Mihaela Gidei
3775 vizualizări 12 dec 2018

Preşedintele Klaus Iohannis a remarcat absenţa lui Tudorel Toader de la şedinţa plenului CSM.

"Ministrul Justiţiei înţeleg că are altă treabă decât să ne onoreze bilanţul. Principalul promotor al acestor proiecte (de modificare a legilor justiţiei -n.r.) este membru de drept al CSM şi are obligaţia să fie cel dintâi care respectă aceste principii", a comentat Iohannis.

"Anul 2018 a fost marcat cu siguranţă de modificarea legilor de organizare a sistemului judiciar şi a legislaţiei penale, care este în curs. Am avut un an dificil, cu multe cumpene pentru sistemul judiciar, care, din păcate, sunt departe de a se fi epuizat. Punerea în acord a actelor normative cu standardele europene va prezenta o provocare pentru perioada următoare, în cadrul acestui demers, CSM-ului îi va reveni misiunea importantă ce presupune mai mult decât oricând afirmarea rolului său de garant al independenţei justiţiei", a completat Iohannis.

"A fost un an foarte greu, vă felicit pe toţi pentru echilibrul pe care aţi reuşit să-l păstraţi în sistem. (...) Deşi ne-am aflat într-un context complicat, CSM a rămas un factor de echilibru, subliniez acest lucru, reuşind să acţioneze cu echidistanţă faţă de actorii implicaţi. Rog să continuaţi cu aceeaşi determinare, fiţi permanent racordaţi cu vocea interioară a sistemului, care reclamă cu tărie necesitatea apărării şi consolidării independenţei activităţii judecătorilor şi procurorilor şi a sistemului judiciar în ansamblul lui", a transmis şeful statului.

"Legislaţia penală şi legile justiţiei modificate în anul 2018 au fost contestate, atât în interiorul sistemului, cât şi de societetaea civilă, precum şi de partenerii şi aliaţii noştri externi. Forma finală a legilor justiţiei adoptate de Parlament a făcut obiectul unor opinii extrem de critice ale Comisiei de la Veneţia, iar Parlamentul European chiar a adoptat şi o rezoluţie care vizează direct Guvernul României. Prin MCV, Guvernul are de îndeplinit noi condiţionalităţi. Toate acestea reprezintă premise mai mult decât îngrijorătoare. Aceste legi făcute strâmb au fost modificate imediat după promulgare şi, chiar dacă modificările au răspuns parţial unor nevoi punctuale ale sistemului, incoerenţa de viziune asupra legislaţiei şi standardelor necesare sistemului de justiţie a continuat să genereze multiple consecinţe negative", avertizează Iohannis.

"Din acest punct de vedere, CSM trebuie să devină, pentru Parlament, un autentic partener de dialog în procesul de legiferare, fiind autoritatea care exprimă vocea sistemului de justiţie, nevoile sale reale şi provocările cu care procurorii şi judecătorii se confruntă astăzi. În 2018, românii v-au fost alături în apărarea independenţei justiţiei şi veţi avea, ci siguranţă, şi în viitor un aliat în fiecare cetăţean care-şi doreşte un viitor mai bun, un viitor la baza căruia nu poate sta nimic altceva decât o Justiţie independenţă, dreaptă şi eficientă", a completat preşedintele.

Judecătorul Lia Savonea a fost validată de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru funcţia de preşedinte. Nicolae-Andrei Solomon a fost validat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM pentru anul 2019.

Lia Savonea şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a anunţat actualul preşedinte, Simona Marcu, în deschiderea şedinţei.

"Cinci obiective importante: protecţia şi independenţa justiţiei, modul în care funcţionează justiţia, rezolvarea problemelor din justiţie, leadership şi comunicarea. Cea mai importantă componentă este independenţa justiţiei, pentru că e cea mai importantă valoare. De aceea cred că trebuie să funcţioneze toate puterile, societatea şi magistraţii însăşi", a declarat în şedinţa CSM, judecătorul Lia Savonea.

"Justiţia nu se poate înfăptui pe modele teoretice, cred că justiţia are nevoie şi de răbdare. Îmi doresc un Consiliu pe care procurorii şi judecătorii să îl vadă ca partener, dar care să şi asume felul în care funcţionează justiţia. Cred că justiţia are nevoie de figuri care să îşi impună respectul. Justiţia nu are nevoie de jubilaţie, ostentaţie. Uneori am văzut în sala de judecată, dar şi în mesajul public al liderilor de vârf din justiţie. Vârfurile din justiţie trebuie să ne fie repere. Sunt ele azi?", a întrebat Savonea.

"Avem uneori încălcări ale legii care sunt intenţionate, lucru care este extrem de grav. Ne confruntăm cu o puternică criză de încredere şi asta e nedrept. Din cauza abuzurilor, a erorilor care urmăresc activitatea pozitivă a sistemului judiciar. Cea mai mare problemă a noastră este criza de identitate a liderilor din justiţie", consideră judecătorul.

Lia Savonea este judecător şi a fost preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti. Ea este cea care a cerut CSM, pe 12 noiembrie, să dezbată efectele deciziei Curţii Constituţionale prin care s-a constatat existenţa conflictului generat de conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

"Secţia trebuie să dezbată în ce măsură conduita conducerii ÎCCJ nu se înscrie într-o veritabilă abdicare de la anumite valori ale Justiţiei." Solicitarea Liei Savonea putea duce la revocarea actualei şefe a instanţei supreme, Cristina Tarcea.

În şedinţa de miercuri a CSM, Lia Savonea a avut un schimb de replici cu Cristina Tarcea.

- Aţi afirmat că avem nevoie de figuri care să impună respect în Justiţie. Apreciaţi că dumneavoastră răspundeţi acestor cerinte? Dacă da, argumentaţi, a întrebat Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie..

- Da, mă străduiesc să răspund celor mai înalte exigenţe şi, indiferent de ce funcţie am avut, am încercat să fac lucrurile cât mai bine, să-mi respect statutul, profesia, să fiu un exemplu pentru ceilalţi, să fac lucrurile cât mai bine, să fiu un exemplu pentru colegii mei şi, cel mai important, să transpun valorile justiţiei în decizii judiciare, a răspuns Lia Savonea.

Din păcate, societatea este polarizată într-un fel, mai cu seamă media, iar noi nu putem să ieşim în fiecare zi să explicăm lucruri. Sunt însă chestiuni obiective care pot fi verificate. Am văzut că atacurile care mă vizează sunt referitor la chestiuni din viaţa privată. O să dau explicaţii atunci când atacurile se vor referi la activitatea mea profesională, a declarat Lia Savonea.

- Eu vorbeam de atacurile asupra tuturor, a replicat Cristina Tarcea.

- Voi fi foarte atentă la astfel de atacuri, dacă ele afectează independenţa magistraţilor, să acţionez imediat. Mă voi preocupa să cercetăm să vedem ce este în spatele acestor atacuri, atunci când ele se referă la activitatea profesională a magistraţilor, să ne edificăm dacă este sau nu cazul să apărem, a promis Lia Savonea.

- Sunt foarte mulţumită de răspuns, vă doresc să fie aşa cum spuneţi, a încheiat Cristina Tarcea.

Preşedintele Klaus Iohannis participă la plenul Consiliului Superior al Magistraturii de miercuri, se arată într-un anunţ al Administraţiei Prezidenţiale.

La plen va fi desemnată noua conducere a CSM. Pentru funcţia de vicepreşedinte va candida procurorul Nicolae Solomon, a informat, marţi, Secţia pentru procurori. Secţia pentru judecători va desemna, la şedinţa de miercuri de la ora 11:00, candidatul pentru funcţia de preşedinte al Consiliului.

 CSM şi-a ales o nouă conducere la începutul lunii ianuarie a acestui an.

Judecătorul ÎCCJ Simona Marcu a fost aleasă noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), magistratul fiind singurul candidat pentru această funcţie. Totodată, procurorul Codruţ Olaru a devenit noul vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, decizia fiind luată cu 10 voturi pentru şi 9 împotrivă. Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că niciun procuror din CSM nu a votat în favoarea numirii lui Olaru.


 Decizia a fost luată cu 11 voturi pentru şi opt împotrivă.

La audieri, judecătorul Andreea Chiş a întrebat-o pe Simona Marcu dacă ar fi dispusă să voteze la vedere în privinţa apărării independenţei justiţiei privind anumite articole, răspunsul judecătoarei fiind afirmativ.

"Nu orice afirmaţie din spaţiul public trebuie să atragă automat o apărare de independenţă, ci trebuie să verificăm dacă există o bază factuală şi dacă s-a comis realmente o intruziune", a spus magistratul.

În ceea ce priveşte comunicarea cu mass-media, judecătorul spune că ar prefera ca plenul să fie un pic mai vizibil, cu mesaje ţintite, clare şi unitare, precizând că ar fi necesari specialişti în comunicare. Totodată, magistratul spune că ar face un demers la CNA pentru a reglementa limitele unui realizator de emisiuni.

Întrebată dacă adoptarea legilor justiţiei în forma actuală este de natură a reforma sistemul judiciar sau de a duce la un regres, Marcu a spus: "O întrebare care nu e legată de candidatura mea. Ca o părere personala, sunt foarte multe lucruri bune în aceste proiecte de acte normative. Sunt şi unele chestiuni care pot ridica unele probleme. Ele au fost menţionate în avizul exprimat de CSM, se regăsesc şi în obiecţiile de neconstituţionalte formulate de către ÎCCJ, astfel încât vom vedea ce va decide CCR. Aş evita să tranşez eu această chestiune".



În ceea ce priveşte protestele magistraţilor, de la sfârşitul anului, Marcu a spus: "Cred că trebuie să identificăm punţi de legătură între noi şi să transmitem un mesaj de unitate în exterior. Primul an în consiliu a fost destul de zbuciumat. Aş spune că nu din cauza noastră, dar întregul context, economic, politic. Fiecare dintre noi a reacţionat la cald aşa cum a crezut că e mai bine."

De asemenea, judecătoarea a fost întrebată de Cristian Ban, procuror, ce vot ar da în Parlament, privind legile justiţiei, dacă ar avea posibilitatea. "Aş lua în considerare evoluţiile, opinia colegilor de la Îccj şi m-aş exprima în deplină cunoştinţă de cauză şi cu deplină responsabilitate", a răspuns Marcu.

Procurorul Codruţ Olaru este noul vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, decizia fiind luată cu 10 voturi pentru şi 9 împotrivă.

"Sunt încântată că în proiect vorbiţi de transparenţă. Vedeţi şi o transmitere a şedintelor de secţie de procurori aşa cum se întâmplă la judecători? Eu, trăind în această instituţie, nu am acces la documentele dumneavoastră", a întrebat judecătorul Gabriela Baltag.



"Sunt om de echipă. O astfel de măsura o voi propune, eu nu am niciun fel de opoziţie", a răspuns Olaru.

Totodată, magistratul a fost întrebat de un judecător în ce măsură se realizează autoritatea ministrului asupra procurorilor.

"La acest moment, vorbesc ca procuror, sunt suficiente pârghii în care ministrul justuţiei să poată să solicite procurorului general informări cu privire la anumite chestiuni punctuale. Ministrul poate solicita controale de fond sau tematice. Sunt convins ca indiferent de persoana ministrului, e interesul ca independenţa să nu fie o structură de fond", a răspuns Olaru.



Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că niciun procuror din CSM nu a votat în favoarea numirii lui Olaru în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului.

Magistratul care ar fi fost susţinut de Secţia pentru procurori pentru funcţia de vicepreşedinte este Nicolae Solomon, însă acesta nu a mai candidat.

Citește și: