calitatea legii.

Parlamentul a reexaminat actul normatic, după decizia Curţii nr. 528/2018, pentru a pune în acord prevederile neconstituţionale cu decizia judecătorilro CCR, însă Legislativul a eliminat unele textele şi a făcut noi modificări la Legea în cauză, chiar dacă nu au făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate.

„În cazul de faţă, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528/2018, Parlamentul a eliminat unele texte, a adăugat unele noi şi a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate şi, în mod evident, contrar soluţiei dispuse de către instanţa constituţională. Examinând legea adoptată de Parlament în forma retrimisă la promulgare, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, deşi acestea au fost declarate constituţionale, altele au fost modificate, deşi acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate, iar altele au fost introduse fără ca acestea să aibă vreo legătură cu forma iniţială a legii sau să se fi regăsit în conţinutul său, aşa cum aceasta a fost supusă controlului de constituţionalitate”, explică şeful statului în textul sesizării.

„Curtea Constituţională a statuat că, în cadrul acestei proceduri, Parlamentul poate modifica şi alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate ca fiind neconstituţionale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării şi, în măsura în care se impune, va recorela celelalte dispoziţii ale legii ca operaţiune de tehnică legislativă, fără a putea aduce alte modificări de substanţă legii în cauză”, mai spune Iohannis.

Preşedintele României prezintă şi modificările efectuate de Parlament, precizând că Legislativul a eliminat anumite cuvinte din lege, chiar dacă nu făcea obiectul decizie CCR de neconstituţionalitate.

„Observăm că intervenţia legislativă de la art. I pct. 2 din legea dedusă controlului de constituţionalitate vizează modificarea art. 99 alin. (10) din Legea nr. 1/2011. Potrivit variantei iniţiale a legii, anterioară deciziei Curţii Constituţionale, această modificare legislativă era prevăzută la art. I pct. 3 şi opera prin introducerea la art. 99, după alin. (9), a unui nou alineat, alin. (10). Mai mult decât atât, varianta iniţială prevăzută pentru art. 99 alin. (10) din Legea nr. 1/2011 (fostul pct. 3 din legea adoptată în prima fază) prevedea că centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale se organizează cu personalitate juridică iar, potrivit formei legii retransmise la promulgare, art. 99 alin. (10) (pct. 2 din legea adoptată ca urmare a deciziei instanţei constituţionale) stabileşte că aceste centre de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale sunt persoane juridice”, argumentează Iohannis.

Preşedintele precizează că „analizând comparativ cele două forme ale art. 99 alin. (10), înainte şi după decizia Curţii Constituţionale, se observă că Parlamentul a eliminat sintagma „structura” din textul acestui articol. Or, în această situaţie, Parlamentul nu avea deschisă calea reexaminării acestor dispoziţii, întrucât acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate şi, prin urmare, nici al controlului Curţii Constituţionale”.

Şeful statului mai spune că Parlamentul a adăugat la art. I trei noi puncte, pct. 4, 5 şi 6, prin care se prevăd dispoziţii privind condiţiile în care cadrele didactice titulare pot participa la ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer, privind realizarea detaşării la cererea personalului didactic titular, precum şi dispoziţii referitoare la normarea orelor în statul de personal pentru profesorii din învăţământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale.

Iohannis a promulgat legea prin care învăţământul obligatoriu este lărgit la 15 clase

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea pentru modificarea Legii educaţiei naţionale 1/2011 prin care învăţământul obligatoriu este mărit la 15 clase, incluzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare din învăţământul preşcolar.

„Alineatele (1) şi (2) ale articolului 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins: «Art. 16. – (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030. (2) Frecventarea învăţământul obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani». Alineatul (1) al articolului 24 se modifică şi va avea următorul cuprins: «Art. 24. – (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030.»", arată textul legii.

Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică un proiect prin care diferenţiază balacaureatul în 4 tipuri de programe: ştiinţe, studii socio-umaniste, studii vocaţionale şi bacalaureatul profesional. Fiecare program va avea propriul examen de absolvire ce duce la obţinerea unei diplome.

Potrivit proiectului, lansat vineri de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, sub titlul "Educaţia ne uneşte - Viziune asupra viitorului educaţiei în România", ciclul secundar superior începe la vârsta de 15 sau 16 ani şi are durata de 3 sau 4 ani, care se organizează în programe de studii profesionale, studii liceale vocaţionale, studii liceale de ştiinţe şi socio-umaniste.

Fiecare din cele patru programe de studii va avea propriul examen de absolvire, care duce la obţinerea unei diplome de bacalaureat.

Examenele de absolvire pentru programele de ştiinţe şi socio-umaniste (Bacalaureat A1 si A2) şi pentru programul vocaţional (Bacalaureat V) vor include probe specifice fiecărui program şi o probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competenţele dobândite pe parcursul întregului parcurs şcolar obligatoriu, creativitatea, cunoştinţele, abilităţile, aptitudinile şi atitudinile absolventului.

Citește și: