Anca SIMINA
10207 vizualizări 24 iun 2014

Planul PSD pentru a-i scăpa pe aleşii locali de sutele de procese pe care le au cu ANI pentru incompatibilitate a fost pus astăzi în practică, în Parlament. Deputaţii au adoptat un proiect de lege, aparent fără legătură cu regimul incompatibilităţilor, prin care primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene devin membri de drept în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară şi reprezentanţi în regiille autonome locale de tipul celor de Apă-Canal. Este situaţia pentru care în ultimii ani au ajuns pe rolul instanţelor peste 100 de dosare de incompatibilitate deschise de Agenţia Naţională de Integritate pe nume importante ca cele al lui Klaus Iohannis, primarul Sibiului, Radu Mazăre, primarul Constanţei, Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa, Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov, Mircea Moloţ, preşedintele CJ Hunedoara. Lista completă AICI. Dacă în iulie 2013 erau 108 cazuri de primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene incompatibili, între timp, numărul celor pentru care ANI a făcut deja rapoarte de constatare aflate pe rolul instanţelor a crescut la 127. 95 sunt cazuri de aleşi locali prezenţi în AGA regiilor locale, situaţie evitabilă prin desemnarea unui reprezentant al administraţiei locale, altul decât primarul sau şeful CJ.

Căncescu şi Iohannis au câştigat la prima instanţă procesul cu ANI, decizia finală aparţinând Curţii Supreme. Întrebat recent de gândul, ca potenţial beneficiar al acestei legi, care este poziţia sa faţă de adoptarea unui astfel de proiect, liderul interimar al PNL, Klaus Iohannis a precizat că susţine demersul.

Cei mai mulţi dintre cei aflaţi pe listă sunt însă primari de comune şi oraşe mici, numărul celor aflaţi în această situaţie, chiar dacă verificările ANI nu sunt încă definitivate în toate cazurile, fiind estimat de asociaţiile aleşilor locali la 1.200. Este motivul pentru care în ultimii doi ani, aleşii locali, în special cei ai PSD, au făcut presiuni constante, mai ales în perioade electorale, pentru modificarea legii, ameninţându-şi şefii de partid cu neimplicarea în campanie. O tentativă de a le oferi reglementarea dorită prin ordonanţă de urgenţă s-a blocat anul trecut ca urmare a reacţiei negative de la Bruxelles. Ultima încercare a fost în aprilie, la o întâlnire a PSD la Braşov cu liderii judeţeni, vicepremierul Liviu Dragnea avansând atunci şi public promisiunea că legea va fi schimbată în favoarea primarilor.

Mutarea a fost făcută astăzi, printr-un proiect de lege referitor la serviciile de utilităţi publice locale, votat de 215 deputaţi din 314 prezenţi. 36 au fost contra şi 62 s-au abţinut. Din informaţiile gândul, voturile favorabile au aparţinut grupurilor PSD, UNPR, PPDD, UDMR şi PC, proiectul de lege aparţinând de altfel PSD. Legea a fost respinsă de PDL, în timp ce liberalii s-au abţinut.

UPDATE: Dacă stenograma a consemnat 314 prezenţi şi 215 voturi favorabile, rezultatul publicat ulterior pe site-ul Camerei a reţinut doar 313 prezenţi şi 213 susţinători ai legii. Potrivit acestei liste nominale, legea a fost votată de 147 de deputaţi PSD, 15 UDMR, 14 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, 13 PNL, 11 PC, 11 PPDD, 3 neafiliaţi şi 1 PDL. Astfel, din cei 73 de liberali, 60 s-au abţinut, în timp ce 13 au votat favorabil (Daniel Chiţoiu, Daniel Budurescu, Ion Cupă, Graţiela Gavrilescu, Andrei Gerea, Daniel Iane, Nicu Marcu, Alexandri Nicolae, Nichita Oros, Viorel Palaşcă, Ion Pârgaru, Radu Stroe şi Radu Zlati). Pentru a votat şi un PDL-ist: Iulian Vladu. Din partea Puterii, s-au abţinut doar Vasile Drăguşanu din partea PC şi Niculinas Mocioi de la PPDD, în timp ce Cătălina Ştefănescu (PSD) nu a votat, deşi a fost prezentă. Puteţi verifica AICI cum a votat deputatul care vă reprezintă.

Proiectul a fost iniţiat de 6 deputaţi PSD. Printre iniţiatori se află  Florin Iordache, cel care a coordonat în luna decembrie adoptarea, în secret în Comisia Juridică, a proiectelor de lege privind amnistia, graţierea şi modificările la Codul Penal, dar şi liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Marian Neacşu.

Legea pentru liniştea primarilor. Prevederi

Proiectul votat astăzi vizează modificarea şi completarea legii nr 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice şi a fost respins de Senat în noiembrie 2013. Prin acest proiect, şefii din teritoriu vor evita situaţiile de incompatibilitate şi problemele cu ANI.  Astfel, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene devin “reprezentantanţii de drept ai comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice şi să îşi poate delega această calitate prin dispoziţie”.

ANI a susţinut constant că primarii şi şefii de Consilii Judeţene NU au dreptul să fie reprezentanţii comunităţilor pe care le conduc în aceste adunări generale, care au ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

În plus, în proiectul legislativ se prevede că, dacă îşi deleagă atribuţia de reprezentare în ADI-uri, primarul sau preşedintele de CJ stabileşte cine îl înlocuieşte. În legislaţia actuală, reprezentantul unităţii administrativ teritorială în ADI este desemnat de Consiliul Local sau de Consiliul Judeţean, nu direct de primar sau de şeful de CJ.

Horia Georgescu: "E o încercare de a submina activitatea ANI"

Agenţia Naţională de Integritate nu a fost însă consultată, explică preşedintele ANI, Horia Georgescu, pentru gândul. "E o nouă zi de marţi la fel de neagră ca şi cea din decembrie anul trecut. Agenţia Naţională de Integritate nu a fost consultată cu referire la acest proiect de lege. Sunt afectate câteva sute de dosare aflate pe rolul instanţelor şi care în perioada următoare urmează să primească decizii definitive şi irevocabile în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în procese în care în faţa Curţii de Apel ANI câştigase", susţine şeful ANI.

În forma în care a fost votată, legea blochează, după promulgare, şi verificările în curs, scăpându-i de emoţii pe primari. "Verificările în  curs vor fi afectate întrucât în momentul promulgării legii va trebui să închidem aceste dosare care se află în curs de investigare", a adăugat preşedintele ANI.

În opinia sa, obiectivul parlamentarilor de a asigura liniştea aleşilor loocali a fost atins, legea fiind "o încercare de a submina activitatea ANI". "Sunt puse sub semnul întrebării toate dosarele aflate pe rolul instanţelor cu privire la acest tip de incompatibilitate care din punctul nostru de vedere prevede apariţia unui conflict de interese", spune Horia Georgescu.

De la plan la vot final. Zgonea: "Nu văd cum afectează activitatea ANI"

Legea iniţiată de deputaţii PSD fusese pregătită în Cameră pentru votul final în campania electorală dinaintea alegerilor europarlamentare. În şedinţa din 27 mai, deputatul Iulian Iancu, coleg de partid cu iniţiatorii, a cerut însă, fără explicaţii, retrimiterea legii la Comisia pentru industrii pe care o conduce. Pe 19 mai, gândul adusese proiectul în atenţia publică, arătând că acesta a fost redactat fără consultarea ANI, cu toate că are implicaţii legate de schimbarea regimului incompatibilităţilor.

Pe 3 iunie, în prezenţa a 24 de membri din cei 25, un nou raport a fost aprobat în Comisie. Unul dintre cele două amendamente-problemă semnalate de gândul, cel legat la delegarea gestiunii, a fost eliminat. Al doilea, cel referitor la intrarea incompatibililor în legalitate, a fost păstrat.

RAPORTUL COMISIEI ÎN FORMA INIŢIALĂ

RAPORTUL COMISIEI ÎN FORMA FINALĂ

Ultimul pas până la intrarea în vigoare este promulgarea de către preşedinte. Şeful statului nu poate, potrivit Constituţiei, să trimită la Curtea Constituţională o lege decât o singură dată, Puterea având numărul necesar de voturi pentru a respinge reexaminarea. O altă variantă de atac este sesizarea de către Opoziţie sau de către preşedinte la Curtea Constituţională. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, nu are însă emoţii.

“Deocamdată, el (proiectul - n.r.) este rezultatul punctelor de vedere convergente ale Comisiei Europene şi Guvernului. Niciunul dintre parlamentari nu se află în situaţia de a fi consilier local sau primar. Legile lucrează pentru viitor, aşteptăm să vedem dacă este contestat la Curtea Constituţională. Toată lumea a votat acest proiect de lege, din punctul meu de vedere nu îndeplinesc decât procedurile, la dezbateri nu a fost nimeni care să aibă o opinie contrară. Dacă Preşedinţia sau vreun grup vor contesta, se va întoarce în Parlament. Nu văd cum afectează activitatea ANI toată activitatea pe care o apreciez”, a comentat Zgonea la finalul şedinţei.

Cronologia disputei primari-ANI. Parlamentul răspunde presiunii aleşilor din ţară

Disputa aleşilor locali cu Agenţia Naţională de Integritate a început în 2008, când s-au finalizat şi primele verificări ale inspectorilor de integritate pentru situaţii de incompatibilitate din cauza prezenţei acestora în adunările generale ale acestor ADI. În 2012 şi 2013 numărul dosarelor definitivate de ANI a crescut însă semnificativ (aşa cum arată LISTA oficială a proceselor publicată de gândul în iulie 2013) şi, astfel, şi presiunea reimţită la Bucureşti din teritoriu pentru modificarea legii.

Iulie 2013. Liviu Dragneas le promite aleşilor locali ai USL la şedinţele Uniunii că în toamnă, Guvernul va veni cu o modificare la legea ANI, prin care situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese să fie mai clar reglementate. „În urmă cu două luni am iniţiat un act normativ pentru modificarea legii ANI care este acum la Ministerul Justiţiei”, a declarat pentru gândul vicepremierul Liviu Dragnea. În urma unor semnale negative de la Bruxelles, Ministerul Justiţiei nu a avizat proiectul.

Octombrie 2013. La inisistenţa primarilor, USL a pus în mişcare trei iniţiative simultane de modificare a Legii administraţiei publice locale, aproape identice: una dinspre Guvern, una dinspre Camera Deputaţilor şi alta dinspre Senat. Toate prevedeau intrarea primarilor şi şefilor CJ de drept în AGA asociaţiilor de dezvoltare.  "Rezolvarea" în favoarea aleşilor locali a fost astfel pasată Parlamentului.

Martie 2014. Vittoria Alliata di Villafranca, directorul Direcţiei Consolidarea Competenţei Administrative şi Europa de Sud-Est din cadrul Comisiei Europene trimite la Bucureşti două scrisori. În prima, pe 11 martie, adresată preşedintelui ANI, Horia Georgescu, se arăta că prezenţa aleşilor locali în ADI este „crucială” şi că “nu poate fi neobişnuit ca anumiţi funcţionari locali aleşi, ca membri ai ADI, să fie în acelaşi timp membri ai boardului unor operatori publici”. În a doua şi ultima, datată 21 martie, şi ajunsă inclusiv la Ministerul Dezvoltării, mesajul era cu totul diferit: „să nu existe nicio excepţie la aplicarea legii incompatibilităţilor, conflictului de interese şi averii nejustificate”.

Aprilie 2014. La reuniunea informală a PSD de la Braşov, Liviu Dragnea se angajează oficial ca în săptămâna următoare "să generăm o discuţie serioasă cu ANI", întrucât, în opinia sa, „regimul incompatibilităţilor ar trebui mult mai bine lămurit”.

Mai 2014. "Rezolvarea" este transferată în  proiectul pentru modificarea şi completarea legii nr 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, inclusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.

Iunie 2014. Legea este votată de Camera Deputaţilor, for decizional.

Citește și: