Ştefan Pană
230 vizualizări 11 oct 2015

Liviu Dragnea va fi ales duminică preşedinte al PSD, într-un scrutin organizat în premieră în partid, prin care liderul formaţiunii este votat de către toţi membrii PSD. Modificarea a fost adusă Statutului partidului în 2013.

De la "tovarăşul Adrian Năstase" la Mircea Geoană

În 2005, Adrian Năstase se retrăgea din funcţie ca urmare a pierderii alegerilor prezidenţiale în faţa lui Traian Băsescu. Ion Iliescu se pregătea să revină la conducerea partidului şi nu părea la acea vreme să aibă vreun competitor. Într-o mişcare neaşteptată, Mircea Geoană anunţă că va candida şi începe să strângă susţinere în filiale. Se constituie ”Grupul de la Cluj”, condus de Ioan Rus şi format din organizaţii care îl susţineau pe mai tânărul Mircea Geoană în faţa vechii conduceri. Într-un Congres care s-a întins până la miezul nopţii, Mircea Geoană a reuşit să îl învingă, surprinzător pentru mulţi, pe Ion Iliescu, la o diferenţă semnificativă de voturi: 964 de delegaţi au votat pentru Geoană, în timp ce doar doar 530 pentru Iliescu. Mulţi au atribuit răsturnarea de situaţie ”gafei” lui Ion Iliescu, fostul preşedintele invitându-l la microfon în timpul lucrărilor Congresului pe ”tovarăşul Adrian Năstase”.

Mircea Geoană se plimba atunci pe holurile Sălii Palatului, unde se desfăşura Congresul, şi discuta cu grupuri de delegaţi, încercând să-i convingă că "scăparea" lui Ion Iliescu este exact motivul pentru care PSD trebuie să schimbe garda. Geoană obţinea şi sprijinul unor lideri influenţi precum Sorin Oprescu şi Miron Mitrea, care vizau alte funcţii importante de conducere în partid. Mitrea dorea să fie secretar general, iar Oprescu se bătea cu Adrian Năstase, susţinătorul lui Iliescu, pentru funcţia de preşedinte executiv.

Congresul PSD din 2005 a marcat şi ascensiunea lui Marian Vanghelie şi lupta acestuia cu Victor Ponta, în urma căreia primarul Sectorului 5 avea să iasă înfrânt ani mai târziu. În acea perioadă, Vanghelie era un susţinător al lui Ion Iliescu. Victor Ponta se afla în tabăra lui Mircea Geoană. Primarul Sectorului 5 a încercat să îl agreseze fizic pe Ponta, mergând pe holurile Sălii Palatului, urmărit de presă, şi jignindu-l pe acesta. Tensiunea de la Congresul PSD din 2005 avea să se menţină în partid ani la rând.

Noaptea cuţitelor lungi la Hotel Confort

După victoria din 2005, Mircea Geoană s-a confruntat cu prima criză majoră în 2006, după izbucnirea scandalului "Mătuşa Tamara", în care era implicat Adrian Năstase, ajuns după Congres preşedinte executiv. În martie are loc celebra întâlnire de la Hotel Confort, în care se decide retragerea sprijinului politic pentru Adrian Năstase, care era şi preşedinte al Camerei Deputaţilor. Varianta în care Năstase era susţinut în continuare ar fi însemnat, pentru PSD, organizarea unui Congres extraordinar. Întâlnirea de la Hotel Confort a ajuns cunoscută ca "Noaptea cuţitelor lungi în PSD". După deciziile luate de susţinătorii lui Geoană, Adrian Năstase demisionează din fruntea Camerei Deputaţilor şi apar informaţii că, împreună cu un grup de deputaţi fideli, ar urma să părăsească şi PSD.

Din martie până la finalul anului 2006, mai mulţi lideri importanţi ai partidului părăsesc PSD, ca urmare a deciziilor luate de Geoană, dar şi a altor scandaluri care au măcinat partidul. Pe fondul problemelor şi din tabăra puterii, formată la acea vreme de PD şi PNL, se decide devansarea unui congres care ar fi urmat să aibă loc abia în 2007. Cu această ocazie, împotriva lui Mircea Geoană se ridică Sorin Oprescu, preşedinte al PSD Bucureşti în acea perioadă. Oprescu lansează critici dure la adresa lui Geoană, în special cu privire la încercările de îndepărtare a lui Ion Iliescu din prima linie a partidului.

"Recunosc că am greşit, în 1996, că nu l-am felicitat pe Constantinescu şi nu am trecut de partea adversarului. Aş fi fost preşedinte de partid, iar pe post de bonus îl aveam şi pe Vanghelie de partea mea", i-a transmis ironic Oprescu lui Geoană la acea vreme.

În ciuda susţinerii largi de care se bucura Oprescu, sprijinit de tabăra Năstase-Iliescu, el pierde alegerile la o diferenţă de aproximativ 500 de voturi şi demisionează din funcţia de lider al organizaţiei Bucureşti. Geoană era atunci reconfirmat în funcţia de preşedinte PSD cu sprijinul lui Ioan Rus, Marian Vanghelie, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc şi Marian Oprişan. Tot în 2007, la Braşov s-a discutat posibilitatea excluderii lui Ion Iliescu din PSD, preşedinte de onoare, variantă pe care, în final, Geoană nu a mai susţinut-o, pentru a nu provoca noi valuri în partid.

Geoană plăteşte pentru pierderea alegerilor

Mandatul lui Geoană în fruntea PSD nu mai este ameninţat până la pierderea alegerilor prezidenţiale din 2009. La fel ca în 2005, când Adrian Năstase plătea pierdea scrutinului prezidenţial prin şefia partidului, apare un grup puternic în PSD care solicită schimbarea lui Mircea Geoană. Contracandidatul său în primă fază nu era nimeni altul decât Adrian Năstase. Congresul din 2010 a reprezentat un nou punct de cotitură în istoria PSD. În cursă s-au înscris, pe lângă Geoană şi Năstase, mulţi candidaţi, printre care şi Cristian Diaconescu, Radu Mazăre şi Miron Mitrea.

Cu doar 5 zile înainte de Congres, în mijlocul unor lupte interne acerbe pentru a stabili modalitatea de votare a conducerii PSD, Adrian Năstase dă tonul retragerilor care aveau să marcheze evenimentul din 20 februarie 2010.

"Nu mai candidez pentru că nu doresc să fiu figurant într-un scenariu prost scris care duce la soluţii greşite'", a spus Adrian Năstase atunci, anunţându-şi retragerea din funcţie. Surprinzător pentru mulţi, la fel ca anunţul lui Mircea Geoană din 2005, se lansează în cursă Victor Ponta, sprijinit de către „mentorul” său, Adrian Năstase.

În timpul Congresului se anunţă şi alte retrageri: Miron Mitrea, Radu Mazăre şi Cristian Diaconescu renunţă, pe rând, la luptă. Primii doi au anunţat că îl vor susţine pe Victor Ponta, în timp ce Diaconescu a rămas alături de Geoană.

Lupta a fost una strânsă, însă Mircea Geoană se considera sigur pe reuşită. În timpul procesului de votare, liderul în funcţie s-a aşezat relaxat printre susţinătorii săi şi discuta cu presa despre planurile sale de viitor, în timp ce Victor Ponta se bătea pe fiecare vot, stând în faţa urnelor şi schimbând câteva cuvinte cu fiecare şef de organizaţie care îşi conducea delegaţii să voteze.

În cele din urmă, rezultatele l-au arătat câştigător pe Victor Ponta, la o diferenţă de doar 76 de voturi de Mircea Geoană. Iniţial, Geoană dorea să conteste rezultatul votului şi să ceară o renumărare. După o aşteptare de aproape o oră, timp în care susţinătorii lui l-au anunţat că lupta este pierdută, Mircea Geoană îşi recunoaşte înfrângerea.

Rezultatul alegerilor avea să ducă la ruperea unei aripi din PSD, care a format UNPR, în jurul unor lideri precum Cristian Diaconescu, dezamăgit de înfrângerea lui Mircea Geoană, Marian Sârbu şi Gabriel Oprea.

Epoca Victor Ponta şi "prietenia" cu Dragnea

Câştigarea alegerilor de către Victor Ponta a dus la schimbări profunde în PSD. La fel cum s-a întâmplat şi în trecut, au început ”epurările” vechii gărzi, formate din oameni apropiaţi lui Mircea Geoană. Adrian Năstase şi-a reconsolidat puterea în partid în primii ani, până la prima sa condamnarea sa definitivă la închisoare, pentru corupţie, iar oameni precum Mircea Geoană şi Marian Vanghelie au fost excluşi din partid. Liviu Dragnea a devenit, din omul de încredere al lui Mircea Geoană, secundul lui Victor Ponta.

Nedespărţiţi la toate evenimentele importante ale PSD, Dragnea a vorbit întotdeauna despre ”prietenia” care îi leagă pe cei doi şi anii petrecuţi împreună în fruntea partidului. Liviu Dragnea, secretar general al PSD în această perioadă şi apoi vicepremier şi preşedinte executiv, a început însă să dea semnale privind unele tensiuni cu Ponta după ce acesta a început să aibă probleme în justiţie, fiind cercetat şi apoi trimis în judecată în dosarul ”Rovinari-Turceni”.

Retragerea surprinzătoare a lui Victor Ponta de la conducerea PSD, în vara acestui an, nu era anticipată nici măcar de către Liviu Dragnea, care a postat pe Facebook un mesaj către ”prietenul” său Victor Ponta, într-o perioadă în care toată lumea vorbea despre distanţarea dintre cei doi. Dragnea continua să susţină, însă, că îi rămâne fidel lui Ponta.

Ruptura s-a văzut însă la Comitetul Executiv din 22 iulie, atunci când Liviu Dragnea s-a lansat în cursa pentru şefia interimară a PSD, împotriva Rovanei Plumb, lăsată preşedinte al partidului de către Ponta, după retragerea acestuia. Rovana Plumb, preşedinte al Consiliului Naţional al PSD, se pregătea să fie confirmată în funcţie şi de către conducerea lărgită a partidului, însă Dragnea şi-a anunţat intenţia de a candida.

Primul şi singurul vot cu emoţii pentru Dragnea

Votul din 22 iulie a fost singurul cu emoţii pentru Dragnea, în cursa acestuia către şefia deplină a partidului. A reuşit totuşi să-i convingă pe colegii săi să îl susţină în defavoarea Rovanei Plumb, văzută de tot mai mulţi social-democraţi ca om impus de Ponta pentru a păstra, prin interpuşi, frâiele în PSD.

Cu toate acestea, rezultatul votului arăta că o parte din ce în ce mai mare a PSD mergea pe mâna lui Dragnea – 65 de voturi pentru fostul preşedinte executiv al PSD şi doar 18 pentru Rovana Plumb. Din acel moment, a început drumul sigur, fără emoţii, pentru Liviu Drangea către şefia deplină a PSD.

Victor Ponta anunţase că nu va mai candida până în momentul în care nu-şi va fi rezolva problemele în justiţie, ceea ce însemna că Dragnea nu va avea un competitor real la conducerea partidului, mai ales din cauza regulamentului stabilit de liderii PSD.

Astfel, aceştia ar fi cerut, potrivit lui Dragnea, criterii mai dure pentru ca un membru PSD să intre în cursa internă: susţinerea filialei proprii, precum şi a altor patru organizaţii. Dragnea a declarat în mai multe rânduri că el, împreună cu Victor Ponta, s-au opus acestor criterii, în dorinţa de a avea contracandidaţi la şefia PSD, însă liderii locali şi-au impus, prin vot, punctul de vedere.

Aşa s-a ajuns în situaţia în care doar alţi 2 lideri PSD au mai încercat să intre în cursă: Şerban Nicolae şi Daniel Savu. Şerban Nicolae mai încercase să candideze şi în 2005, însă a obţinut un număr nesemnificativ de voturi. La aceste alegeri, nu a putut participa, primind susţinere doar din partea unei filiale orăşeneşti a PSD – cea din Gura Văii.

Senatorul Daniel Savu a obţinut susţinerea PSD Prahova, însă, în ciuda unor telefoane, mailuri şi scrisori trimise către toţi şefii judeţeni ai partidului, nu a mai fost sprijinit de nicio altă organizaţie. Liviu Dragnea a glumit apoi pe seama colegului său, explicând că acesta a candidat doar pentru a-şi creşte notorietatea în vederea adevăratei funcţii pe care Savu o vizează: primăria Ploieştiului.

Un alt lider PSD care şi-a anunţat intenţia de a candida a fost primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, care a intrat în cursă, declarativ, împotriva lui Liviu Dragnea, doar pentru a-şi retrage, 24 de ore mai târziu, ”intenţia”. Şi-a declarat din nou sprijinul pentru Dragnea, cel care îl făcuse şef al PSD Bucureşti.

În cele din urmă, Dragnea a ajuns unicul candidat, fapt care nu i-a deranjat pe liderii PSD, care au spus că, oricum, niciun alt social-democrat n-ar fi avut şansa de a câştiga în faţa acestuia. Astfel, doar numele lui Liviu Dragnea va apărea pe buletinul de vot de duminică, atunci când 531.000 de membri PSD sunt aşteptaţi la urne. Situaţia este luată în glumă chiar de către Dragnea.

”O să mă gândesc foarte mult (cu cine va vota duminică – n.r.). Este o decizie importantă şi foarte grea”, a spus liderul interimar al partidului, cu două zile înainte de alegeri.

Dacă obţinerea funcţiei de preşedinte al PSD va fi fără emoţii şi fără efort pentru Liviu Dragnea, mulţi social-democraţi şi-au exprimat, pe canale neoficiale, îngrijorarea că acesta ar putea să nu ocupe mult timp această funcţie, din cauza dosarului ”Referendumul”.

Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în 15 mai, iar acum apelul este în desfăşurare, următorul termen fiind în 23 noiembrie, după o amânare de două luni.

Alegerile din PSD vor avea loc duminică, între orele 8.00 şi 20.00, fiind aşteptaţi 531.000 de social-democraţi. Rezultatele vor fi anunţate la câteva ore după închiderea secţiilor de vot. Şi la acest capitol Liviu Dragnea a răspuns în glumă: a precizat că nu vrea ca procesul să se întindă foarte mult şi că va apărea repede într-o conferinţă de presă, pentru că românii vor prefera duminică să se uite la meciul de fotbal România - Insulele Feroe.

După ce va câştiga aceste alegeri, Liviu Dragnea va deveni al şaselea preşedinte al PSD, după Ion Iliescu (1990 - 1992, în era FSN, şi 1997 - 2000), Oliviu Gherman (1992 - 1996), Adrian Năstase (2000 - 2005), Mircea Geoană (2005 - 2010) şi Victor Ponta (2010 - 2015).

Citește și: