Sorina Ionaşc
967 vizualizări 24 dec 2013

“Aş vrea să încep cu un moment de reculegere în memoria şi în omagiul eroilor anti-comunişti care au avut curajul să lupte, care au murit, au suferit în toată perioada comunistă în 1989”. Aşa a început o dezbatere pe posibilitatea ca perioada comunistă să fie introdusă în programa şcolară, la pachet cu înfiinţarea Muzeului Naţional al Totalitarismului în Fortul 13 de la Jilava, penitenciarul în care au fost închişi deţinuţii politici.

Este vorba despre două iniţiative legislative în pregătire, anunţate chiar cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la căderea comunismului, la propunerea deputatului Forţa Civică, Dan Cristian Popescu, ocazie cu care a aşezat la aceeaşi masă foşti deţinuţi politici, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, politologi şi istorici.

Concret, pornind de la ”suferinţa celor care au murit”, deputatul propune ca istoria comunismului şi totalitarismului să fie studiate în liceu, pentru ca aceştia „să cunoască ce s-a întâmplat atunci pe fapte, evenimente şi etape istoria comunismului care ne-a marcat secolul trecut”. A doua iniţiativă merge pe aceeaşi idee - de a marca această perioadă a istoriei, propunând ca Fortul 13 Jilava să fie transformat în muzeu cu acte în regulă.

„Vrem să-l punem pe harta obiectivelor cultural-turistice având la bază evenimentele petrecute atunci. Fortul 13 Jilava, un loc unde turiştii vor putea afla lucruri adevărate, care s-au întâmplat şi care azi ne marchează prezentul, aşa cum ne-au marcat istoria. Cunoaşterea acelor lucruri ne va face mai pregătiţi şi mai puternici pentru a începe schimbări reale în societatea românească”, a spus Dan Cristian Popescu.

Cele două idei au fost primite cu zâmbetul pe buze de către foştii deţinuţi politici, dar şi de fostul preşedinte Emil Constantinescu, după cum a precizat iniţiatorul.

”Ideea mi-a veniti vizitând Fortul 13 Jilava. Fiind parlamentar m-am gândit mai degrabă la o lege pentru a grăbi lucrurile. Ca societate avem o datorie morală, în primul rând faţă de cei care atunci când era mai uşor să spui da ei au spus nu, când era mai comod să pleci capul, ei l-au ridicat. Am putea să ne asumăm o decizie politică de a aloca nişte bani pentru cinstirea memoriei acestor oameni, pentru ca generaţia viitoare să înţeleagă prin ce a trecut acest popor şi să nu repete greşelile”, şi-a explicat deputatul iniţiativele.

Mărturiile foştilor deţinuţi politici

Invitat la dezbatere, Radu Ciuceanu, fost deţinut politic şi directorul Institutului Naţional al Totalitarismului, reprezentant al Academiei Române, a vorbit despre necesitatea ca tânăra generaţie să înveţe istoria neagră a României, începând chiar cu Fortul 13 Jilava.

”Sunt cel mai în vârstă din această sală şi cel cu cei mai mulţi ani de temniţă. Fără o iniţiativă a noastră directă, susţinută de o propagandă nu putem să ducem elevii să vadă un episod tragic al istoriei. Ne desparte mai mult de o jumătate de secol de când a pornit urgia la noi în ţară. Ar fi spre folosul societăţii. Fortul 13 Jilava aparţine naţiunii române, un tezaur al poporului. Să ne grăbim, că Fortul 13 este într-o continuă distrugere”, a vorbit Ciuceanu.

În aceeaşi ordine a gândirii, ceilalţi deţinuţi politici invitaţi la dezbatere au povestit, cu jumătate de glas din cauza vârstei înaintate, întâmplări din vechiul penitenciar.

”Când am intrat în Jilava prima dată,  în `49, am rămas surprins de frumuseţea edificiului. Dacă ar fi fost la suprafaţă, cred că bastioanele pentru apărarea Bucureştiului ar rivaliza. Sunt o frumuseţe. Mediul înconjurător nu-ţi dădea impresia că e ceva construit sub pământ, acum s-au astupat multe.  Când am coborât din dubă la Jilava, era o frumuseţe pe câmp. Era şi un domn mai în vârstă printre toţi studenţii. <<Până aici mi-a fost>>, a spus el atunci, când a văzut numai câmp în jurul lui”, a luat cuvântul un alt fost deţinut politic.

Feedback pozitiv de la Cultură

Reacţii pozitive la aceste două iniţiative legislative, încă în curs de pregătire, au venit şi din partea Institutului National al Patrimoniului (INP). Dan Matei, directorul INP, a aplaudat propunerile deputatului Forţa Civică, explicând că, cel puţin pentru elevii de la profilul uman, istoria este mai importantă decât chimia.

”Mi se pare mai important să se înveţe istorie decât chimie pentru că istoria formează gândirea critică. Tânăra generaţie trebuie să ştie ce s-a întâmplat. Tânăra generaţie şi străinii au mari dificultăţi să înţeleagă, cum să înţeleagă o minte normală că în capitala patriei adesea nu se găsea hârtie igienică? Străinii îmi zic <<hai, dom`le, cum>>”, a spus Matei.

Chiar şi Ministerul Culturii, prin vocea consilierului Cornel Frimu, a declarat că susţine acest demers. ” Are influenţe majore asupra vieţii actuale şi noua generaţie ar trebui să ştie foarte bine rădăcina răului din secolul XX”, a precizat el.

”Ambele stau în picioare, sunt concepute şi trebuie duse până la sfârşit. Cunoaşterea istoriei comunismului este vitală”, a comentat şi Liviu Pleşa, din partea Consiliului Naţional pentru Supraveghere a Arhivelor Securităţii (CNSAS).

Directorul IICCMER, destul de sceptic

Pe de altă parte, deşi la nivel de idee spune că este una bună, preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Andrei Muraru, a explicat că partea de finanţare va pune probleme pentru că Ministerul de Finanţe nu va avea banii necesari pentru înfiinţarea muzeului Fortul 13 Jilava.

”Niciodată niciun guvern nu va acorda aceste sume, orice iniţiativă o avansează va trebui să primească un aviz pozitiv de la Guvern, Ministerul de Finanţe e sărac. Noi încurajăm astfel de iniţiative, Institutul nu se va opune. Dar discuţia trebuie să fie pragmatică”, a spus Muraru.

În ce priveşte cealaltă iniţiativă legislativă privind studierea istoriei comunismului şi totalitarismului în liceu, Muraru a fost destul de critic.

"Nu poţi să obligi un elev să meargă la cursuri obligatorii de istorie a totalitarismului. Decizia trebuie să se ia de la Ministerul Educaţiei şi trebuie să existe în primul rând manualul. E nevoie de o curriculă care să primească avizul ministerului, acest manual să fie acreditat, discuţiile să se poarte într-un cadru organizat, cu specialişti", a explicat Muraru.

Cele două propuneri de lege nu sunt încă depuse, deputatul Dan Cristian Popescu pregătindu-le pentru următoarea sesiune parlamentară. Dezbaterea, desfăşurată şi în contextul împlinirii a 24 de ani de la revoluţie, a fost doar prima dintr-o serie de discuţii libere pe acest subiect.

Citește și: