Andrei Luca POPESCU
6941 vizualizări 30 ian 2016

După întâlnirea avută la Bucureşti cu noul premier moldovean Pavel Filip, în care i-a promis acordarea primei tranşe de 60 de milioane de euro de asistenţă financiară în schimbul unor măsuri urgente de reformă, Dacian Cioloş a publicat sâmbătă lista cu aceste solicitări.

Printre ele se numără numirea unui Guvernator al Băncii Naţionale, care să asigure un audit al băncilor moldovene, stabilirea cu FMI a unei foi de parcurs către un acord de împrumut, un pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, schimbarea legislaţiei anticorupţie. Abia după ce aceste măsuri vor fi implementate, Guvernul României va debloca prima tranşă de 60 de milioane de euro din cele 150.

Condiţiile puse de Dacian Cioloş, prezentate de Guvern, sunt:

- „Prioritizarea clară a implementării Agendei de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova”. Guvernul României salută adoptarea, pe 27 ianuarie, a Planului Naţional de Armonizare a Legislaţiei pentru evidenţa transpunerii actelor UE în legislaţia naţională.

- „Un proces transparent şi credibil care să ducă la numirea neîntârziată a Guvernatorului Băncii Naţionale, cu respectarea criteriilor de profesionalism şi integritate şi care să contribuie la recredibilizarea BNM, ca instituţie independentă şi responsabilă, capabilă să asigure politici bancare prudente. O atenţie deosebită trebuie acordată procesului de audit al băncilor importante din Republica Moldova”.

- „stabilirea unei foi de parcurs (roadmap) pentru ajungerea la un acord cu FMI cât mai repede posibil. Foaia de parcurs ar trebui să includă măsurile cerute de FMI ca pre-condiţii şi un calendar de negocieri menit să conducă la convenirea la nivel tehnic a termenilor (staff level agreement) unui aranjament financiar cu Fondul”.

- „Iniţierea unui pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, în baza unui proces de consultare transparentă a societăţii civile şi a reprezentanţilor mediului de afaceri”.

- „Lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităţilor din sistemul bancar şi fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora, cu accent pe consolidarea prerogativelor de reglementare ale Băncii Naţionale, asigurarea transparenţei acţionariatului şi tranzacţiilor din sistemul bancar, contracararea spălării banilor şi a transferurilor prin circuite nereglementate”.

- „Prezentarea unui plan de actualizare şi aplicare a Strategiei  de Reformare a Sectorului Justiţiei şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv o evaluare a performanţei Procuraturii şi Centrului Naţional Anticorupţie. Aducerea la zi a cadrului legal anticorupţie, în vederea consolidării şi integrării lui. Adoptarea şi implementarea pachetelor legislative privind reforma procuraturii, respectiv sistemul de integritate (reforma Comisiei Naţionale de Integritate, controlul averilor, noţiunea de conflicte de interese şi o instituţie puternică de implementare) ar ilustra voinţa politică de reformă aşteptată de cetăţenii Republicii Moldova şi de partenerii internaţionali”.

- „Consultarea si conlucrarea strânsă cu reprezentanţii societăţii civile din Republica Moldova, mai ales pe aspectele menţionate mai sus”.

„Aceste recomandări de măsuri, exprimate şi în cursul discuţiilor avute la Bucureşti, la 26 ianuarie 2016, vor asigura, în opinia noastră, premisele necesare pentru consolidarea stabilităţii Republicii Moldova şi pentru transferarea sprijinului financiar al României. Vor asigura, de asemenea, premisele relansării parteneriatelor Republicii Moldova cu alţi parteneri internaţionali şi financiari”, arată Dacian Cioloş în scrisoarea adresată lui Pavel Filip.

Până la acel moment, în spiritul abordării graduale discutate, la nivelul Guvernului României vor fi luate măsurile necesare pentru conturarea unui ajutor de urgenţă (umanitar) pentru Republica Moldova, respectiv pentru intensificarea cooperării sectoriale şi relansarea unor proiecte strategice.

„Ţin să vă asigur, încă o dată, că România este şi va continua să fie alături de Republica Moldova. Înţelegem seriozitatea situaţiei economice şi implicaţiile asupra stabilităţii Republicii Moldova şi bunăstării cetăţenilor săi. În egală măsură, suntem convinşi că rezolvarea problemelor actualităţii nu poate să se producă fără un dialog constructiv între forţele politice şi o relansare solidă, sustenabilă şi credibilă a reformelor asumate de Republica Moldova în parcursul său european”, mai arată Cioloş.

„Aceste reforme reprezintă nu doar implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, ci sunt cel mai bun garant al stabilităţii şi prosperităţii pentru cetăţenii Republicii Moldova. Mai mult, stabilitatea statului şi promovarea susţinută a reformelor, mai ales a celor legate nemijlocit de consolidarea statului de drept, sunt procese în strânsă dependenţă, care se întăresc şi susţin reciproc, răspunzând, în acelaşi timp, şi dorinţelor cetăţenilor”, mai scrie Cioloş.

În noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului să reexamineze legea prin care se acorda o asistenţă financiară rambursabilă Republicii Moldova, de până la 150 de milioane de euro. Preşedintele invocă în motivare faptul că momentul nu mai este oportun, dat fiind contextul politic actual de la Chişinău şi faptul că „nu există certitudinea continuării procesului de reforme şi respectării angajamentelor” pentru implementarea Acordului de asociere dintre Moldova şi UE. La Chişinău, guvernul pro-european condus de Valeriu Streleţ a picat prin moţiune de cenzură depusă de comunişti şi socialişti, în contextul unui imens scandal de corupţie privind furtul a aproape 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovean, în care a fost pus sub acuzare şi fostul premier Vlad Filat.

Citește și: