Departamentul Politic
576 vizualizări 15 iul 2012

Parlamentarii sunt chemaţi săptămâna viitoare, marţi şi miercuri, să decidă asupra legislaţiei privind referendumul şi să pună în aplicare deciziile Curţii Constituţionale, aceasta fiind şi o cerinţă clară a UE, după discuţiile pe care premierul Victor Ponta le-a avut săptămâna trecută la Bruxelles. Astfel, parlamentarii au de luat hotărârea cea mai dificilă pentru modul în care se va desfăşura referendumul pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, dar mai important pentru modul în care vor evolua pe viitor relaţiile României cu Uniunea Europeană.

Parlamentul se reuneşte în sesiune extraordinară la cererea premierului Victor Ponta, care a anunţat săptămâna trecută, de la Bruxelles, că a trimis solicitarea preşedintelui Senatului şi preşedintelui Camerei Deputaţilor. "Vom lua toate măsurile administrative şi guvernamentale pentru a ne asigura că toate deciziile Curţii sunt respectate şi vom răspunde tuturor îngrijorărilor legitime exprimate de partenerii noştri europeni. Guvernul va organiza referendumul potrivit legii şi deciziei Curţii Constituţionale", a spus Ponta. El le-a explicat oficialilor europeni că nu Guvernul, ci doar Parlamentul poate schimba legea. "Voi transmite opinia mea şi preşedintelui interimar, Crin Antonescu, că referendumul va trebui să respecte decizia Curţii Constituţionale. Pentru că preşedintele Schulz m-a întrebat dacă nu cumva Parlamentul nu va lua o decizie sau va decide după 29 iulie, l-am asigurat că orice referendum organizat în România, potrivit procedurilor standard, trebuie validat de Curtea Constiuţională, iar Curtea, pe 30 iulie, după referendum, va confirma rezultatele dacă 50% din populaţie, în fapt mai mult de 50% - pentru că după cum ştiţi nu mai suntem 18 milioane de alegători - dacă 9 milioane de votanţi se prezintă la urne", a spus Ponta, după întâlnirea cu Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European.

Şi ceilalţi lideri europeni cu care s-a întâlnit premierul la Bruxelles au vorbit clar despre respectarea deciziilor Curţii Constituţionale, indiferent de familia politică europeană, chiar dacă unii din ei au avut nuanţe şi au amintit că excese au existat şi în timpul guvernării Boc. Astfel, Preşedintele Parlamentului European a remarcat în acelaşi timp că membrii Consiliului European nu au fost la fel de critici ca acum şi în 2009, când preşedintele Traian Băsescu a refuzat să nominalizeze un prim-ministru din partea majorităţii parlamentare de atunci, alegându-l pe Emil Boc în locul lui Klaus Johannis. "Pentru mine, standardele duble sunt inadmisibile", a spus Martin Schulz.

De fapt, respectarea decizilor Curţii Constituţionale este una dintre principalele probleme la care a trebuit să răspundă premierul Victor Ponta, la cererea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care i-a înmânat premierului român o listă neoficială de probleme. Şi oficial, Comisia Europeană a vorbit clar despre "restabilirea" puterilor Curţii Constituţionale şi "respectarea" deciziilor acesteia.

"Preşedintele Barroso a exprimat serioasele sale preocupări în ceea ce priveşte recentele evoluţii politice din România în legătură cu respectarea statului de drept, cu independenţa sistemului de justiţie şi cu rolul Curţii Constituţionale. El a subliniat că trebuie garantate mecanismele necesare funcţionării unui sistem democratic. Preşedintele Barroso a subliniat în mod clar că Guvernul României trebuie să respecte independenţa totală a sistemului judiciar, să restabilească puterile Curţii Constituţionale şi să se asigure că deciziile acesteia sunt respectate, să numească un Avocat al Poporului ce se bucură de sprijin transpartinic, să garanteze o nouă procedură deschisă şi transparentă pentru numirea Procurorului-General şi a directorului DNA, precum şi să facă din integritate o prioritate politică", se arată şi în comunicatul oficial al Comisiei Europene. Potrivit comunicatului CE, preşedintele Barroso a apreciat asigurările date de premierul Ponta potrivit cărora măsurile ce cad în responsabilitatea Guvernului vor fi luate imediat şi că nu se va precupeţi nici un efort pentru ca să existe un angajament similar şi din partea celorlalte instituţii româneşti.

Premierul Victor Ponta a declarat că a răspuns deja, vineri, listei neoficiale primite din partea Comisiei Europene, precizând că au fost întrebări şi nu cerinţe şi arătând că nu s-a simţit foarte bine că a fost pus "la zid" doar pentru că România are o imagine proastă din cauza preşedintelui suspendat Băsescu. "Nu m-am simţit foarte bine că suntem puşi la zid fără să fim ascultaţi", a spus Ponta. El a precizat că a asigurat CE de independenţa justiţiei şi a explicat procedurile care au dus la suspendarea lui Băsescu. "Nu au fost cereri, au fost 11 întrebări. Barroso a ridicat nişte întrebări, avea nişte informaţii, unele dintre ele corecte, altele incorecte (...) Referitor la problema cu ordonanţele de urgenţă: «De ce s-a dat ordonanţă de urgenţă privind referendumul?» Am spus - «că asta nu e o chestie normală» - aveţi dreptate, dar vă anunţ că Ordonanţa 106/2009 dată de Guvernul Boc privea schimbarea Legii referendumului. În 2009 era stat de drept şi acum nu e stat de drept sau e aceeaşi măsură ? Eu am informat, nu făceam o polemică şi acum înştiinţez că Guvernul a dat acea ordonanţă de urgenţă deoarece în Parlament se votase o lege care era blocată de către Băsescu şi PDL. În momentul în care a fost deblocată de către Curtea Constituţională, nu se va mai folosin instrumentul ordonanţelor de urgenţă", a spus Ponta.

În fapt, Senatul se va reuni în sesiune extraordinară marţi, iar Camera Deputaţilor se va reuni miercuri, pentru a decide în legătură cu legislaţia privind referendumul. Întâi vor avea loc discuţiile în Comisia juridică a Senatului, condusă de senatorul PSD Toni Greblă, care se va reuni luni, la ora 13.00, pentru a elabora raportul care se va discuta în plenul Senatului marţi. Preşedintele Senatului, Petru Filip, a declarat, pentru MEDIAFAX, că a solicitat convocarea Biroului Permanent al acestei Camere luni, la ora 13.00, pentru a se decide convocarea în sesiune extraordinară a plenului Senatului pentru marţi, la ora 12.00. "Se discută legile referendumului, cea de la CC, şi ce există colateral pe legea referendumului", a precizat Filip. De asemenea, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat pentru MEDIAFAX, că se consultă cu preşedintele Senatului, având în vedere că deputaţii sunt cei care dau votul final în chestiunea legilor electorale, şi va propune convocarea plenului Camerei pentru ziua de miercuri. Totodată, Zgonea a precizat că va avea o discuţie inclusiv cu liderii grupurilor parlamentare, după ce a primit solicitarea premierului Victor Ponta cu privire la convocarea unei sesiuni extraordinare pe subiectul legii referendumului. Toni Greblă a precizat că, în opinia sa, nu va avea loc şi o şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, întrucât singurele proiecte luate în discuţie sunt cele privind referendumul, iar după aprobarea în Senat, legile vor merge la Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a declarat, vineri, la Palatul Cotroceni, că legile României se fac în România de către legiuitorii stabiliţi de Constituţie, şi anume Parlamentul şi Guvernul şi sunt supuse controlului Curţii Constituţionale. "Legile României care, prin efectele Constituţiei, sunt ţinute să respecte toate angajamentele internaţionale pe care România le-a semnat se fac în România şi nu se negociază în altă parte", a mai spus preşedintele interimar. El a arătat că acesta este un principiu legat de suveranitatea care este prevăzută în legea fundamentală, pe care nimeni nu o poate pune şi nu a pus-o la îndoială. În plus, Antonescu a amintit că are posibilitatea de a promulga proiectul de lege de modificare a legii referendumului, care a fost declarat constituţional de Curtea Constituţională şi a ajuns la Preşedinţie, iar în acest caz reunirea Parlamentului în sesiune extraordinară nu ar mai avea obiect. Lideri ai USL doresc să decidă Parlamentul, iar preşedintele interimar Crin Antonescu să retrimită Parlamentului proiectul asupra căruia s-a pronunţat Curtea Constituţională şi să fie adoptată o lege unică care să cuprindă toate reglementările privind referendumul.

Astfel, indiferent de cine dintre politicienii români a avut un lobby mai eficient la Bruxelles, de campania electorală furibundă din ţară, de faptul că preşedintele suspendat Traian Băsescu va fi demis sau nu, Parlamentul român trebuie să ia săptămâna viitoare o hotărâre care să pună în ordine legislaţia, decizia forului legislativ fiind şi un semnal pentru evoluţia relaţiilor viitoare ale României cu Uniunea Europeană.

 

Citește și: