Anca SIMINA
5839 vizualizări 4 dec 2013

După monologurile purtate marţi la Palatul Cotroceni, pe rând, de preşedintele Traian Băsescu, de premierul Victor Ponta şi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, disputa politică legată de acciza de 7 eurocenţi la litrul de benzină a dat semne clare că se va prelungi dincolo de jumătatea lunii ianuarie când delegaţia FMI îşi arătase disponibilitatea să revină la Bucureşti pentru evaluarea acordului.

Încercarea BNR de a-i aduce, prin Mugur Isărescu, pe preşedinte şi pe premier, la aceeaşi masă pentru a obţine compromisul până la finalul acestui an, a rămas fără rezultat, miza disputei fiind pentru Băsescu şi Ponta nu atât una economică, cât una politică.

Dacă Ponta foloseşte oportunitatea pentru a se erija în apărătorul pensiilor indexate şi al unor salarii majorate, Băsescu a declanşat întregul conflict pentru a-şi câştiga poziţia de opozant al accizei şi inamic al "baronilor, baronaşilor şi baroneţilor" în cele două campanii din 2014, bifând, în acest scop, toate căile constituţionale în combaterea taxei. 

Chiar dacă efecte economice directe nu există deocamdată, analizele de risc ale BNR includ posibile consecinţe ale unei dispute politice dacă aceasta se va prelungi. Printre acestea, efecte asupra cursului de schimb sau asupra investiţiilor. "Reglarea situaţiei este o chestiune de voinţă a factorilor constituţionali. Noi le dăm analizele noastre şi lucrăm împreună. Interesul nostru este ca stabilitatea să fie asigurată. Guvernul are şi alte obiective în afară de asigurarea stabilitaţii. Noi pe acesta îl avem", spune viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, pentru gândul.

Miercuri, valoarea euro la cursul de schimb a crescut pentru a doua zi consecutiv.

Elena Udrea: "Ponta nu trebuie să-şi rezolve problemele cu mâna preşedintelui"

Miza exclusiv politică este admisă, indirect, de fostul ministru PDL, Elena Udrea. "Ponta şi Guvernul său să îşi asume că vor să introducă cei 7 cenţi şi să nu impună o măsură atât de nedorită de români cu girul preşedintelui. Preşedintele nu vrea să gireze această măsură şi o va ataca pe toate căile constituţionale. Dacă Guvernul şi-o va asuma, să anunţe Fondul că nu renunţă şi că se merge pe memorandum în felul acesta", a explicat deputatul PDL pentru gândul cum vede soluţionarea acestui conflict.

În opinia Elenei Udrea, ţinta politică ar fi delimitarea clară pentru opinia publică a poziţiilor celor doi. "Ponta îşi poate asuma. Nu trebuie să-şi rezolve problemele cu mâna preşedintelui. La un moment dat a fost un punctaj al PSD. Crezând că preşedintele va semna, în situaţia în care preşedintele ar fi respins bugetul - ceea ce va şi face - îi spuneau "păi acolo de ce a fost de acord, cu introducerea celor 7 cenţi la litrul de benzină?". Uite că preşedintele n-a fost de acord nici acolo", spune fostul ministru.

Olteanu (BNR): "Pieţele au o anumită sensibilitate. Aşteaptă un angajament"

De la BNR, viceguvernatorul Bogdan Olteanu admite că "procedura (refuzului de a semna un memorandum negociat de guvern de către preşedinte, n.red.) este constituţională", dar avertizează că "pieţele sunt sensibile", mai ales în situaţia prelungirii disputei politice.

Contrar celor afirmate de premierul Victor Ponta şi de ministrul Liviu Voinea care au susţinut că, pentru moment, acordul cu FMI nu este operaţional, fiind, practic, suspendat, Olteanu explică faptul că "acordul este în vigoare". "Sunt angajamente ale României care au fost aprobate de board, ceea ce avem acum este o ajustare a acordului pe baza constatărilor ultimei misiuni. Noi sperăm să nu existe consecinţele (ale amânării boardului, n.red.) pentru că pieţele au o sensibilitate şi vrem să asigurăm pieţele că România merge pe acelaşi drum al programului agreat. Faptul că nu se trimite momentan această scrisoare nu trebuie să însemne că România nu vrea să continue reformele asumate şi înţeleg că nici nu există această discuţie. Pieţele asta aşteaptă de la noi, un angajament de continuare a reformelor", susţine el.

Cât despre şansele ca relaţia cu FMI să fie reglată în ianuarie, Olteanu spune că "este exclusiv o chestiune de voinţă a factorilor constituţionali". "Guvernul, preşedintele şi Parlamentul decid dacă doresc un acord cu FMI şi ce fac cu el. Noi nu putem să le spunem ce să facă, noi putem să arătăm care sunt consecinţele lipsei de stabilitate. Stabilitatea poate fi asigurată cu Fondul sau fără Fond în funcţie de capacitatea şi credibilitatea internă", adaugă viceguvernatorul.

Calendarul USL. Ponta: "În două-trei săptămâni trecem peste chestia asta"

Poziţionat în principal adversar al lui Băsescu, fără a renunţa la acciză, Ponta a tradus din start întreaga dispută într-o "criză de personalitate a preşedintelui" şi a mobilizat parlamentarii USL să-şi contramandeze concediile pentru a vota, de Revelion, reexaminarea legii bugetului.

Constituţional, preşedintele are un termen de 20 de zile, după votarea legii, pentru a decide dacă o promulgă sau cere reexaminarea. Cum Băsescu şi-a anunţat deja intenţia de a o retrimite parlamentului, liderii USL se aşteaptă ca lucrul acesta să se petreacă în ultimele zile din an, mizându-se pe absenţa parlamentarilor. În aceste condiţii, consemnul politic primit a fost mobilizare indiferent de dată şi votarea pentru a doua oară, fără modificări, până la finalul anului sau, cel mai târziu pe 5 ianuarie. Chiar şi aşa, Băsescu are încă 10 zile termen de promulgare dacă nu contestă legea şi la CCR, ceea ce ar amâna legea chiar şi până în februarie.

Oficial însă, Ponta s-a declarat, brusc, optimist. "Criza politică nu va fi de durată. Vreau să îi mulţumesc guvernatorului, e o încăpatânare a preşedintelui care însă se rezolvă constituţional: retrimite, noi revotăm şi promulgă legea. E foarte important că şi mesajul meu şi mesajul guvernatorului e acela că aşa e "cohabitation à la Roumains". Din când în când preşedintele se mai supără, dar, în două-trei săptămâni, trecem peste chestia asta", a susţinut el, după votul din plen.

Promulgarea legii bugetului rămâne însă termen de referinţă pentru reluarea discuţiilor cu FMI, Ponta anunţând că Guvernul nu va invita reprezentanţii Fondului în România înainte ca Legea bugetului să ajungă în Monitorul Oficial.

Citește și: