Cristian ANDREI
8294 vizualizări 16 aug 2011

Chinezii au fost invitaţi de premierul Emil Boc să investească în ţara noastră în proiecte precum canalele Siret-Bărăgan şi Bucureşti-Dunăre, în reactoarele de la Cernavodă, în centura Capitalei şi hidrocentrala de la Tarniţa.

Proiectele lansate de Nicolae Ceauşescu, canalele Siret-Bărăgan şi Bucureşti-Dunăre, au rămas în acelaşi stadiu de mai bine de douăzeci de ani. Au fost scoase de la naftalină, iar Guvernul caută bani în China pentru a le finanţa. Pentru finalizarea lor sunt necesare şase miliarde de euro.

Premierul Emil Boc a prezentat cele două proiecte în cadrul întâlnirilor avute cu premierul şi preşedintele chinez, dar şi cu oamenii de afaceri asiatici interesaţi să investească în ţara noastră. Început în 1986, canalul Siret-Bărăgan ar fi trebuit să aibă o lungime de 198 de km şi să traverseze judeţele Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa între localităţile Călimăneşti şi Dridu.

Potrivit datelor tehnice, canalul urma să aibă o adâncime de 7 metri şi o lăţime de 20 de metri. Momentan, pentru irigarea culturilor din Bărăgan este folosit un sistem de pompe care aduce apă din Dunăre. Construirea canalului Siret-Bărăgan ar costa statul român 3,4 miliarde de euro. Doar cinci kilometri sunt finalizaţi şi mai sunt făcute lucrări pentru alţi 50 de km din judeţul Vrancea.

"Este la fel de important precum autostrăzile"

"Proiectul este elaborat înainte de 1989 şi este de o importanţă extraordinară şi pentru agricultură, dar şi pentru ceea ce înseamnă gestionarea resurselor de apă. Poate iriga fără probleme deosebite circa 500.000 de ha, iar cu o amenajare deosebită se poate duce la 750.000 de ha, practic toată partea de est a Bărăganului. Canalul poate asigura şi o importantă sursă de apă pentru localităţile riverane ale acestuia şi reglarea unor zone de apă din zona subcarpatică", a declarat pentru gândul ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără.

Ministrul este optimist şi crede că se vor găsi investitori care să vină cu banii. "Este unul dintre cele mai importante obiective pe care le are astăzi România şi pot spune că este de aceeaşi importanţă ca oricare alte autostrăzi. Eu sunt convins că vor fi investitori", a adăugat încrezător Tabără. Până acum şi-au manifestat interesul pentru acest proiect două firme, una din Canada şi una din Spania, dar se caută investitori şi în China.

Lecţia pentru China

"Când a plecat în China i-am pus la dispoziţie premierului toată documentaţia pentru canal, în limba română, respectiv în limba engleză. Domnul prim-ministru a discutat cu partenerii chinezi despre acest proiect. Pentru mine proiectul este de o importanţă colosală. Eu am avut o relaţie de prietenie cu partea chineză de când sunt în viaţa publică şi sunt convins că partea chineză este foarte serioasă atunci când se angajează în astfel de proiecte. Noi am fost poate reticienţi, nesiguri în relaţiile cu chinezii. Sunt convins că vizita aceasta în China şi faptul că s-a mers direct pe obiective va fi extrem de benefic pentru relaţiile dintre cele două ţări", a explicat Tabără pentru gândul.

Ministrul vede o continuare a canalului până la Prut. Tot investitorii chinezi ar fi cei care ar trebui să asigure finanţarea. Până atunci, aceştia trebuie să fie convinşi să bage bani în proiectul Siret - Bărăgan. "Cred că dacă se începe în 2-3 ani canalul poate fi finalizat. Ar fi foarte rapid. Există elementele cheie, iar conectarea la sistemele de irigaţii nu este dificilă", a precizat ministrul.

Cum se recuperează banii

Ministrul Tabără face reclamă canalului: "va produce bani fără drept de discuţie". El spune că cine vine cu sursa de finanţare va primi în concesiune lucrarea pentru 49 de ani. "Se poate merge pe principiul concesiunii pentru 49 de ani pentru cei care vor investi în acest proiect. Dacă investeste şi este partener serios trebuie făcută concesiunea pentru o perioadă lungă de timp", a fost oferta făcută de ministrul Agriculturii. Tabără crede că este nevoie de un canal şi în zona de vest a ţării.

"Documentaţia Canalului Dunăre Bucureşti a fost prezentată"

Canalul Bucureşti-Dunăre a fost şi el pe agenda discuţiilor purtate de delegaţia română cu oficialii chinezi. "S-a discutat şi despre acest obiectiv în timpul vizitei din China. Doamna Boagiu a plecat cu documentaţia acolo pentru canalul Dunăre - Bucureşti.", a declarat pentru gândul Valeriu Tabără. Un proiect de 2,5 miliarde de euro conform ministrului Transporturilor, Anca Boagiu. Potrivit acesteia s-ar construi 104 km de infrastructură navigabilă între Olteniţa şi Bucureşti.

Şi ministrul Dezvoltării, Elena Udrea s-a arătat interesată de realizarea canalului Bucureşti - Dunăre. "Trebuie ca MDRT să se ocupe de proiecte de anvergură regională, cu potenţial de dezvoltare economică a diverselor zone ale ţării, cum ar fi Canalul Dunăre-Bucureşti, iar nu de proiecte locale, punctuale, care se referă la comunităţi mici şi care ar trebui derulate de primării sau de consilii judeţene", a scris pe blogul personal Elena Udrea în contextul discuţiilor privind regionalizarea ţării. Nici Sorin Oprescu nu a rămas indiferent faţă de acest proiect. În această primăvară a vizitat China, tot în căutare de investitori pentru canal, dar şi pentru autostrada suspendată. Proiectul a fost şi pe agenda guvernării Tăriceanu, ministrul Transporturilor Ludovic Orban prezentând proiectul într-o şedinţă a Executivului liberal.

"Pierdere de timp şi bani"

Un opozant al construirii canalului Dunăre - Bucureşti este fostul preşedinte Ion Iliescu. "Nu există raţiune economică pentru un asemenea canal, nu există activitate economică atât de intensă, nu există mărfuri care să fie transportate, nu există trafic", declara în 2008 preşedintele de onoare al pesediştilor, cel care s-a opus proiectului şi în anii '80.

"În şedinţa din anii '80, toţi mi-au ascultat argumentele şi nimeni nu m-a combătut. Au tăcut, pentru ca apoi să-i dea dreptate lui Ceauşescu în momentul când a decis începerea proiectului. La fel s-a întâmplat şi în urmă cu o lună şi jumătate, când, de asemenea, la întâlnirea de la Guvern, am prezentat motivele pentru care nu sunt de acord cu acest proiect. Este o pierdere totală de timp, de bani şi de energie, care nu va aduce nici un beneficiu", a povestit Ion Iliescu.

Citește și: