Gandul.info
Departamentul Social - Mediafax
4891 vizualizări 9 iul 2018

Laura Codruţa Kovesi este procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din anul 2013, iar în primăvara lui 2019 şi-ar fi încheiat cel de-al doilea mandat. În urmă cu 5 ani, reînnoirea mandatului său a fost o surpriză pentru toată lumea, mai ales că era făcută de însuşi premierul Victor Ponta, care ocupa interimar în acel moment şi funcţia de ministru al Justiţiei.

Înainte de prelua conducerea DNA, a fost procuror general al României. La data numirii, în 2006, Kövesi devenea prima femeie şi cel mai tânăr procuror general din istoria României şi este singura care a reuşit să-şi ducă la capăt mandatul.

În 26 august 2006, ministrul Justiţiei de atunci a nominalizat-o pentru funcţia de procuror general al României, iar şeful statului a confirmat-o. În 2 octombrie 2009, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de reînvestire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru o perioadă de trei ani. A doua oară fusese propusă de fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Laura Codruţa Kovesi în 2006

Cu o săptămână înainte de a fi semnat decretul prezidenţial, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ pentru reînvestirea Codruţei Kovesi, dar motivele expuse păreau mai mult de ordin personal, decât legate de probleme manageriale. Avizul negativ dat Codruţei Kovesi era previzibil după ce a amendat public anumite măsuri dispuse de Secţia CSM, ea dând de înţeles că nu se poate face auzită în interiorul Consiliului.

Cea mai vădită ostilitate întâmpinată de Codruţa Kovesi a fost, încă de la începutul mandatului său, din partea lui Liviu Dăscălescu (fost procuror general al Curţii de Apel Bucureşti (între timp, pensionat şi trecut în avocatură), căruia procurorul general i-a şi recomandat la bilanţul activităţii Ministerului Public să iasă la pensie.

Nici preşedintele de atunci al Consiliului Superior al Magistraturi, judecătorul Virgil Andreieş nu se număra printre simpatizanţii procurorului general.

Chiar de la preluarea conducerii CSM de către Andreieş, Kovesi a făcut un bilanţ deloc elogios al activităţii Consiliului, remarcând că viitorul acestui for este strâns legat de înlăturarea percepţiei că mimează îndeplinirea rolului său. Kovesi a cerut, în şedinţa de bilanţ a CSM, din ianuarie 2009, ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au decizii de pensionare să le pună în practică. O solicitare similară a fost adresată şi magistraţilor care îşi continuă activitatea având decizia de pensionare în buzunar. Ea a subliniat că aceste demersuri sunt necesare, dacă se doreşte ca standardele de integritate şi moralitate să fie respectate.

Laura Codruţa Kovesi în 2011

În cel de-al doilea mandat, relaţia lui Kovesi cu CSM s-a îmbunătăţit. Din 2011, Consiliul are altă componenţă, după expirarea mandatelor de şase ani ale majorităţii membrilor.

În două din rapoartele sale privind stadiul reformei din justiţia română, Comisia Europenă a apreciat modul de administrare a Ministerului Public şi rezolvarea carenţelor din sistem, lăudând activitatea lui Kovesi.

Pe 6 iulie 2011, fostul ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul i-a conferit Laurei Codruţa Kovesi Legiunea de Onoare în grad de ofiţer şi declară că activitatea ei ca procuror general reprezintă un pariu câştigat al tinerelor generaţii ale acestei ţări. De asemenea, Kovesi a fost constant susţinută în activitatea sa de ambasadele SUA şi ale statelor din UE.

În a doua jumătate a lunii martie 2013, premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Justiţiei, având ca obiectiv declarat rezolvarea numirii procurorului general şi a şefului DNA, cei doi fiind propuşi de ministrul de resort, dar numiţi de către preşedintele Băsescu.

Zvonurile că Laura Codruţa Kovesi va fi propusă la conducerea DNA, devenite ulterior certitudini, nu au rămas fără ecou în alianţa USL. Încă de la început, preşedintele PNL Crin Antonescu şi-a exprimat, în termeni destul de reţinuţi însă, dezaprobarea cu privire la propunere. "Bineînţeles că dacă domnul Ponta va face nişte propuneri, aş putea să am o opinie despre asta, dar nu am eu calitatea de a-mi da sau nu acordul în legătură cu actul în sine", susţinea preşedintele PNL pe 26 martie 2013. Câteva zile mai târziu, liderul PNL devenea mult mai virulent şi anunţa că, dacă premierul Ponta, ca ministru interimar al Justiţiei, o propune pe Codruţa Kovesi pentru şefia DNA, "categoric acest lucru nu va fi susţinut de PNL, va fi în dezacord cu PNL". Mai mult, pe un ton ultimativ, Antonescu ameninţa chiar cu dizolvarea USL: "Mai departe, ce să facem, să rupem USL? Poate e şi asta o variantă."

Laura Codruţa Kovesi în 2013

Reacţia lui Ponta nu s-a lăsat aşteptată. Chiar de 1 aprilie, premierul declara că nici el, nici altcineva din PSD nu a pus şi nu va pune vreodată problema ruperii USL, deoarece social-democraţii sunt parteneri serioşi de alianţă. "Mă întrebaţi pe mine?” se mira Ponta. ”Vorbesc în numele PSD. Noi nu vom pune niciodată şi nu am pus niciodată problema ruperii USL. Noi nici n-am prea mai fost în alianţe ca să le rupem. E prima alianţă importantă în care suntem şi ne ţinem de cuvânt până la capăt".

Dialogul Ponta-Antonescu în spaţiul public a continuat. Pe 3 aprilie, Antonescu anunţa că PNL nu e de acord cu nominalizarea Laurei Codruţa Kovesi la DNA şi accentua că premierul, pentru prima dată de la înfiinţarea USL, nu i-a consultat pe liberali, ci doar le-a comunicat decizia. "Nu suntem parte, nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu o înţelegere politică făcută cu Traian Băsescu, prin care să se împartă aceste poziţii,” se încăpăţâna Antonescu. ”Nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu propunerea lui Kovesi, conducător şase ani la Parchetul General, în ceea ce numim regimul Băsescu." 

În aceeaşi zi, Biroul Politic Naţional al PNL a decis, cu unanimitate, că dacă premierul Ponta persistă în numirea Laurei Codruţa Kovesi la DNA, liberalii nu-şi mai asumă Ministerul Justiţiei. "În condiţiile în care premierul Ponta persistă în formula pe care a insistat, în propunerile de numiri pe care le-a făcut în înţelegere cu Traian Băsescu, PNL nu-şi mai asumă responsabilitatea pentru Ministerul Justiţiei şi pentru tot ce decurge de aici,” anunţa Crin Antonescu. ”Nu acceptă - şi e o poziţie validată unanim de BPN - nu se angajează în niciun fel de schimb, nu solicită niciun alt minister, nu acceptăm un alt minister." 

Cu sau fără girul liberalilor, Laura Codruţa Kovesi a ajuns procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Ponta susţinând că a făcut această nominalizare ”în baza convingerilor proprii".

Evenimentele au părut să afecteze încrederea lui Antonescu în Ponta. Şase luni mai târziu, preşedintele PNL demonstra că nu a uitat disputa privind numirea lui Kovesi. Antonescu afirma, în 13 septembrie, după episodul legat de desemnarea Laurei Codruţa Kovesi la DNA, că încrederea sa în premierul Victor Ponta s-a diminuat. "Sunt coleg de serviciu public", a replicat Antonescu, la întrebarea dacă îl mai consideră pe Ponta prietenul său.

Laura Codruţa Kovesi în 2016

Kovesi a fost confirmată din nou în funcţia de procuror şef al DNA în anul 2016, de către ministrul Justiţiei Raluca Prună, printr-un decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis. Mandatul urma să se încheie în primăvara lui 2019.

Laura Codruţa Kövesi, născută Lascu, pe 15 mai 1973, în Sfântu Gheorghe, a absolvit învăţământul preuniversitar la Mediaş, unde a evoluat ca baschetbalistă la Club Sportiv Şcolar. A fost selecţionată în echipa naţională de baschet feminin-cadete a României, cu care a câştigat în 1989 la Timişoara titlul de vicecampioană europeană. Între 1991-1995 a urmat cursurile Facultăţii de Drept în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. În 2012, obţine titlul de doctor în drept având drept teză "Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal".

 

Citește și: