1479 vizualizări 31 mar 2019

„E un referendum care nu are încă obiect şi are o zonă foarte largă, ca şi cum am întreba dacă sunteţi de acord cu lupta împotriva încălzirii globale. Justiţia, în mod evident, presupune activităţi multiple. Ea a dovedit că are şi unele dimensiuni utile şi altele care ţin de jocurile politice şi sunt unii dintre martorii acestor jocuri politice. Acum practic Klaus Iohannis se joacă cu o poveste care este permisă de Constituţie, pentru că aşa cum arată şi CCR, el are dreptul să stabilească oricând data referendumului. El putea acum doi ani. Dar ce o stabileşte acum, odată cu alegerile europarlamentare? Pentru că el îşi dă seama că povestea asta este înţeleasă de foarte mulţi ca fiind o parte dintr-o eventuală campanie a dreptei la nivelul UE şi a campaniei pentru prezidenţiale a sa şi atunci practic vrea cu mâna PSD şi cu voturile în special a celor din zona de stânga să îşi asigure cvorumul pentru un referendum, care altfel ar fi probabil în dificultate”, a afirmat Adrian Năstase, duminică la Antena 3.

„Din acest punct de vedere CCR a stabilit că într-adevăr el poate să hotărască data referendumlui, dar nu a spus că cele două activităţi trebuie să se desfăşoare în aceeaşi secţie. Sunt două acţiuni complet paralele, cu campanii diferite. Alegerile europarlamentare pe de o parte şi referendumul despre încălzirea globală, justiţie, ce îi permite Constituţia lui Iohannis, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie în aceeaşi secţie de vot pentru a se obţine cvorumul respectiv. Aceasta este şmecheria. Şi atunci sigur că Guvernul, pentru că a dat o lege care îi permitea acest lucru, poate să dea o OUG mâine în care să spună clar, constituţional, că cele două acţiuni din 26 mai, repet e o zi istorică, pentru că în 1941, pe 26 mai, a fost scufundat Cuirasatul Bismarck, mândria flotei naziste, dar probabil că nu din acest motiv s-a hotărât Klaus Iohannis să ţină referendumul”, a completat fostul şef al Executivului.

El a mai spus că, dacă ar fi premier ar da o ordonanţă de urgenţă pe subiect.

„Cred din acest motiv că PSD, Guvernul pot să stabilească, fără niciun fel de problemă de constituţionalitate, că cele două acţiuni se vor desfăşura în locuri separate. Aceeaşi zi, cum îşi doreşte dl Iohannis, dar în locuri diferite”, a precizat Năstase.

Acesta a adăugat că, în cazul în care întrebarea la referendum este ambiguă, atunci ar trebui trimisă la CCR pentru a fi examinată de un organism independent, potriviti ghidului de practici al Comisiei de la Veneţia. Fostul premier a sugerat şi întrebarea care ar putea fi pusă românilor pe 26 mai.

„Apropo de întrebare. În ghidul de la Veneţia se spune foarte clar că dacă întrebarea este ambiguă, creează probleme, trebuie să existe un organ independent care să examineze întrebarea respectivă. Deci eu cred că şi întrebarea respectivă, dacă nu va fi foarte clară, va trebui trimisă la CCR, conform Ghidului de practici al Comisiei de la Veneţia. «Credeţi că unele abuzuri din justiţie sunt bune şi altele rele?» Sigur că este o notă de ironie în toată întrebarea aceasta, dar arată până la urmă esenţa justiţiei din România în ultimii ani şi faptul că justiţia a avut deseori obiective politice în România şi ştim foarte bine” a explicat Năstase.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi că va convoca un referendum pe probleme din justiţie în data de 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare, motivând că „aşa nu se mai poate”.

Întrebat dacă are de gând Guvernul modificarea legii referendumului pentru secţii diferite, Liviu Dragnea a răspuns: „Nu am auzit-o pe doamna premier spunând aşa ceva şi nu se va modifica Legea referendumului prin OUG”.

De asemenea, liderul PSD a declarat că preşedintele Iohannis inventează lucruri pentru a lăsa impresia că îi e cuiva frică de referendum, dar că persoana sa ar trebui să se teamă de întrebările generate de acest demers.

Potrivit Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, articolul 15, alineatul (2), prevede că în situaţia în care referendumul are loc simultan cu procesul electoral desfăşurat pentru alegerile europarlamentare atunci „ambele scrutine se realizează în cadrul aceloraşi secţii de votare, operaţiunile electorale fiind îndeplinite de către aceleaşi birouri electorale, constituite potrivit legii”.

 

Citește și: