15783 vizualizări 15 feb 2014

CCR va încheia duminică analiza noii Constituţii propuse de comisia Antonescu, urmând ca decizia magistraţilor să fie transmisă parlamentului care este obligat să ţină cont de observaţiile magistraţilor.

”Noi am considerat că textele trebuie să fie conforme atât cu Constituţia şi limitele prevăzute de Constituţie, cât şi cu principiile dreptului constituţional, principiile statului de drept. Nu am numărat câte sunt neconstituţionale. Cred că sunt vreo zece. Pot să fie zece sau mai puţine, undeva pe acolo", a declarat preşedintele CCR, Augustin Zegrean.

El a precizat că, până la articolul 102, au fost identificate şi prevederi  ”în contradicţie cu articolul 152, alineatul 2 din Constituţie, care nu pot fi revizuite, pentru că încalcă sau afectează drepturile fundamentale”. Articolul 152 al Constituţiei, referitor la "limitele revizuirii", stabileşte, la alineatul 2, că "nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora".

Unul dintre articolele cu probleme este cel referitor la traseismul politic. Potrivit noilor prevederi mandatul unui senator sau deputat încetează în momentul demisiei din partidul sub sigla căruia a fost ales. Cu toate acestea, în proiect s-a menţinut prevederea potrivit căreia mandatul parlamentarilor nu poate fi imperativ, ceea ce înseamnă practic că prevederea privind traseismul este neconstituţional.

”Constituţia actuală prevede că mandatul imperativ este nul, nu au modificat acest articol, concluzia o trageţi dumneavoastră”, a susţinut Zegrean.

CITEŞTE AICI PROIECTUL NOII CONSTITUŢII AJUNS LA CCR

Alte prevederi care au probleme de neconstituţionalitate se referă la posibilitatea folosirii probelor ilegale dacă sunt în favoarea acuzatului, precum şi posibilitatea de a se recunoaşte prin lege organică ” zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor”

În plus, articolul care prevede că preşedintele nu poate refuza numirile de miniştri din partea premierului va cuprinde recomandările judecătorilor Curţii Constituţionale, întrucât există o lege care stipulează foarte clar în ce condiţii o persoană nu poate fi numită ministru.

Cum a rezolvat USL marile probleme ale Constituţiei revizuite

Proiectul de revizuire a Constituţiei a fost adoptat în unanimitate la începutul lunii februarie, cea mai mare modificare adusă de parlamentari fiind reconfigurarea celor două camere ale Legislativului. Astfel, în noul proiect de revizuire a Constituţiei, Camera Deputaţilor este decizională în aproximativ 90% din cazuri, în timp ce Senatul preia atribuţiile de numire a tuturor şefilor instituţiilor care sunt sub control parlamentar, iar puterea de decizie se limitează la administraţia publică, la tratatele internaţionale şi la împrumuturi externe.

Principala modificare la Constituţie făcută în vara lui 2013, care a iscat valuri de nemulţumiri, a fost cea care priveşte atribuţiile preşedintelui. În cea de-a doua rundă de dezbateri pentru revizuirea Constituţiei, parlamentarii au păstrat modificările făcute, dându-i înapoi doar dreptului de a iniţia un referendum pe probleme naţionale, fără a mai fi nevoie de aprobarea Parlamentului.

În privinţa desemnării premierului şi numirii miniştrilor, situaţia a rămas la fel, preşedintele neavând decât rolul de a accepta propunerile făcute de partidul sau alianţa care a câştigat alegerile.

O altă modificare făcută de parlamentari în cea de-a doua rundă de dezbateri a fost şi introducerea unei excepţii în cazul folosirii probelor obţinute ilegal. În forma nouă a proiectului de revizuire, aceste probe pot fi folosite doar în cazul în care sunt în favoarea acuzatului.

"Este interzisă folosirea unei probe obţinute ilegal, cu excepţia cazului în care aceasta este folosită în favoarea celui acuzat", se arată în noua formă a alineatului 14, articolul 23 din proiectul de revizuire.

Contestat de magistraţi în prima etapă a procesului de revizuire, amendamentul care obligă orice persoană să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare atunci când este chemată a fost rezolvat, parţial, de membrii comisiei speciale, fiind introdusă excepţia magistraţilor.

Totuşi, după ce au fost criticaţi pentru amendamentul adoptat care transforma Parlamentul în "forul suprem de dezbatere şi de decizie a naţiunii", parlamentarii au decis să renunţe de această dată la el, alegând să rămână la actuala formă a articolului din Constituţie.

Citește și: