Anca SIMINA
18678 vizualizări 26 iul 2014

PDL a venit să-şi voteze moartea şi, dacă mai e timp, învierea. Înfierbântaţi şi plictisiţi, delegaţii din judeţe ridică mecanic mâinile aprobând pe bandă rulantă tot ce vrea partidul. E prima lor Convenţie fără Traian Băsescu, dar nimeni nu se-animă să îl pomenească. Până şi imnul României se opreşte înainte de strofa, celebră, cu Traian. Doar umbra Elenei Udrea mai bântuie pe scenă, prin discursuri lugubre, dar nu şi prin poşete. Plecată să-şi facă alt partid, Udrea n-a lăsat urmaşelor nici măcar admiraţia pentru Hermes.

În primul rând de delegaţi, Monica Macovei şi-a pus taiorul negru şi aşteaptă. Ajuns la microfon, Vasile Blaga rezumă trecutul: „Aţi luptat, am scos un scor bun – putea şi fi mai bun. Dar, în condiţiile în care ne-am luptat cu toată lumea, inclusiv cu foşti colegi de-ai noştri, a fost un scor bun”, se scuză parcă.

Monica Mavovei priveşte rece. Nu îl aplaudă, nici nu ridică mâna, când pedeliştii sar toţi, ca din praştie, să se unească cu FC. Patru dialoguri esenţiale trec neobservate.

Dialogul întâi: Macovei - MRU

Minipartidul senatorului MRU se lasă însă aşteptat. Intră cu greu, să îşi ocupe scaunele, dar pune mâna repede pe microfon.

„Victor Ponta este suma tuturor defectelor şi neputinţelor noastre.El este întruchiparea unui eşec al conştiinţelor noastre, obosite în a mai face deosebirea între bine şi rău, între minciună şi adevăr”. Adevărat sau fals, itinerariile filosofice ale lui MRU fac feţe pedeliste să cadă în visare.

Lui Macovei, nu-i mişcă niciun muşchi.

„Viaţa politică a lui Victor Ponta se va încheia în acest an”.  Răcoriţi de mapele făcute pe loc evantaie, delegaţii au prins, acum, ideea. Pauza lui MRU cere aplauze, PDL-iştii uită de „fiţi ungurenii mei” şi i le dau. „Îmi voi pune toată puterea în slujba PDL”, se arată Ungureanu recunoscător, tardiv.

Macovei îşi lasă din reflex capul pe spate şi râde. Îşi scoate un pix şi începe să scrie. Partidul, prin reprezenatanţii săi, i-au promis dinainte microfonul. Să-l ia, să-şi testeze susţinerea, apoi să meargă mai departe.

Dar, până atunci, MRU, încă la tribună, vrea să-şi câştige carnetul de la PDL prin empatie. „Doar cei care ne-au fost prieteni doar la bine, nu şi la greu nu se găsesc azi aici. Foarte bine! Construim cu adevăratele caractere. Unirea face puterea”, mai spune, cât să le smulgă, fără mult efort, până la ultimele aplauze cinstite. Ei i le dau. Dar Macovei nu îi urmează.


Monica Macovei, la ultima Convenţie a PDL. Foto: Codrin Prisecaru // Mediafax Foto

Urcaţi pe valul împăcării, pedeliştii votează, nerăbdători să se întoarcă acasă, fuziunea prin absorbţie cu Forţa Civică. Monica Macovei nu e nici pentru, nici împotrivă. Nici la abţineri nu ridică mâna. „Unanimitate!”, strigă vesel de la microfon Gheorghe Flutur. Şi merge mai departe: „Declar închisă şedinţa comună. Cine a aspus că nu suntem eficienţi?”

Dialogul al doilea: Macovei – Blaga

Noul PDL, mai dodoloţ, cu o viaţă de o oră, face o pauză de vot. Vorbeşte Blaga, şi preşedinte, şi sărbătorit: „Singuri suntem buni, suntem frumoşi, dar nu vom reuşi să învingem PSD. Nu e o mărturisire a neputinţei, ci o constatare obiectivă. Cele mai bune soluţii sunt...” În sală, entuziasmul clachează încă de la uşă. „Nu mai este cale de întors”, anunţă, însă, sobru Blaga. „Dacă unii vor prelungirea alianţei şi vor să torpileze fuziunea, aceia pariază greşit”, tună ca aruncând cu gloanţe oarbe.

Cu gesturi bruşte, Monica Macovei dă din picior. A iritaţie, a neîncredere, a nerăbdare.

De pe scenă, PDL-ştii împart deja funcţii iluzorii: un partid primeşte Preşedinţia, celălalt Primul-Ministru. Entuziasmul – garantat. E timpul votului pentru unire.

Gheorghe Flutur numără: „Cine este pentru? Împotrivă? Nimeni”. Şase, însă, se abţin. Monica Macovei e printre ei. Unanimitatea nu mai poate fi declarată, vesel, de la microfon.

Dialogul al treilea: Macovei – Flutur

Voturi după voturi, aprobări peste decizii deja luate trec formal pe sub ochii delegaţilor încinşi. Neaşteptat, acelaşi Gheorghe Flutur iese din scenariu. „Dacă doreşte cineva să aibă întervenţii pe această problemă a statutului”, zice didactic, sobru, democrat.

Din public, Macovei se cere la tribună. „Vreţi să vorbiţi?”, se consemnează, de la microfon, mirarea. „Da”, zice autoarea contra-unanimmităţii, „dar nu despre statut”. Obţine amânarea: „Eu vă întreb de statut. Deci mergem mai departe”.

Noul statut, fireşte, se aprobă. Două abţineri, ca de nicăieri, fac însă praf, iar, unanimitatea. Una e, iarăşi, a Monicăi Macovei.

Dialogul al patrulea: Macovei – Predoiu

În afara „problemei statutului”, primeşte microfonul omul numărul doi al zilei. „Că-tă-lin, Că-tă-lin”, îl aclamă sala în picioare pe încă prezidenţiabilul Predoiu, scenariu rezervat cândva doar lui Traian Băsescu.

Rămasă îndelung pe scaun, Monica Macovei se ridică cu greu spre final, înaite ca partidul, animat ca la supermarket în Vinerea Neagră, să i se rostogolească pe umeri.


Monica Macovei, în timpul aclarării lui Cătălin Predoiu la Convenţia PDL. Foto: Codrin Prisecaru // Mediafax Foto

În ei, încă prezidenţiabilul se vede ca-n oglindă. „Dragi colegi, marile adevăruri sunt întotdeauna simple. Fărâmiţarea dreptei şi orgolii personale pun în pericol România şi creează premisa unei Românii oferite pe tavă PSD şi lui Victor Ponta”, o spune sacadat, ca pentru ea.

Lor, le promite apoi, strigând, „şi Cotroceniul şi Guvernul”. Căzut în Opoziţie şi la 12%, partidul se înfoaie, din nou, şi se ridică în picioare. Cu bărbia ridicată din palme, Monica Macovei îi urmează tardiv şi forţat. În loc de aplauze, îşi împreunează, aproape sfidător, mâinile la spate, se întoarce spre ei şi îi priveşte lung. Sunt 2000 dintre cei care n-o vor susţine.

„Unanimitate”, strigă din nou Flutur după un vot căruia nimeni îi mai ţine şirul. O voce timidă îl întrerupe: „A fost şi o abţinere”. „Biiiine, să se consemneze”, îşi înghite secretarul general dezarmarea, acoperind discret, cu dreapta, microfonul.

Până la final, Monica Macovei pare obosită. Doi soli, Lucian Bode şi Radu F Alexandru, coboară de pe scenă, abordând-o. La ultima ridicare de mâini, protocolul noii alianţe, ACL, nu mai are opozanţi. Gheorghe Flutur răsuflă uşurat: „Unanimitate. Doamne-ajută! Mergem mai departe, dragi colegi!”


Monica Macovei,de vorbă cu Lucian Bode, în timpul discursurilor. Foto: Codrin Prisecaru // Mediafax Foto

Fără chef şi fără apă, PDL-ştii merg mai departe, spre PNL, fără ca Monica Macovei să le mai spună, ce-şi tot notase, de la tribună. Iese cu valul şi nu se mai întoarce. În urmă, se naşte marele Partid Naţional Liberal.

Din covoarele persane grele, strânse în suluri mari la marginea sălii pentru momentul festiv al dreptei unite, ies molii, una câte una.

 

Citește și: