Sorina Ionaşc
1800 vizualizări 29 iun 2015

Senatorii au făcut primul pas către o revenire în conducerile firmelor, dacă acestea nu au o activitate desfăşurată ”sistematic şi efectiv”. Concret, proiectul de lege care modifica regimul incompatibilităţilor pentru senatori şi deputaţi, prevăzut în legea 161/2003 privind prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Amendamentul, adoptat anterior de comisia juridică, îi scapă de incompatibilitate pe deputaţii şi senatorii care fac parte din societăţi comerciale care nu au o activitate constantă.

Proiectul de lege, iniţiat de 17 parlamentari, în frunte cu Cristiana Anghel, a trecut de Senat cu 86 de voturi ”pentru”, 43 ”împotrivă” şi o abţinere. Iniţiativa legislativă va ajunge la Camera Deputaţilor, care este forul decizional în acest caz.

Iniţiatorii susţin că amendamentul se adresează deputaţilor şi senatorilor care au uitat să se retragă din conducerea firmelor inactive şi este menit uşureze ”instanţele de procese birocratice care aduc deservicii statului de drept”.

În realitate însă, sintagma ”sistematic şi efectiv” nu face altceva decât să creeze un cadru legal extrem de vag care îi poate scăpa pe unii deputaţi şi senatori de incompatibilităţi, dându-le liber la afaceri. Guvernul nu a emis un punct de vedere concret, lăsând decizia pe mâna parlamentarilor şi recomandând senatorilor să aibă în vedere modificări clare, care să nu afecteze raportul pe justiţie al Comisiei Europene.

Sintagma ”sistematic şi efectiv” este una extrem de vagă, atenţionează specialiştii contactaţi de gândul. Şi din acest motiv, lasă loc la interpretări atât pentru inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate, cât şi pentru instanţele de judecată. Cum nici Codul fiscal, nici Codul de procedură fiscală nu definesc concret activitatea ”sistematică şi efectivă”, practic orice firmă care are contracte sporadice, deci nu constante, poate fi exceptată din această situaţie. De exemplu, dacă o firmă al cărei obiect de activitate îl reprezintă vânzările are un singur contract pe an, suficient de profitabil cât să-şi facă cifra de afaceri, atunci firma respectivă are o activitate efectivă, dar nu şi sistematică.

Altfel spus, prin amendamentul adoptat de comisia juridică, senatorii şi deputaţii sunt liberi să facă parte din conducerea unei societăţi comerciale cu o activitate ocazională şi, prin urmare, scapă de incompatibilitate.

La scurt timp după ce gândul a scris despre acest proiect, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a tras un semnal de alarmă şi susţine că o astfel de modificare a regimului incompatibilităţilor nu este de dorit pentru că poate împiedica lupta anticorupţie, iar acest lucru ar putea fi relevat şi în Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

"Considerăm că nu se poate exercita, în deplină legalitate, o funcţie de demnitate publică care obligă la respectarea principiului interesului naţional, dacă în acelaşi timp persoana este angrenată şi are interese şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea acestor două calităţi, respectiv cea de parlamentar şi cea de persoană deţinând anumite calităţi în cadrul unei societăţi comerciale, ar duce la atingerea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept", a transmis ANI.

Inspectorii de integritate au criticat de la bun început modificarea propusă, într-o altă formă decât cea adoptată de comisia juridică a Senatului. Acum, când formularea aleasă este, în continuare, problematică, ANI atrage, din nou, atenţia iniţiatorilor, precizând că un demnitar nu poate fi şi în conducerea societăţilor comerciale, indiferent dacă au sau nu profit.

"În forma actuală a art. 82 din Legea nr. 161/2003, legiuitorul a stabilit foarte clar care sunt incompatibilităţile aplicabile calităţii de parlamentar, neavând nicio relevanţă dacă acesta a exercitat, în fapt, calitatea care îi aduce starea de incompatibilitate raportat la calitatea de parlamentar, a desfăşurat sau nu vreo activitate în cadrul societăţii comerciale, sau dacă respectiva societate comercială a realizat sau nu a realizat vreun venit. Mai mult, opinăm că nu se justifică promovarea unui act normativ care are ca efect aducerea în legalitate a unei situaţii de incompatibilitate, cu atât mai mult cu cât pe rolul instanţelor de judecată există litigii având ca obiect incompatibilitatea prevăzută de art. 82 din Legea nr. 161/2003, litigii în care instanţele de fond au menţinut ca temeinice actele emise de Agenţia Naţională de Integritate, în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor legale", a completat ANI, în punctul de vedere transmis.

Forma actuală a legii

“Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile […]” - articolul 82, alineatul 1, legea 161/2003.

Forma aprobată de comisia juridică

“Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu funcţia de preşedinte vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale care desfăşoară sistematic şi efectiv activităţi comerciale organizate ce constau în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri, comerţ ori prestarea de servicii ca şi contribuabili activi în sensul reglementărilor din Codul Fiscal, inclusiv băncile […]” - articolul 82, alineatul 1, legea 161/2003.

Citește și: