Alexandra PELE
22113 vizualizări 8 mar 2014

Numirea unui nou ambasador al Statelor Unite în România ar putea dura până la finele anului, procesul de selecţie american fiind catalogat drept "disfuncţional" şi "frustrant" de către fostul reprezentant al administraţiei de la Washington, Mark Gitenstein, invitatul special al ediţiei de duminică a emisiunii "După 20 de ani", difuzată de ProTV şi pe voyo.ro.

"Aş putea vorbi încă două ore de acum inainte despre frustrarea pe care o resimt eu, faţă de procesul prin care guvernul american face numirile, nu doar de ambasadori, ci şi de judecători. Este un proces majoritar disfuncţional. N-are nicio legătură cu România, noi procedăm aşa de vreo 30-40 de ani (...) Este un proces extrem de frustrant. Dar, în primă fază, guvernul şi preşedintele trebuie să facă o selecţie, iar ei încă n-au făcut una. Nici măcar n-au iniţiat procesul complicat pentru obţinerea aprobării. Este foarte frustrant pentru mine să asist la asta. Nu ştiu care e problema", a explicat fostul ambasador al SUA.

România este singurul stat NATO şi unul dintre puţinele ţări ale lumii (Bolivia, Costa Rica, Egipt, Irlanda, Madagascar şi Venezuela) pentru care nu există nici măcar o nominalizare de ambasador american, după cum gândul a scris AICI şi AICI

Cu toate că încă nu există o listă scurtă pentru ambasada din România, Gittenstein este de părere că un reprezentant SUA ar urma să sosească la Bucureşti până la finele anului.

"Da. Da, cred că va fi numit cineva în 2014. Cu siguranţă", a spus Gitenstein.

Totodată, el este de părere că administraţia ar putea avea mai mult succes în numirea unui nou ambasador dacă acesta ar veni din sfera diplomaţiei, decât dacă s-ar alege un candidat pe raţiuni politice.

"Cred că e posibil să aleagă pe cineva, dar va dura mai mult să obţină aprobarea Senatului. Depinde cine e acea persoană, depinde de istoricul  său... Cred că ar fi mai uşor de confirmat un diplomat de carieră, decât un politician, dar e posibil să confirme un candidat ales din motive politice, cineva ca mine, de exemplu, dar depinde de persoana respectivă", a explicat Gitenstein.

Gitenstein: Găsirea unui ambasador va fi dificilă în contextul conflictului din Ucraina

Fostul ambasador al SUA la Bucureşti a adăugat că situaţia din Ucraina îngreunează misiunea găsirii unui înlocuitor.

"Cred că acum va deveni chiar mai dificil, din cauza crizei ucrainene, fiindcă misiunea de ambasador american în România va fi şi mai dificilă", a declarat el.

Gittenstein a arătat totodată că deşi lipsa unui ambasador de mai bine de un an este stânjenitoare, România nu este singurul stat membru NATO fără ambasador.

"Sunt mai mulţi aliaţi NATO care n-au un ambasador american, începând cu Franţa, de exemplu. Cred că e păcat că n-avem un ambasador aici şi, recunosc, e stânjenitor pentru mine că nu avem un ambasador", a spus el, adâugând că însărcinatul cu afaceri s-a ocupat foarte bine de menţinerea relaţiilor bilaterale între cele două state.

"A trecut prea mult timp. Sunt perfect de acord. Dar avem un foarte eficient însărcinat cu afaceri, Duane Butcher. El se descurcă excelent. Discutaţi cu oricare dintre liderii de aici, care au avut de-a face cu Duane şi veţi vedea că sunt mulţumiţi, aşa că, în acest sens, relaţiile bilaterale n-au fost deloc afectate. Prim-ministrul Ponta s-a întâlnit în SUA cu vicepreşedintele Biden, în perioada în care Duane Butcher era însărcinat cu afaceri, dumnealui fiind responsabil de organizarea acestei întâlniri...", a spus Gittenstein.

Gitenstein, despre exploatarea gazelor de şist: Trebuie să găsiţi o cale ca localnicii să aibă de profitat

Fostul ambasador al SUA este de părere că executivul trebuie să găsească o metodă prin care localnicii afectaţi de exploatarea gazelor de şist să fie recompensaţi.

În opinia sa, explorările ar trebui încurajate, iar în situaţia în care sunt descoperite eventuale resurse, principalele preocupări ar trebui să fie legate de mediu şi de oamenii afectaţi direct.

Dacă eu aş fi român, şi sunt româno-american, aş vrea să aflu dacă sunt realmente resurse exploatabile de gaz de şist. Înainte de a deschide dezbaterea despre fracturarea hidraulică, există destul gaz de şist aici ca să conteze? Asta aş vrea să ştiu. Odată ce răspunzi la întrebare, să presupunem că răspunsul e da, atunci ai de-a face cu alte două chestiuni mai dificile: problema mediului, pe care în SUA am început s-o rezolvăm... Trebuie să aflaţi mai multe despre ce am făcut noi în SUA. Fracturarea hidraulică poate fi bună, dar poate fi şi rea. Cred că noi am aflat care e cea bună. Apropo, şi în SUA sunt metode dăunătoare. Trebuie să înveţi să faci fracturare hidraulică într-un mod nedăunător pentru mediu. Noi vă putem ajuta în privinţa asta. Dar a doua chestiune, care e mult mai complicată în Europa de Est decât e în SUA... Cum împarţi profiturile acestei exploatări cu localnicii, cu guvernul şi cu românii? În SUA, drepturile asupra producţiei de gaz de şist aparţin fermierului local. Dacă intri pe pământul cuiva, acesta are dreptul legal să fie plătit pentru asta. Asta nu e valabil în România. Acele drepturi aparţin guvernului. Asta trebuie rezolvat. Trebuie să găsiţi o cale ca localnicii să aibă de profitat. Poluarea nu e neapărat o problemă, dar uitaţi-vă la instalaţiile de extracţie: sunt mari, iar camioanele traversează câmpurile oamenilor... Genul ăsta de probleme... Trebuie compensaţi pentru asta. Trebuie compensaţi pentru mineralele extrase din sol, pentru gaz... N-aţi rezolvat problema asta şi trebuie rezolvată.

Întrebat dacă a colaborat vreodată cu Chevron, respectiv dacă a avut vreun contract de lobby cu compania americană, Gitenstein a precizat că "eu reprezint companii care încearcă să intre în contact, în general cu alte companii române, ca să facă afaceri. Nu mă întâlnesc cu preşedintele, cu prim-ministrul sau cu un ministru, să-i cer să facă un lucru pentru mine... Nu mă interesează să fac asta. Nu reprezint... Da, înţeleg. Nu reprezint Chevron. Apropo, aş reprezenta Chevron, dacă mi-ar cere-o, dar n-aş face lobby pe lângă guvern, pentru Chevron".

România are nevoie de 10 miliarde de dolari pentru reforma infrastructurii

Gitenstein susţine că în domeniul energiei, cea mai mare problemă a României este reprezentată de infrastructura energetică.

"Problema cu energia în România este infrastructura. România are nevoie cam de 10 miliarde de dolari pentru reforma infrastructurii, nu doar la hidrocentrale, ci şi la reţea, iar asta nu va fi posibil decât cu reforma pieţei de capital", a precizat el.

Făcând o analogie, el a precizat că în prezent România este mai valoroasă din punct de vedere comercial decât state vecine precum Polonia sau Ucraina, pentru care a existat un mare interes.

"Şi în Polonia a existat un interes mare, acum câţiva ani, dar s-a dovedit că valoarea comercială era mai mică decât poate e în România sau poate în Ucraina... Aceste probleme geologice sunt sofisticate şi complicate", a spus fostul diplomat.

El a adăugat totodată că preţul gazelor ar putea scădea semnificativ odată cu demararea unor proiecte de exploatare a gazelor de şist.

"Apropo, în SUA, datorită revoluţiei gazelor de şist, noi plătim o cincime din cât plătiţi aici pentru energie. De ce n-aţi vrea să aflaţi dacă puteţi reduce costul energiei cu 80%? Nu v-ar interesa ? Eu cred că da", a argumentat el.

Gitenstein: Interesul Rusiei în Crimeea e istoric. E mult dinainte de apariţia benzinei, nici vorbă de gazele de şist

Întrebat dacă interesul Rusiei în Ucraina ar putea fi legat şi de eventuale resurse energetice, Gitenstein a precizat că "Interesul Rusiei în Crimeea e istoric, este vechi de sute de ani, cel puţin din vremea Ecaterinei cea Mare. E mult dinainte de apariţia benzinei, nici vorbă de gazele de şist".

Totodată, el a adăugat că România este afectată de tensiunile din nord, însă anumite elemente privind economia naţională sunt de natură să convingă potenţiali investitori să vină aici.

"Pentru un investitor de peste ocean, care priveşte această regiune, toate aceste ţări sunt băgate în aceeaşi oală. Un lucru nedrept, incorect, dar asta e vestea rea. Vestea bună e că România e mult mai bine poziţionată decât aproape orice altă ţară din regiune. În primul rând, pentru că aţi implementat multe dintre reformele FMI, situaţia fiscală este destul de bună, nivelul datoriei e mic, creşterea PIB-ului e printre cele mai mari din UE, ceea ce e foarte impresionant. Începeţi să rezolvaţi problemele în justiţie şi, mai ales în ultimele trei săptămâni, începeţi să vă gândiţi la reforme pe piaţa de capital, ceea ce e foarte important", a explicat Gitenstein.

El a adăugat că întrevede posibilitatea izbucnirii a două conflicte în regiune, unul în Transnistria şi unui în Crimeea.

"Sunt de acord cu preşedintele Băsescu şi cred că e posibil, deşi sper să nu fie aşa, să ajungem să avem două conflicte în regiune, în Transnistria şi în Crimeea, ceea ce cred că ar fi tragic. Cred că e esenţial efortul intens făcut de preşedintele Obama şi de secretarul de stat Kerry, pentru a împiedica aşa ceva. Nu mai vrem un alt conflict aici. Da. Cred că paralela e posibilă. Categoric", a spus el.

 

Citește și: