Anca SIMINA
3994 vizualizări 5 mai 2014

După ieşirea critică de duminică a preşedintelui Traian Băsescu, care a reclamat că afirmaţiile premierului că "ne paşte un război" sunt făcute în campanie, la Craiova, şi "nu au acoperire", Victor Ponta a convocat astăzi la Ministerul Apărării un CSAT în miniatură, doar "cu instituţiile guvernamentale". La finalul micului consiliu, şeful Executivului şi-a luat rolul "vocii unice" cu care susţine că ar trebui să vorbească România după declanşarea crizei din Ucraina.

Cu ministrul Apărării, Mircea Duşa, ministrul de Interne, Gabriel Oprea, şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean, premierul a "analizat informaţiile la zi despre situaţia din Ucraina", a cerut o "nouă strategie a României", reclamând că "o analiză valabilă în urmă cu o lună (cea din şedinţa CSAT din 27 martie, n.red.) nu mai este deloc valabilă astăzi" şi a transmis mesaje oficiale, peste capul lui Băsescu, "partenerilor noştri din NATO".

Concluzia premierului Ponta o contrazice însă pe cea a liderului de partid Victor Ponta aflat sâmbătă într-o vizită de campanie, la Craiova. "În mod foarte clar, cetăţenii României şi România ca ţară nu se află în niciun fel de pericol actual. Voi fi eu însumi mai atent în tot ce transmit ca mesaj public, sunt convins că toţi reprezentanţii statului vor face în acelaşi fel", a făcut Ponta un pas înapoi după ce sâmbătă, la fabrica de avioane, Ponta i-a încurajat, în glumă, pe reprezentanţii companiei spunându-le că, "deşi ne paşte un război", "vestea bună" este că vor avea comenzi.

Concurs între Palate. Cine vorbeşte mai mult cu "partenerii din NATO"

La pupitrul de la Ministerul Apărării, Victor Ponta a îmbrăcat însă costumul politicianului responsabil. "Vreau încă o dată de aici de la MApN să infirm orice fel de discuţii despre mobilizarea rezerviştilor şi despre recrutarea unor tineri. Nu se pune problema", a spus el.

Chiar dacă a strâns doar "instituţiile guvernamentale" la raport, Ponta a vorbit şi în numele serviciilor de informaţii, neasociindu-le însă CSAT, condus de Băsescu, ci Parlamentului. "Dar toate instituţiile constituţionale, atât cele guvernamentaele cât şi cele aflate în subordinea Parlamentului îşi fac datoria şi au informaţii la zi despsre situaţia din Ucraina", a adăugat el.

Din darea de seamă a lui Ponta, Guvernul are controlul asupra situaţiei şi, mai mult, premierul însuşi şi-a asumat public, la concurenţă cu preşedintele, rolul de unic partener de dialog "cu partenerii din NATO".  "Toate aceste instituţii guvernamentale se află într-un dialog permanent cu partenerii noştri din NATO", ainsistat Ponta de la Ministerul Apărării.

Duminică, preşedintele a contrazis, de la Palatul Cotroceni, ipoteza implicării României într-un război ca reacţie a crizei din Ucraina şi a anunţat, "după o discuţie cu parteneri din NATO", că "evenimentele de la Odesa devin periculoase" şi "se pot constitui în elementele de declanşare a unui război civil masiv".

Contre pe "apărarea" Republicii Moldova

Contrele lui Ponta cu Băsescu nu s-au rezumat însă doar la cine vorbeşte în numele României. Dacă preşedintele susţine că "România nu are planificată apărarea Republicii Moldova prin mijloace militare, plecând şi de la Constituţia Republicii Moldova, care se declară stat neutru", premierul desemnează emisari care să transmită mesaje diplomatice "pe o singură voce", a sa.

"România nu este în niciun fel de pericol, dar vecinii şi prietenii noştri din Republica Moldova sunt în pericol şi aş vrea să reafirm sprijinul pe care Guvernul îl acordă Republicii Moldova în ceea ce priveşte parcursul democratic. Am transmis pe toate canalele diplomatice, oficiale, acest sprijin. România trebuie să vorbească pe o singură voce şi să transmită solidaritatea noastră totală pentru Ucraina şi Moldova", a spus Ponta.

Mesajul va fi reluat oficial de ministrul  Mircea Duşa, care se va întâlni cu ministrul Apărării din Republica Moldova, Valeriu Troenco, în timp ce Titus Corlăţean, şeful Externelor, ar urma să îl pună în temă pe cu omologul său din Ucraina, Andrii Deşciţa. "Amândoi au din partea mea mesajul de a tramnsmite acest sprijin politic necondiţionat şi a avea toate informaţiile la zi. O analiză valabilă în urmă cu o lună nu mai este deloc valabilă astăzi", a reclamat Ponta că discuţiile oficiale din CSAT, şi implicit de la Cotroceni, ar fi deja depăşite.

Băsescu "să ia la cunoştinţă"

În aceste condiţii, premierul s-a autodesemnat coordonatorul neoficial al elaborării unei noi strategii a României după criza din Ucraina.

"Cele trei ministere care au atribuţii în acest domeniu au în pregătire şi mâine îmi vor prezenta o analiză la zi cu ultimele date privind situaţia din Ucraina şi o updatatare a strategiei României", a anunţat Ponta.

Cum nicio strategie nu poate fi oficializată decât în cadrul CSAT, premierul a indicat această cale, rezervându-i însă preşedintelui, care conduce Consiliul, doar rolul "de a lua la cunoştinţă". "Vom înainta acest document integrat Preşedintelui României şi instituţiilor de informaţii. În calitate de vicepreşedinte al CSAT, sunt de părere că în baza acestor analize, în cadrul CSAT, trebuie ca toţi membrii CSAT să luăm la cunoştinţă despre situaţia la zi şi despre strategia pe care România trebuie să o adopte", a arătat el.

Duminică, la lansarea de partid a candidaturii Gabrielei Szabo pentru alegerile parţiale din Ilfov, premierul a vorbit de "o întâlnire la sediul MApN" pentru a face "analiza a-propos de alocarea resurselor financiare" destinate Apărării. Aspectul dotării a avut însă un loc marginal în expunerea lui Ponta de la MApN. "Reiterez obligaţia României de a păstra capacitatea militară a ţării noaastre şi a NATO în regiune şi reconfirm că în plus faţă de bugetul alocat în Legea bugetului de stat încă 700 de milioane de lei vor fi disponibilizat pentru ca echipamentul tehnic şi de luptă să poată fi menţinut în perioada următoare", a arătat, vag, premierul.

Citește și: