Departamentul Social - Mediafax
Sorina Ionaşc
9706 vizualizări 9 apr 2015

Codruţa Kovesi a spus, miercuri seară, la Digi24, că nu este normal ca un vot politic să se substituie justiţiei, ea criticându-i pe parlamentari pentru că fac scut în jurul colegilor lor care au probleme cu legea, blocând actul de justiţie.

”Să fie eliminată complet (imunitatea parlamentară -n.r.). Nu e normal ca un vot al unor politicieni să blocheze justiţia sau să se substituie justiţiei (...) Orice cerere de arestare pe care procurorii o fac este supusă controlului judecătoresc (...) Dacă vorbim de solicitări de arestare preventivă, atunci avem un tratament preferenţial în favoarea parlamentarilor. Un cetăţean care nu e parlamentar şi care comite acelaşi gen de faptă poate fi arestat oricând. Un parlamentar poate comite orice faptă de corupţie pentru că Parlamentul poate proteja şi nu votează arestarea preventivă. Este o aplicare preferenţială a legii”, a spus procurorul-şef al DNA.

Referindu-se la actuali sau foşti miniştri, care nu pot fi nici urmăriţi penal fără un aviz al Parlamentului, Laura Codruţa Kovesi a amintit de cazurile foştilor miniştri Daniel Chiţoiu şi Laszlo Borbely, în care acest aviz nu a fost dat.

”Era o suspiciune, se putea confirma sau infirma. Noi nici nu am putut face o verificare pentru că nu am primit aviz. Anchetele sunt blocate”, a menţionat procurorul şef al DNA.

Kovesi a explicat şi de ce dosare din 2012 sau 2013 se soluţionează acum, spunând că un procuror lucrează şi la peste 100 de dosare anual şi precizând că de la începutul acestui an s-au înregistrat 1.500 de dosare noi la DNA, în condiţiile în care în perioada similară a anului trecut au fost peste 1.200 de dosare.

”Nu este o creştere spectaculoasă, având în vedere că într-un an de zile procurorii din DNA au de soluţionat în jur de 9.100 de dosare”, a spus Laura Codruţa Kovesi.

De asemenea, Kovesi i-a răspuns preşedintelui Klaus Iohannis, care se întreba retoric cum de nu a verificat nimeni în ultimii ani acuzaţiile de corupţie la adresa unor politicieni şi spunea că este ”bine că se întâmplă şi acum, în ceasul al doisprezecelea”.

”Eu pot să răspund pentru ce am făcut în ultimii doi ani, de când conduc Direcţia Naţională Anticorupţie. Sunt dosare cu persoane publice, cu persoane importante implicate, în ultimii doi ani. În mod constant au fost astfel de dosare, nu este o noutate. Şi în 2013, şi în 2014 au fost dosare cu miniştri, cu parlamentari, cu magistraţi, cu preşedinţi de consilii judeţene, cu primari (...) Ceea ce este interesant este faptul că foarte multe persoane vin şi denunţă fapte comise în urmă cu unu sau doi ani de zile sau după ce o anumită persoană îşi pierde funcţia publică, pentru că au mult mai mult curaj să facă acest lucru. Sunt situaţii în care dosarele au fost înregistrate în DNA în anii anteriori şi s-a lucrat pentru a se strânge probele necesare în vederea luării unor măsuri preventive”, a mai spus Codruţa Kovesi la Digi24.

CSM: „Toţi cetăţenii, indiferent de funcţia ocupată, sunt imuni în faţa legii”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, în 26 martie, o poziţie oficială în cazul unor cereri de la Parchet ajunse la Parlament pentru avizarea urmăririi penale, reţinerii şi arestării unor parlamentari, în care arăta că recentele situaţii din Parlament au blocat sau îngreunat actul de justiţie, în condiţiile în care imunitatea parlamentarilor şi a membrilor sau foştilor membri ai Guvernului nu trebuie să ducă la imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare.

"Consiliul subliniază că toţi cetăţenii, indiferent de funcţia ocupată, sunt egali în faţa legii şi susţine că principiul separaţiei puterilor în stat trebuie respectat, în primul rând, de reprezentanţii celor trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească", arăta CSM.

De la începutul acestui an, parlamentarii nu au avizat cererile privind ridicarea imunităţii în cazul foştilor miniştri Dan Şova, senator PSD, Varujan Vosganian, senatorului PNL, Laszlo Borbely, deputat UDMR.

În raportul MCV pentru România, publicat pe 28 ianuarie, se afirmă că "au existat speranţe ca noul Statut al deputaţilor şi senatorilor, adoptat în iulie 2013, să introducă o abordare mai sistematică şi mai coerentă, în concordanţă cu principiul egalităţii în faţa legii. Cu toate acestea, anul 2014 a continuat să fie caracterizat de întârzieri în ceea ce priveşte admiterea şi respingerea cererilor formulate de organele de urmărire penală în vederea ridicării imunităţilor deputaţilor şi senatorilor".

Documentul notează faptul că, în cursul anului trecut, procurorii DNA au cerut Parlamentului să aprobe arestarea preventivă a opt deputaţi şi a unui senator, care fuseseră acuzaţi de infracţiuni de corupţie. Dintre cele nouă cereri, cinci au fost respinse: patru de către Camera Deputaţilor şi una de către Senat.

Totodată, raportul CE arată că, în 2014, au fost formulate 12 cereri de autorizare pentru cercetarea unui ministru şi a 11 foşti miniştri pentru infracţiuni de corupţie. Camera Deputaţilor a primit două cereri, una fiind respinsă.

"Rapoartele MCV au arătat, de asemenea, necesitatea ca aceste decizii să fie motivate. Criteriile pe baza cărora cererile sunt admise sau respinse sunt în continuare neclare şi nu sunt comunicate organelor de urmărire penală", se mai arată în document.

Cine se vrea „imun” în faţa legii

Vicepreşedintele comisiei juridice, deputatul PSD Ciprian Nica, membru şi în comisia de revizuire a Constituţiei, respinge din prima posibilitatea ca imunitatea parlamentară să fie eliminată din legea fundamentală.

„Nu sunt de acord. Avem şi o decizie a CCR, care ne spune că această imunitate prevăzută la articolul 72 este o garanţie acordată parlamentarului ca pe perioada mandatului primit în urma votului poporului trebuie să aibă mici garanţii de securitate. Nu mi se pare normal ca la nivelul Parlamentului să nu ai o minimă garanţie a actului legislativ. Dacă tu, ca parlamentar, nu ai minim de garanţie asupra votului...atunci de ce să te mai duci în Parlament? Nici măcar nu suntem la nivelul celorlalte state europene cu imunitatea”, a declarat Nica pentru gândul, precizând că, în Germania, parlamentarii au imunitate încă zece ani de la finalizarea mandatului.

După cum gândul a scris în urmă cu doi ani, procurorii germani pot cerceta oricând un membru al Parlamentului. Într-un interviu pentru gândul, Dieter Wiefelspuetz, fost preşedinte al comisiei de imunităţi din Bundestag, a explicat că, la începutul fiecărei legislaturi, parlamentarii renunţă la o parte din imunitatea conferită de lege. Când cer un aviz pentru arestarea, percheziţia sau trimiterea în judecată a unui parlamentar, procurorii din Germania trimit în Parlament o informare de două - trei pagini. „Potrivit legislaţiei din Germania un procuror nu poate nici măcar să înceapă o investigaţie împotriva unui membru al Parlamentului. Noi însă ocolim acestă regulă. La începutul fiecărei noi legislaturi parlamentarii renunţă la acestă imunitate pentru a permite procurorilor şi poliţiei să îi investigheze. Tot ce trebuie să facă anchetatorii este să informeze Bundestagul că au un dosar ce priveşte un membru al legislativului. În cazul în care Bundestagul nu reacţionează în 48 de ore, aceştia (anchetatorii - n.r.) îşi pot continua  investigaţia”, a explicat Wiefelspuetz.

Deşi în opoziţie, nici deputatul PNL, fost lider PDL, Ioan Oltean, nu ar dori ca parlamentarii să rămână fără un minim de protecţie.

”Problema imunităţii este una delicată, care trebuie analizată cu mare atenţie. Problema nu este articolul 72, ci modul în care se aplică. O anumită imunitate nu poate fi exceptată, nicio ţară a UE nu are parlamentari fără imunitate. Un parlament nu poate fi ridicat de pe stradă oriunde şi oricum, decât în caz de flagrant. Mi se pare firesc să fie prevăzută această protecţie în Constituţie, dar trebuie să modificăm în legea de aplicare exact procedurile de realizare a prevederii constituţionale”, a spus Oltean, contactat de gândul.

Concret, în viziunea lui, ar trebui modificate Regulamentele Camerelor şi Statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel încât o cerere venită de la DNA să nu mai fie amânată, ci să existe atât termene clare, cât şi trasparenţă totală.

Un alt reprezentant PSD, Florin Iordache, se eschivează. Deşi susţine că cererile de reţinere şi arestare preventivă trebuie adoptate cu jumătate plus unu din cei prezenţi, Iordache evită să spună dacă ar dori ca imunitatea parlamentară să fie eliminată.

”O să analizăm, nu ştiu să vă dau un răspuns acum. E şi da, şi nu, cu argumente. Sunt multe, ce facem, stăm acum la telefon? Sunt multe argumente, nu le discutăm acum la telefon”, a spus el.

Întrebat de gândul dacă ar trebui să se facă diferenţa între un cetăţean simplu şi un parlamentar atunci când vine vorba despre reţinere şi arestare preventivă, Iordache a făcut o pauză lungă. Apoi, deputatul PSD a explicat logica din spatele articolului 72 din Constituţie.

”Nu.. în mod normal, nu. Dar aici era vorba despre foşti miniştri, asta a fost logica, pentru a exista o protecţie vizavi de activitatea ministerială”, a adăugat pesedistul.

Cine ar spune „pas” imunităţii parlamentare

Primul la rândul celor care ar fi de acord să se elimine imunitatea parlamentară este chiar preşedintele comisiei de revizuire a Constituţiei. Senatorul jurist Ioan Chelaru a precizat, pentru gândul, că există o discuţie amplă în cadrul comisiei speciale, părerile fiind împărţite. Din punctul lui de vedere, imunitatea ar trebui păstrată doar pentru vot şi pentru declaraţiile politice.

”Personal, nu cred că puterea legislativă ar trebui să aibă vreo atribuţiune în mersul unui dosar. Înţeleg insistenţa unei anume protecţii, dar la noi, şi evenimentele din ultima perioadă, şi votul care a fost interpretat ca o anumită protecţie, plus numărul mare de parlamentari cu probleme de natură penală a readus în discuţie acest subiect. Cred că va avea consecinţe asupra revizuirii Constituţiei”, a precizat Chelaru, contactat de gândul.

Şi fostul lider al deputaţilor PPDD, actualmente democrat-popular, Daniel Fenechiu, ar susţine această modificare. În opinia vicepreşedintelui comisiei de revizuire, mai important este articolul 16 din legea fundamentală, care prevede faptul că ”ceteăţenii sunt egali în faţa legii” şi că ”nimeni nu este mai presus de lege”.

”Susţin demersurile de eliminare a acestor piedici în calea justiţiei, iar în ipoteza în care nu vor fi eliminate, trebuie să urmeze o simplificare care să elimine toate această stare de suspiciune care există. Eu cred că nu este normal ca eu deputat să mă pronunţ asupra stării de libertate a unui coleg, asta fiind treaba instanţelor judecătoreşti. Nu e în regula ca noi să putem să blocăm cererile venite de la justiţie”, a spus Fenechiu.

Pe de altă parte, dacă imunitatea nu va fi eliminată, deputatul consideră necesară o simplificare a procedurilor. Astfel, să fie nevoie de un astfel de vot doar dacă un deputat sau un senator, pe numele căruia procurorii anticorupţie au solicitat încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, acuză presiuni politice şi vine cu dovezi în acest sens.

”Această procedură nu ar trebui să existe decât în situaţia în care se invocă presiuni politice şi astea sunt demonstrate, nu pe considerente că eu cred sau nu cred că ar trebui arestat. Doar dacă persoana a cărei arestare se cere vine şi spune că a fost victima unei constelaţii politice împotriva mea, toţi vor să mă aresteze. Dacă produce probe că ar fi victima unei hărţuiri politice, aş putea să mă gândesc”, a adăugat Fenechiu, pentru gândul.

La rândul lui, senatorul PNL Cătălin Boboc, preşedintele comisiei juridice, spune un „nu” ferm votului asupra începerii urmăririi penale. Referitor la cererile de reţinere şi arestare preventivă însă, e de discutat.

”Ar trebui clarificate foarte bine aceste prevederi. O oarecare protecţie ar trebui să existe, dar lămurite foarte bine lucrurile. În cazul reţinerii şi arestării preventive, ar trebui un pic gândit. Trebuie neapărat să existe o dezbatere în acest sens ca să poată fi luată o decizie. Nu ar trebui să blocăm justitţia, iar asta înseamnă respingerea cererilor procurorilor, în primul rând. Introduce o protecţie în plus faţă de alţi cetăţeni care comite aceeaşi infracţiune. Dacă noi spunem da, nu înseamnă că vine duba cu cătuşele la Parlament”, a spus Boboc, contactat de gândul.

Un prim argument pentru eliminarea imunităţii parlamentare, în opinia senatorului UNPR Haralambie Vochiţoiu, ar fi şi valul de critici venite din societatea civilă, şi nu numai, la adresa Parlamentului.

”Părerea mea personală este că da, ar trebui scoasă pentru că atrage critici Parlamentului. Nu mai vreau să fie această dezbatere publică, cine trebuie să-şi susţină cauza în faţa justiţiei. Premisele de la care pleacă această imunitate este că un politician, la nivelul acesta, este expus şi predispus la eventuale abuzuri politice, dar nu a fost corect înţeles de toată lumea. Doar judecătorul poate decide asupra vinovăţiei şi arestare preventivă a unui cetăţean, fie că e vorbva de un ales, fie că e vorba de un cetăţean”, a spus Vochiţoiu, pentru gândul.

Citește și: