Firuta Flutur
6313 vizualizări 8 mar 2019

"Laura Codruţa Kovesi este candidatul Parlamentului European pentru conducerea Parchetului European. Ea are toate calităţile necesare pentru a face o treabă foarte bună. Avem nevoie de mai multe femei exemplare precum Laura Codruţa Kovesi în posturi de conducere", a scris Antonio Tajani, pe contul său de Twitter.

Preşedintele Parlamentului European a ataşat mesajului şi documentul trimis vineri lui George Ciamba, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene. Reprezentanţii PE şi cei ai Consiliului UE vor negocia propunerea finală între Kovesi şi Jean-Francois Bohnert.

Echipa de negociere a Parlamentului European este compusă din preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei LIBE, Claude Moraes şi Judith Sargentini, plus preşedintele Comisiei CONT, Ingeborg Grassle. Din partea Consiliului vor fi prezenţi la negocieri reprezentanţii Finlandei, Croaţiei şi Portugaliei, următoarele ţări care vor deţinepreşedinţia rotativă şi nu au candidaţi pentru procurorul şef european.

KOVESI, susţinută de Parlamentul European la şefia Parchetului European

 

Cum răspunde Kovesi noilor acuzaţii

Fostul procuror-şef DNA susţine că acuzaţiile descrise în comunicatul de presă al Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie sunt fabulaţii întocmite exclusiv în scopul denigrării, chiar atitudinea procurorului de caz, Adina Florea, dovedind că doreşte doar un dosar mediatic şi nu unul juridic, în care să se afle adevărul.

"Emiterea unor ordine interne în activitatea curentă a procurorului şef DNA este reglementată, ca atare nu poate fi considerată o activitate ilegală. Emiterea unor circulare/ordine constituie o componentă a activităţii manageriale pentru uniformizarea practicilor în cadrul structurii de parchet şi nu constituie acte ilicite. Este absolut hilar să se susţină că emiterea unor ordine interne scrise este o componentă a coordonării unui grup infracţional organizat. Aşa lucrează toate parchetele şi toate instituţiile publice, în general. Aceste circulare au rolul unor îndrumări de natură teoretică, procurorii fiind independenţi în activitatea lor, mai ales atunci când vorbim de administrarea probelor şi de soluţiile emise. Atunci când procurorii audiază martori sunt obligaţi să respecte dispoziţiile Codului de procedură penală şi nu îndrumările teoretice care vizează interpretarea unor dispoziţii legale. Modul în care procurorii au audiat martorii în procesul penal este verificat de către judecători atunci când judecă dosarele. Sancţiunea audierii unor martori cu nerespectarea dispoziţiilor legale are ca efect înlăturarea acestora ca probe din procesul penal", arată Kovesi.

Circulara descrisă de SIIJ nu a fost un ordin

Ea mai precizează că acea circulară la care se face referire în comunicatul de presă nu a fost un ordin, ci o sinteză a concluziilor desfăşurate la o şedinţă de lucru internă din DNA, prin care s-a comunicat tuturor procurorilor că a existat o situaţie în care procurorii de caz au audiat un martor cu identitate reală şi apoi şi cu identitate protejată. 

"Prin circulara respectivă am transmis tuturor procurorilor modul în care a fost soluţionată situaţia de către instanţa de judecată. Esenţa sintezei a fost aceea că judecătorul trebuie încunoştinţat de către procuror în cazul în care este vorba de acelaşi martor", susţine fosta şefă DNA.

"Cel mai relevant este faptul că respectiva circulară a fost emisă la câteva luni DUPĂ ce martorii fuseseră audiaţi în acest fel de către Serviciul Teritorial Ploieşti, astfel că este imposibil ca circulara să fi determinat în orice fel un comportament anterior al unor procurori DNA. Circulara a fost emisă în luna octombrie 2016, după ce în cauză fusese finalizat rechizitoriul, iar dosarul trimis în instanţă. Conducerea centrală a DNA a aflat despre modul de audiere când această problemă s-a ridicat în judecată în camera preliminară şi acesta este motivul pentru care s-a discutat într-o şedinţă de lucru situaţia creată. Este aberant să acuzi că şedinţele interne ale DNA, în care noi procurorii discutăm organizarea activităţii, au constituit activităţi ale unui grup infracţional. Este revoltător şi jignitor pentru DNA şi pentru magistratură în general, astfel de şedinţe având loc în toate parchetele. De altfel, problema a mai fost dezbătută ulterior şi în cadrul altor şedinţe ale DNA şi pentru că nu a existat o opinie unanimă a fost constituit un grup de lucru pentru analizarea practicii judiciare în materie şi formularea unor concluzii".

Cum răspunde Kovesi noilor acuzaţii

Ordinul 38/2016 a preluat concluziile unui grup de lucru

Referitor la ordinul nr.38/2016 privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio-video la nivelul DNA, Laura Codruţa Kovesi precizează că, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală şi după adoptarea Deciziei Curţii Constituţionale nr.51 din 16 februarie 2016 privind interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice, a fost necesară uniformizarea practicilor privind această activitate la toate structurile DNA. 

"Această măsură managerială s-a impus pentru că am constatat practici diferite în interiorul DNA. Am avut în vedere şi deciziile instanţelor de judecată pe dispoziţiile legale privind interceptările. Prin ordin intern am constituit un grup de lucru la propunerea Serviciului Tehnic, iar ordinul procurorului-şef DNA a preluat concluziile pe care acest grup de lucru le-a formulat. În principal, ordinul a stabilit modul în care procurorii vor lucra cu Serviciul Tehnic al DNA, circuitul documentelor şi al suporţilor tehnici. Acest ordin s-a impus în principal pentru că Serviciul Tehnic al DNA deservea toate structurile teritoriale. El nu conţine nici o dispoziţie contrară legii, ci stabileşte doar circuitul administrativ al documentelor, lucrărilor şi suporţilor optici în cazul interceptărilor efectuate prin serviciul tehnic al DNA", completează Kovesi.

Kovesi: Toate actele SIIJ efectuate împotriva mea sunt lovite de nulitate

În ceea ce priveşte cea de-a doua acuzaţie, Laura Codruţa Kovesi susţine că este vorba de un rechizitoriu cu aviz de legalitate de la un procuror şef de secţie, "rechizitoriu care, potrivit legii, nu trebuie avizat şi nici nu a fost avizat de procurorul-şef al DNA".

"Comunicatul SIIJ face referire la “conduita mea de procuror ierarhic” o acuzaţie neclară şi foarte generală, în condiţiile în care acest caz nu s-a aflat niciodată în coordonarea mea şi nu am avizat de legalitate nici unul din actele din dosar. Legalitatea rechizitoriului a fost confirmată oricum de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în judecata în cameră preliminară. Cazul nu a fost soluţionat definitiv pe fond. Aşadar, este absolut hilar să se susţină că, prin această activitate managerială de stabilire a unor reguli administrative, am participat coordonat la comiterea unor fapte penale. Apreciez ca fiind în totală contradicţie cu normele legale şi, deci, lovite de nulitate, TOATE actele SIIJ efectuate împotriva mea. Toată activitatea s-a derulat cu împiedicarea exercitării drepturilor mele legale. Nu am avut acces la acuzaţiile în detaliu, nefiindu-mi comunicată ordonanţa prin care s-a formulat acuzaţia. Modul în care s-a desfăşurat şi se desfăşoară în acest caz urmărirea penală este o pată pe obrazul justiţiei, căci, în mod evident, SIIJ nu urmăreşte administrarea unor probe valide, în conformitate cu principiul loialităţii, ci crearea unei aparenţe de vinovăţie pentru influenţarea opiniei publice", conchide Kovesi.

Secţia de anchetă a magistraţilor a publicat, vineri, acuzaţiile care i se aduc acesteia, fostul procuror-şef DNA fiind urmărit penal, printre altele, pentru că ar fi determinat un procuror-şef de secţie să confirme un rechizitoriu nelegal prin care au fost trimise în judecată cinci persoane.

Surse judiciare au precizat pentru Mediafax că procurorul şef de secţie pe care l-ar fi determinat Laura Codruţa Kovesi să confirme rechizitoriul nelegal şi netemeinic şi să trimită astfel în judecată cinci persoane este Gheorghe Popovici, fost procuror şef adjunct al Secţiei de combatere a corupţiei din Direcţie, iar printre cei trimişi în judecată se află şi omul de afaceri Sebastian Ghiţă.

Foto: Hepta

Citește și: