Cristian ANDREI
18319 vizualizări 28 iul 2013

Ministerul Justiţiei a dat aviz negativ actului normativ iniţiat de vicepremierul Liviu Dragnea care prevedea ca preşedinţii de consilii judeţene, primarii şi consilierii să nu mai fie declaraţi incompatibili dacă fac parte din adunările generale ale acţionarilor, AGA, în cadrul societăţilor comerciale aflate în subordinea lor, au declarat pentru gândul surse guvernamentale.

Actul normativ a fost depus de vicepremier la Ministerul Justiţiei în urmă cu două luni, după cum a afirmat Liviu Dragnea pentru gândul. Între timp, Ministerul a cerut un punct de vedere şi de la Agenţia Naţională de Integritate, care s-a opus modificărilor cerute din teritoriu. Primul-ministru Victor Ponta a admis că trebuie găsită „o soluţie legislativă corectă” împreună cu Comisia Europeană şi Agenţia Naţională de Integritate, ţinând cont şi de faptul că se apropie Raportul MCV.

Ponta, îngrijorat că jumătate dintre aleşii USL vor fi decapitaţi de ANI

Premierul a dat de înţeles că proiectul lui Dragnea nu are susţinere, precizând că nu „va fi o soluţie unilaterală a Guvernului”. Totuşi, el s-a declarat îngrijorat de faptul că jumătate dintre aleşii locali se află în situaţie de incompatibilitate după deciziile ANI.

"Nu pot spune că jumătate din primarii României o să fie declaraţi incompatibilei, pentru că ce facem? Facem alegeri în toată ţara? Nu cred că e o idee bună. Nu vreau să mă antepronunţ, vreau să văd decizia justiţiei. E o practică totuşi unitară şi, discutând şi cu Comisia Europeană şi cu ANI, vreau să luăm decizia legislativă corectă", a mai spus premierul.

Liderii din teritoriu ai PNL şi PSD au declarat pentru gândul că dacă nu se va reuşi la Guvern rezolvarea problemei, atunci vor cere parlamentarilor USL să depună un proiect legislativ în acest sens.

Preşedinţii de Consilii Judeţene şi primarii din PSD şi PNL au cerut modificarea competenţelor ANI şi a legii 161/2003, cea care reglementează situaţiile de incompatibilitate. În întâlnirile din teritoriu pe care le-a avut cu primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene, Dragnea a spus că va încerca să îi ajute pe cei aflaţi în incompatibilitate sau conflict de interese.

Cea mai mare problemă pentru cei din administraţia locală o constituie legea 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. La articolul 87, litera f, a legii se precizează că funcţia de primar, preşedinte al Consiliului Judeţean este incompatibilă cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional.

Nume cu greutate pe lista incompatibililor USL

Din cauza nerespectării acestui articol din lege, au fost declaraţi incompatibili preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu (PSD), preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu (PNL), preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ (PNL) şi primarul Sibiului, Klaus Iohannis (PNL), dar şi alţi primari şi consilieri din aceste judeţe.

ANI a constatat că preşedintele CJ Constanţa,  Nicuşor Constantinescu, s-a aflat în incompatibilitate în perioada 20 iunie 2008 - 23 martie 2009, întrucât a fost simultan şi reprezentant al judeţului în Adunarea Generală a Acţionarilor a SC RAJA Constanţa. Constantinescu a deţinut funcţia de reprezentant al Judeţului Constanţa în Adunarea Generală a Acţionarilor în cadrul S.C. RAJA S.A. Constanţa în perioada 27.03.2007 – 23.03.2009. La data de 20.06.2008, acesta a fost validat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, pentru mandatul 2008 – 2012.

În 24 aprilie, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu şi SC Pieţe SA, ceea ce contravine prevederilor legale.

În cazul preşedintelui CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că acesta a fost în stare de incompatibilitate în perioada 26 septembrie 2008 - 30 ianuarie 2009, deoarece a deţinut, simultan, atât funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, cât şi pe cea de preşedinte al Adunărilor Generale ale Acţionarilor (AGA), respectiv reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local SC Drumuri şi Poduri SA Deva.

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, a fost declarat în stare de incompatibilitate de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI), deoarece a deţinut simultan şi calitatea de reprezentant în AGA a unei societăţi comerciale. Aristotel Căncescu s-a aflat în stare de incompatibilitate începând cu data de 29 mai 2009, întrucât deţine atât funcţia de preşedinte al CJ Braşov, cât şi calitatea de reprezentant al judeţului Braşov în Adunarea Generală a Acţionarilor în cadrul SC Apă Canal SA Sibiu, încălcând dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a susţinut că există o legătură între anunţul ANI şi recenta sa înscriere în PNL. Mai mult, el precizează că a fost declarat incompatibil, datorită prezenţei sale într-o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară.

Iohannis a spus că Societatea Apă şi Canal a devenit operator regional după înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară. El a precizat că toţi primarii sunt prezenţi în ADI Apă şi Canal. Într-o situaţie similară se găseşte preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu.

Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară: dilema administraţiei locale

Situaţia invocată de Klaus Iohannis şi Aristotel Căncescu, care susţin că au fost declaraţi incompatibili pentru că au făcut parte din Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, le dă emoţii şi celorlaţi şefi de CJ şi primari.

Şefii de Consilii Judeţene şi primarii se tem că ANI vor începe să verifice şi activitatea lor în Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară. ADI au apărut în 2009, în timpul guvernării Boc.

În Ghidul elaborat de Ministerul de Interne se arată că unităţile administrativ teritoriale au dreptul să colaboreze şi să coopereze în scopul realizări în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice prin constituirea, în condiţiile legii şi în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, a unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară.

Citește și: