787 vizualizări 20 apr 2018

"Deşi instituie la nivel legal încetarea de drept a unor interdicţii stabilite printr-un act administrativ individual (deci adresat şi comunicat unor persoane determinate), legea criticată este eliptică cu privire la modul în care această dispoziţie va fi pusă în executare în mod concret, în sensul că nu se precizează care este autoritatea competentă să constate încetarea de drept şi conform cărei proceduri ar trebui ea să acţioneze. Astfel de măsuri nu pot fi deduse pe cale de interpretare şi nu pot fi suplinite pe cale jurisprudenţială. Formularea generală a unui efect juridic al legii - precum încetarea de drept a efectelor unor acte administrative individuale - nu poate complini absenţa unor prevederi legale care să precizeze cine are competenţa şi cum trebuie să acţioneze pentru a realiza efectul juridic dorit, fapt care afectează claritatea normei şi securitatea raporturilor juridice, păstrarea sau eliminarea respectivelor interdicţii fiind incertă din perspectiva modului de punere în executare a legii. Aşa cum arată şi Curtea Constituţională Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege încetarea de drept a unor interdicţii stabilite de un organ administrativ sau a unor obligaţii stabilite de organul fiscal: scutiri sau exonerări de la plata unor obligaţii stabilite prin acte ale autorităţilor administrative; exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială", se arată în sesizarea preşedintelui.

Sursa citată precizează că în condiţiile în care rapoartele A.N.I. produc în continuare efecte juridice, dar legiuitorul dispune încetarea de drept doar a interdicţiilor stabilite de acestea, apare necesară precizarea în lege a autorităţilor, precum şi a procedurilor ce fac posibilă producerea efectelor juridice scontate.

"Legea supusă controlului de constituţionalitate utilizează la art. I sintagma „persoanelor care au avut calitatea de senator şi/sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013”, precum şi sintagma „exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/sau deputat în perioada 2007-2013”. Ambele formulări sunt lipsite de claritate, precizie, generând impredictibilitate în aplicarea normei. Pe de o parte, sintagma „oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013” poate fi interpretată ca vizând toate mandatele parlamentare deţinute de senatori şi/sau deputaţi în una, două sau chiar toate cele trei legislaturi cuprinse în perioada respectivă, anume: 2004 - 2008, 2008 - 2012 şi 2012 - 2016. Pe de altă parte, sintagma „exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/sau deputat în perioada 2007-2013” se poate interpreta ca referindu-se doar la senatorii şi/sau deputaţii care au deţinut mandate parlamentare exclusiv în această perioadă şi nu în oricare dintre mandatele parlamentare din legislaturile care s-au consumat şi au început în perioada 2007-2013. Scopul legii criticate, aşa cum a fost recunoscut şi prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 52/2018 a fost acela de a impune o soluţie juridică de natură să rezolve problemele apărute prin aplicarea extensivă a instituţiei extrapenale a conflictului de interese în privinţa deputaţilor şi senatorilor pentru perioada de referinţă 2007-2013; aceste aspecte au fost, de altfel, identificate şi în Decizia Curţii Constituţionale nr. 619/2016", se ami arată în sesizarea tramsmisă la CCR.

Mai mult, "stabilirea standardelor de integritate, inclusiv pentru deputaţi şi senatori, reprezintă o chestiune de oportunitate care intră în marja legiuitorului, cu respectarea prevederilor constituţionale. Cu toate acestea, Curtea Constituţională a stabilit în jurisprudenţa sa recentă că, spre deosebire de modificarea unui standard de integritate, eliminarea unui astfel de standard aduce atingere protecţiei valorii sociale în discuţie, integritatea/probitatea persoanei care deţine respectiva calitate şi prestează un serviciu public, exercitând autoritatea publică cu care a fost învestită de stat (Decizia nr. 32/2018)", arată sursa citată.

Sesizarea arată că Mecanismul de Cooperare şi Verificare prevede inclusiv înfiinţarea unei agenţii pentru integritate cu responsabilităţi în domeniul verificării incompatibilităţilor.

"Or, prin eliminarea efectului generat de constarea printr-un raport definitiv al A.N.I. a nerespectării prevederilor legale privind conflictul de interese de către persoanele care au avut calitatea de senator şi/sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013, şi anume încetarea de drept a interdicţiilor aplicate acestora în temeiul art. 25 din Legea nr. 176/2010, este afectată stabilitatea cadrului legislativ în materie de integritate, dar şi caracterul disuasiv al măsurilor aplicate de A.N.I., contrar angajamentelor asumate de România şi, implicit, a recomandărilor Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, ceea ce atrage nerespectarea dispoziţiilor art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie", susţine preşedintele.

Legea ce modifică Legea ANI a fost adoptată de Senat, în calitate de for decizional, în luna decembrie.

Senatorul PSD, Marian Pavel, a propus un amendament de clarificare al unui articol adoptat de Camera Deputaţilor, acesta fiind admis.

„Interdicţiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator şi/sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013 în temeiul art.25 pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictual de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/sau deputat în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept”, potrivit amendamentului propus de Marian Pavel.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de social-democratul Florin Iordache.

Citește și: