Gandul.info
Andrei Luca POPESCU
3088 vizualizări 23 dec 2016

Multe minorităţi recunoscute oficial în România (cu excepţia ungurilor, care au un partid care îi reprezintă, UDMR) sunt de obicei reprezentate în Parlament, legislaturi la rând, de aceiaşi deputaţi. După alegerile din 11 decembrie, doi dintre aceştia au ales să facă pasul înapoi, după 16 ani de Parlament, iar un al treilea a încetat din viaţă în 2014, în timpul celui de-al treilea mandat de deputat. Cazurile lor sunt speciale, pentru că locul în Parlament a fost luat de rudele lor, în condiţiile în care din partea fiecărei minorităţi intră aproape garantat în Parlament un singur deputat (chiar dacă există mai mulţi candidaţi pe listele minorităţilor naţionale, intră doar primul de pe listă, pentru că acestea strâng câteva mii de voturi, iar locul lor în Camera Deputaţilor este garantat de lege, cu condiţia să strângă cel puţin 5% din media numărului de voturi cu care a fost ales un deputat la scrutinul respectiv).

Astfel, locul deputatului Ghervazen Longher, de la Uniunea Polonezilor din România, a fost luat în noua legislatură de soţia sa, Victoria Longher. În locul deputatului Gheorghe Firczak, de la Uniunea Culturală a Rutenilor din România, a venit fiul său, Iulius Firczak. Deputatul Mircea Grosaru, reprezentantul Asociaţiei Italienilor din România în Parlament, a încetat din viaţă în 2014, însă locul său a fost luat în noua legislatură de fiul său, avocatul Andi Grosaru.

Politica pe post de afacere de familie nu este ceva nou în cazul deputaţilor Longher, Firczak şi Grosaru. Primul a fost condamnat definitiv de instanţă pentru conflict de interese, la 3 luni de închisoare cu suspendare, după ce şi-a angajat fratele şi sora la cabinetul de parlamentar. Al doilea se judecă cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI), care îl acuză tot de conflict de interese, după ce şi-a angajat fiul la cabinetul de parlamentar. Acum, fiul a ajuns parlamentar cu acte în regulă. Al treilea, decedat în 2014, a fost acuzat de conflict de interese de ANI, după ce şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar.

Firczak: Fiul meu a fost ales „la modul cel mai democratic”. Nu au existat alţi candidaţi

Iulius Marian Firczak, 37 de ani, este fiul lui Gheorghe Firczak şi a obţinut mandatul de parlamentar în judeţul Timiş, fiind primul pe lista de candidaţi a Uniunii Culturale a Rutenilor din România ca şi preşedinte al acestei formaţiuni, care a obţinut 2.824 de voturi la scrutinul din 11 decembrie, conform BEC.

L-am întrebat pe tatăl său, care a reprezentat rutenii în Parlament timp de 16 ani (patru mandate) şi a fost şi preşedintele Uniunii timp de mulţi ani, cum s-a ajuns ca tocmai fiul său să îi continue opera parlamentară în numele acestei minorităţi, şi nu un alt reprezentant al minorităţii rutene.

„La modul cel mai democratic”, spune Gheorghe Firczak, pentru Gândul. Cu toate acestea, Firczak recunoaşte că „nu au mai fost alţii” care să îl concureze pe fiul său la prima poziţie de pe lista candidaţilor.

„S-a discutat din 2012, el a fost preşedintele Tineretului Rutean începând cu 2002 şi până prin 2010, pe urmă a devenit şi reprezentant al rutenilor în Consiliul Mondial al Rutenilor. Forurile de conducere ale Uniunii, ţinând cont de activitatea lui şi de faptul că eu am dorit să mă retrag, a luat decizia să fie el reprezentantul Uniunii”, a explicat Gheorghe Firczak, pentru Gândul.

Întrebat cum a hotărât totuşi că este timpul să se retragă după 16 ani în Parlament, Firczak spune că „am considerat că este suficient, mi-am adus o contribuţie semnificativă la dezvoltarea Uniunii şi urmează să mai promovăm tineri”. Această tendinţă a început iată, deja, cu fiul său.

În octombrie 2015, ANI l-a acuzat pe Gheorghe Firczak de conflict de interese, pentru că şi-a angajat fiul, pe actualul deputat Iulius Firczak, în poziţia de consilier la propriul său cabinet parlamentar. De pe urma acestui post, tânărul Firczak a câştigat 62.580 de lei, spune ANI. Firczak a pierdut procesul cu ANI, în primă instanţă, dar a atacat decizia la instanţa supremă.

Acum, Firczak spune că a scăpat de acuzaţia de conflict de interese: „S-a rezolvat. S-a prescris”, a explicat el pentru Gândul.

Iulius Marian Firczak nu a câştigat doar un loc de parlamentar pentru următorii 4 ani de pe urma Uniunii Rutenilor, pe care o conduce, călcând şi acolo pe urmele tatălui său. În 2015, Iulius Firczak a câştigat şi 90.780 de lei (peste 20.000 de euro) de la Uniunea pe care o conduce. În paralel, el este şi broker de asigurări la propria firmă, Personal Broker.

Polonezii, de la domnul Longher la doamna Longher

Ghervazen Longher a reprezentat Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski” în Parlamentul României timp de 16 ani. Condamnat la 3 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce ANI l-a acuzat că şi-a angajat fratele şi sora la propriul cabinet de parlamentar, aceştia câştigând venituri de la Parlament de aproape 20.000 de lei, respectiv 15.800 de lei, Longher a decis că este timpul să se retragă.

Locul său a fost luat însă de soţia sa, Victoria Longher, 45 de ani, care a câştigat mandatul de deputat în judeţul Suceava, fiind prima pe liste. Soţul Ghervazen Longher este şi preşedintele „Dom Polski”, încă din 2002. Formaţiunea a obţinut 3.355 de voturi la scrutinul din 11 decembrie.

Victoria Longher administrează firma Albin Suceava, având ca obiect de activitate testare şi analize tehnice. Ea mai deţine acţiuni la firmele Bigpolrom, Polo-Stef şi Business Europol, conform declaraţiei sale de avere.

„Stimaţi cetăţeni, ţin să vă mulţumesc din suflet pentru votul dumneavoastră de încredere, pentru că datorită vouă şi a încrederii oferite vom continua proiectele demarate în urmă cu mai mulţi ani de conducerea Uniunii Polonezilor din România”, a transmis Victoria Longher, printr-un comunicat de presă, după ce a fost aleasă deputat.

Ghervazen Longher nu a putut fi contactat de Gândul.

Italienii au o Asociaţie de familie. Tatăl a murit, fiul merge mai departe în Parlament

Şi în cazul minorităţii italiene, o familie se ocupă de reprezentarea lor politică. Deputatul Mircea Grosaru a condus Asociaţia Italienilor din România şi a reprezentat această minoritate în Parlament timp de 10 ani, din 2004 până în 2014, când a încetat din viaţă din cauza unui infarct. În mandatul 2000-2004, italienii au fost reprezentaţi în Parlament de actriţa Ileana Stana Ionescu, însă CEDO a stabilit că tot Mircea Grosaru ar fi trebuit să fie titularul acelui mandat, pentru că a avut mai multe voturi decât Ileana Stana Ionescu la nivel naţional, el primind şi o despăgubire de 5.000 de euro.

După evenimentul nefericit din 2014, conducerea Asociaţiei a fost preluată de soţia sa, Ioana Grosaru, iar fiul său, avocatul Andi Gabriel Grosaru, este secretarul general al Asociaţiei Italienilor din România. În 2016, la 40 de ani, Andi Grosaru devine deputatul minorităţii italiene, Asociaţia strângând 3.486 de voturi la scrutinul din 11 decembrie.

Andi Grosaru nu a dorit să răspundă la telefon întrebărilor Gândul legate de modul în care a fost selectat să reprezinte minoritatea italienilor în Parlament. El a solicitat întrebările pe email, însă nu a mai răspuns, până la publicarea acestui articol.

Mircea Grosaru, tatăl său, a fost acuzat de ANI de conflict de interese în 2013, după ce în perioada 2008-2011 şi-a angajat soţia, pe Ioana Grosaru, în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În urma acestui contract, soţia a câştigat 66.745 de lei. Grosaru a pierdut procesul cu ANI în primă instanţă, cursul dosarului oprindu-se în 2014, când fostul deputat a încetat din viaţă.

Procurorii DNA au acuzat în 2015 că Mircea Grosaru ar fi fost deputatul care a primit mită de la Mihail Vlasov, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrii a României, pentru a promova o lege în interesul său, în schimb oferindu-i funcţia de arbitru în Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Procurorii susţineau că în luna februarie 2013, Vlasov i-a cerut lui Grosaru să îi susţină interesele şi să promoveze un proiect de lege intitulat „Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului”. Legea respectivă prevedea trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei în cea a Camerei de Comerţ a României, condusă de Vlasov. În schimb, Mircea Grosaru a fost numit în funcţia de arbitru pe 6 martie 2013, în condiţiile în care Mihail Vlasov era în acelaşi timp şi preşedintele Colegiului de conducere al Camerei Naţionale, care a făcut propunerea, şi preşedinte al Camerei Naţionale, care a făcut numirea propriu-zisă, conform DNA.

În noiembrie 2016, Mihail Vlasov a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare, în acest dosar.

Citește și: