Alexandru Costea
406 vizualizări 20 iun 2019

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind statutul personalului feroviar. Solicitarea este adresată preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

"În forma transmisă la promulgare, legea menţionată - ce înlocuieşte Decretul nr. 360/1976 privind aprobarea Statutului disciplinar din unităţile de transporturi - se impune, însă, a fi reanalizată de către Parlament atât sub aspectul impactului pe care aceasta îl are asupra sectorului feroviar în ansamblul său, cât şi al modului în care noile dispoziţii se corelează cu alte acte normative. În contextul în care legea urmează să se aplice practic începând cu anul 2020, reanalizarea acestei reglementări, inclusiv sub aspectul impactului economic, este absolut necesară pentru a nu fi în situaţia prorogării succesive a aplicării legii sau, mai grav, în imposibilitatea materializării tuturor drepturilor şi beneficiilor instituite pentru personalul feroviar", arată solicitarea de reexaminare a preşedintelui, comunicată de Administraţia Prezidenţială.

Conform acestuia, legea "vizează raporturile de muncă ce se stabilesc între unitatea cu specific feroviar şi personalul feroviar angajat în cadrul acesteia, drepturile, obligaţiile şi răspunderea personalului feroviar, formarea iniţială şi continuă a personalului feroviar, condiţiile specifice şi modalităţile de ocupare şi de eliberare din aceste funcţii, de încetare a activităţii şi de pensionare a personalului feroviar, precum şi criteriile de acordare a recompenselor şi distincţiilor".

Această lege ar urma să intre în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial, cu excepţia prevederilor referitoare la pensionare, care vor intra în vigoare la data de 1 septembrie 2021.

Solicitarea de reexaminare arată că dispoziţiile legii se aplică unităţilor cu specific feroviar care sunt reprezentate de orice entitate cu personalitate juridică, înregistrată sub una dintre următoarele forme: instituţie publică, regie autonomă, companie naţională, societate - organizată conform Legii societăţilor nr. 31/1990 - şi care desfăşoară activităţile expres prevăzute de lege (transport feroviar sau cu metroul, exploatare, întreţinere şi reparare a infrastructurii feroviare sau de metrou, comunicaţii şi informatică feroviară sau de metrou, monitorizare, autorizare, control, supraveghere de siguranţă, licenţiere, investigare şi certificare de siguranţă, formare-calificare, perfecţionare-certificare periodică a competenţelor profesionale şi autorizare a personalului feroviar). Aşadar, dispoziţiile Legii privind statutul personalului feroviar vizează atât companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, cât şi societăţile cu capital majoritar sau integral privat.

Preşedintele constată că legea transmisă la promulgare instituie o serie de drepturi salariale, drepturi de natură extra salarială şi o serie de facilităţi pentru personalul feroviar, fără o analiză fundamentată a impactului economic al acestor măsuri în piaţa serviciilor feroviare de transport.

"Astfel, menţionăm dispoziţiile art. 11 alin. (1) din legea trimisă la promulgare, ce prevede în cuprinsul a 20 de puncte un număr important de beneficii sau facilităţi acordate întregului personal feroviar: asistenţă şi servicii medicale şi psihologice gratuite, în caz de boală sau de accidente, de medicamente, locuinţe de intervenţie, de serviciu, sociale sau de protocol, decontarea o dată pe an a 50% din cheltuielile ocazionate de concediul de odihnă, indemnizaţie de instalare, ajutoare materiale de sărbătorile de Paşte şi Crăciun, de Ziua Feroviarilor, la naşterea unui copil sau la căsătorie, vouchere de vacanţă, tichete de masă, tichete cadou, tichete de creşă, asigurare gratuită de viaţă, de sănătate, zile libere plătite cu ocazia unor evenimente familiale, stabilite prin contractul colectiv de muncă. Totodată, precizăm că acelaşi art. 11 instituie o serie de derogări de la Codul Muncii - aplicabil în prezent personalului feroviar - în timp ce art. 12 reglementează o serie de beneficii pentru membrii familiei personalului feroviar: asistenţă medicală şi medicamente gratuite, legitimaţii de călătorie gratuite", mai notează Preşedinţia.

Klaus Iohannis transmite că din expunerea de motive a legii nu rezultă că a fost evaluat impactul pe care aceste dispoziţii îl au în piaţa serviciilor feroviare ori că au fost identificate sursele de susţinere a acestor drepturi şi beneficii.

"În acest sens, chiar în expunerea de motive se menţionează că «aprobarea acestui act normativ ar putea determina unele cheltuieli suplimentare pentru unităţile cu specific feroviar, indiferent de tipul capitalului», iar «costurile relativ suplimentare datorate unor drepturi şi recompense datorate personalului feroviar pot determina unele costuri diferenţiate, dar acestea nu pot fi calculate decât printr-o analiză economică internă la nivelul fiecărei unităţi cu specific feroviar urmat de un studiu comparat al acestor rezultate»", conform Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele constată că efectele dispoziţiilor legii "sunt reprezentate de o creştere semnificativă a cheltuielilor de personal (atât de natură salarială, cât şi de natură extra salarială) atât în cazul companiilor de stat, cât şi al operatorilor privaţi, cu potenţial de a afecta mediul concurenţial şi de a perturba activitatea de transport feroviar din România".

"În lipsa unui studiu de impact al măsurilor adoptate, considerăm că noile costuri financiare ale operatorilor privaţi, ocazionate de noile drepturi ale personalului, riscă a fi transferate către consumatorul final prin majorarea tarifelor. Totodată, noile drepturi salariale şi de natură salarială prevăzute de legea transmisă spre promulgare vor avea un impact diferit asupra operatorilor privaţi, comparativ cu companiile de stat", mai arată Administraţia de la Cotroceni.

Klaus Iohannis atrage atenţia că politica europeană în domeniul transporturilor feroviare vizează crearea unui spaţiu feroviar unic european, iar prin cel de-al patrulea pachet legislativ feroviar adoptat de Uniunea Europeană se urmăreşte completarea acestei pieţe unice feroviare.

"Alături de pilonul tehnic, pilonul pachetului care ţine de piaţa serviciilor de transport feroviar vizează finalizarea procesului de deschidere graduală a pieţei începută prin primul pachet feroviar adoptat de Uniunea Europeană. Aceste măsuri sunt menite să încurajeze competiţia în domeniul transportului feroviar de pasageri, cu un impact direct asupra calităţii serviciilor şi eficienţă a cheltuielilor şi, nu în ultimul rând, cu economii importante de bani publici", mai notează Preşedinţia.

"În această ordine de idei, revitalizarea şi creşterea competitivităţii sectorului feroviar nu se pot face în lipsa încurajării concurenţei şi a liberei iniţiative pe piaţa transportului feroviar. Or, aşa cum am arătat mai sus, Legea privind statutul personalului feroviar, prin riscurile cu privire la denaturarea concurenţei şi a liberei iniţiative pe piaţa transportului feroviar, ar putea afecta inclusiv capacitatea statului de a-şi îndeplini în mod corespunzător obligaţii asumate atât în contextul politicii europene în domeniul transportului feroviar, cât şi în cel al politicilor naţionale (a se vedea în acest sens prevederile Legii nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european şi, în special, cele ale Capitolului II - Dezvoltarea căilor ferate în România)", conform comunicatului Preşedinţiei.

Preşedintele constată că "se impune reanalizarea legii transmise la promulgare sub aspectul impactului diferit pe care acest act normativ îl are la nivelul pieţei feroviare din România (asupra operatorilor publici - al căror buget este construit din fonduri publice – dar şi asupra operatorilor privaţi – ale căror bugete se construiesc diferit), cu analizarea sustenabilităţii economice a măsurilor propuse".

„De asemenea, cu ocazia derulării procedurii de reexaminare, apreciem ca fiind necesară consultarea amplă şi reală a tuturor actorilor din piaţa de transport feroviar din România, în vederea asigurării unei depline concordanţe a dispoziţiilor adoptate cu reglementările europene şi cu tendinţa de liberalizare a acestei pieţe", a mai transmis Administraţia Preşedintelui.

Totodată, preşedintele constată că, potrivit art. 6 lit. b) din legea transmisă la promulgare: „Personalul feroviar beneficiază de protecţia legii, a organizaţiilor profesionale şi/sau sindicale şi a autorităţii de stat în transportul feroviar, în cazul: (..) b) desfăşurării de anchete sau cercetări cu caracter administrativ ori penal, atunci când acestea sunt generate de acte sau fapte produse ori săvârşite în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu”.

Astfel, preşedinţia consideră că dispoziţiile art. 6 lit. b) "sunt neclare, întrucât nu rezultă fără echivoc dacă sintagma «beneficiază de protecţia legii» vizează garanţiile din procesul penal şi din cadrul procedurii disciplinare oferite persoanei cercetate sau instituie o imunitate pentru personalul feroviar, caz în care devin incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie".

Capitolul IX din Legea privind statutul personalului feroviar cuprinde dispoziţii referitoare la încetarea raporturilor de muncă şi pensionarea personalului feroviar.

Preşedintele consideră că "se impune reexaminarea legii transmise la promulgare în scopul corelării dispoziţiilor art. 34 şi art. 35 cu cele ale noii Legi privind sistemul public de pensii (Pl-x 725/2018), aflată în procedură parlamentară de reexaminare, în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituţie, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 138/13.03.2019, prin care Curtea Constituţională a admis o obiecţie de neconstituţionalitate".

„Având în vedere că propunerea legislativă amintită abrogă Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi actele subsecvente emise în baza acesteia, apreciem necesară corelarea acestor intervenţii legislative şi adoptarea unor soluţii legislative clare şi coerente", mai arată sursa citată.

 

Citește și: