Cristian ANDREI
3484 vizualizări 6 mai 2015

Liderii partidelor parlamentare au fost de acord cu proiectul elaborat de Administraţia Prezidenţială în privinţa legilor de tip „Big Brother”, iniţiativă urmând să fie semnată de toţi preşedinţii partidelor şi depusă în Parlament, a Senat. 

Gândul dezvăluia în exclusivitate săptămâna trecută că preşedintele Iohannis a trimis în forul legislativ draftul unei legi privind retenţia datelor, şeful statului urmând ca partidele să ajungă la un consens înaintea consultărilor de la Palatul Cotroceni. Deşi s-a negat existenţa acestui draft, pe baza lui s-a ajuns un acord între partidele parlamentare. 

"Această iniţiativă nu vizează legea securităţii cibernetice şi nici Legea 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţie electronice destinate publicului, care a fost declarată neconstituţională. Proiectul convenit astăzi urmăreşte să ofere garanţii suplimentare pentru protejarea datelor personale şi a dreptului la viaţă privată şi să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz. Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Acest principiu a fost cerut şi de către reprezentanţi ai societăţii civile şi împărtăşit de toţi actorii implicaţi. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, şi-a exprimat speranţa că acest proiect, care este rezultatul unui efort comun, va fi aprobat de Parlament şi a subliniat, încă o dată, faptul că într-o societate democratică, securitatea, respectarea legii şi libertatea trebuie puse în acord", se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale. 

La finalul consultărilor pe legile „Big Brother”, preşedintele Iohannis şi premierul Ponta au rămas la o discuţie în cadru restrâns pentru propunerile de ambasadori la Paris, Madrid şi Beijing. 

Discuţia se poartă în afara consultărilor pe legile pentru retenţia datelor şi la ea nu participă şi reprezentanţii celorlalte partide parlamentare.

Ce prevede proiectul legii „Big Brother”

Proiectul privind retenţia datelor vizează completarea legii pentru prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, 506/2004.

O primă modificare este referitoarea la stabilirea unui termen clar de maximum 3 ani în care furnizorul unei reţele de comunicaţii electronice trebuie să şteargă sau să anonimizeze datele.

”Datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării”, se arată în proiectul trimis de Iohannis la Parlament. De asemenea, ”prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de trei ani de la data efectuării comunicării”.

O altă modificare clarifică modalitatea de acces la date, modalitate care fusese reglementată prin legea securităţii cibernetice, declarate neconstituţională, în lipsa unui mandat de la judecător şi a unor temene clare.

În noul proiect, accesul la date de către autorităţi se face ”la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal”. Solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale sunt supuse prevederilor legii 51/1991 privind siguranţa naţională.

O nouă prevedere precizează că ”datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare solicitate conform alin 1 nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată în temeiul alineatului 1 este însoţită de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de cinci ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată”.

Un ultim paragraf face referire la faptul că ”instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniu apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşte definitive”.

Citește și: