Clarice DINU
5588 vizualizări 28 apr 2015

Cu un ecuson în piept pe care scria „3 ani”, Victor Ponta a fost one man show-ul pus în scenă la 3 trei ani de la preluarea guvernării, bilanţul aşteptat al realizărilor la Palatul Victoria fiind înlocuit de un „jurnal de război” cu Traian Băsescu, plătirea poliţelor fostului său partener din USL, Crin Antonescu şi, pentru final, un obiectiv „parţial realizat”  - „USL a promis - Băsescu şi Udrea la închisoare”.

Un bilanţ la rece al celor 1.095 de zile de guvernare, care se împlinesc pe 7 mai, este departe însă de promisiunile pe care Victor Ponta le-a făcut la momentul în care USL reuşea, în premieră pentru România, să-şi impună majoritatea prin adoptarea unei moţiuni de cenzură. 

Pe valul de profundă nemulţumire legată de tăierile financiare impuse în 2010, doi ani mai târziu, imediat după preluarea guvernării, Victor Ponta  a contabilizat entuziasmul reîntregirii salariilor bugetarilor, măsură programată însă de guvernul Ungureanu, printr-o acţiune îndreptată direct împotriva lui Traian Băsescu. Pe fondul optimismului schimbării unui regim perceput ca opresiv la vremea respectivă, suspendarea preşedintelui a avut un impact redus în privinţa efectelor la nivelul opiniei publice din România, chiar dacă aceasta avea să fie una dintre cele mai dure lovituri date statului de drept nu atât ca procedură în sine, cât prin modul în care a fost transpusă în practică. De altfel, în vara lui 2012, la doar o lună de la preluarea guvernării avea să fie încălcată prima promisiune a guvernului condus de Victor Ponta.

„Referitor la continuarea mecanismului de cooperare şi verificare şi a reformelor în justiţie. Este un angajament asumat de România la care Uniunea Social-Liberală a pus de fiecare dată umărul în Parlament atunci când fosta majoritate nu funcţiona şi am stabilit în programul de guvernare cu viitorul ministru al justiţiei, domnul Corlăţean, să acordăm toată atenţia şi să facem toate eforturile, începând poate chiar de mâine, cu votul din plenul Camerei Deputaţilor pentru a ne respecta angajamentele şi pentru a dovedi faptul că ne dorim în România o justiţie corectă şi o justiţie eficientă”, susţinea premierul la 7 mai, cu ocazia votului de învestitură. Două luni mai târziu, într-un blitzkrieg intituţional, USL a schimbat şefii Camerelor Parlamentului, a modificat prin ordonanţă legea Curţii Constituţionale, a schimbat Avocatul Poporului şi legea referendumului. Comisia Europeană, cancelariile şi ambasadele europene şi SUA au sancţionat dur mutările politice de la Bucureşti, preşedintele Comisiei Europene la acea vreme, Jose Manuel Barosso, transmiţându-i lui Victor Ponta o listă de 11 puncte reprezentând îngrijorările Bruxelles-ului.

Criticile lui Barroso au fost corecte, a comentat câteva luni mai târziu Victor Ponta, însă tăvălugul legislativ care a provocat reacţii dure internaţionale a fost reluat după alegerile câştigate de USL. În 2013, o serie de iniţiative legislative care modificau Codul Penal şi care încercau să-i pună la adăpost de problemele cu justiţia pe demnitari au fost depuse şi discutate la secret în Parlament, renunţându-se la ele la presiunea mass-media şi a comunităţii internaţionale. În ianuarie 2013, parlamentarii PSD au promovat un proiect de modificare a propriului statut potrivit căruia aleşii aveau superiunitate în cazul cererilor justiţiei privind reţinerea, arestarea şi percheziţia. Potrivit iniţiativei, parlamentul devenea o instanţă, cererile procurorilor urmând a fi însoţite de temeiul legal, motivele concrete şi probele relevante. 

În decembrie acelaşi an, o serie de propuneri legislative scandaloase sunt depuse în Parlament, având susţinerea PSD. Prima a fost legată de amnistiere şi graţiere. Au urmat apoi două modificări ale Codului Penal prin care aleşii căpătau imunitate în faţa DNA, prin scoaterea lor din categoria funcţionarilor publici, precum şi imposibilitatea lor de a fi cercetaţi pentru conflict de interese.

De asemenea, de-a lungul celor trei ani, majoritatea a făcut scut în jurul unor miniştri în cazul cărora se cerea începerea urmăririi penale: Victor Paul Dobre, Varujan Vosganian, Laszlo Borbely, Daniel Chiţoiu şi Dan Şova. 

Problema veniturilor, compensată cu taxe noi

Cu o creştere economică susţinută în cei trei ani de la preluarea puterii, o mare problemă a guvernării Ponta este cea a veniturilor la bugetul de stat. Cu prognoze mult mai optimiste decât realitatea, executivul a introdus o serie de taxe şi impozite despre care nu pomenise un cuvânt la preluarea puterii. Cu o scădere la încasări şi cea mai mare evaziune la TVA, guvernul a luat, în 2013, decizia scăderii la 9% a Taxei pe Valoarea Adăugată la pâine, făină şi grâu. Pentru a compensa efectul bugetar, Guvernul a majorat accizele la produse de lux şi alcool.

Cele mai controversate măsuri au fost introducerea accizei suplimentare la carburant de 7 eurocenţi şi taxa pe stâlp. Acestea au fost criticate dur atât de preşedinete la acea vreme, Traian Băsescu, cât şi de mediul de afaceri. Fostul şef al statului a refuzat chiar să semneze memorandumul cu FMI, decizie considerată populistă de premierul Victor Ponta. Mai mult, Băsescu nu a promulgat legea bugetului până când din aceasta a dispărut orice referire la taxa în plus. Cu toate acestea, acciza suplimentară a intrat în vigoare ulterior.

Taxa pe stâlp, mai exact impozitul pe construcţiile speciale, care reprezintă 1,5% la valoarea contabilă brută a tuturor construcţiilor existente în patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, a afectat în special companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii. Guvernul a avut încasări duble decât prognozase în acest caz, însă duupă un an a luat decizia diminuării acestei taxe la 1%.

„Introducerea impozitului pe construcţii speciale a avut un impact negativ semnificativ asupra mediului de afaceri, afectând planurile de afaceri ale jucătorilor din mai multe sectoare (telecom, energie, agricultură, imobiliare etc.), fapt ce s-a văzut şi în dinamica investiţiilor din mediul privat în primele opt luni ale anului. Modificarea ratei impozitului pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% este o decizie pozitivă, dar insuficientă“, a comentat, pentru Ziarul Financiar,  Mihaelei Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă fiscală şi juridică al PwC România.

Riscul scăderii CAS şi TVA

Una dintre cele mai importante decizii ale guvernului Ponta a fost reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, în toamna lui 2014, măsură considerată riscantă de Consiliul Fiscal, fără a fi însoţită de măsuri de compensare a impactului financiar. Instituţia condusă de Ionuţ Dumitru a avertizat că există riscul de înregistrare a unui derapaj major în politica fiscal-bugetară din 2015 şi chiar apropierea deficitului bugetar de pragul de declanşare a procedurii de deficit excesiv. Consiliul Fiscal a atras atenţia, totodată, că o reducere de CAS ar trebui însoţită în mod obligatoriu de o reformare a sistemului de contribuţii sociale care să pornească de la principiul tratamentului echitabil al contribuabililor indiferent de forma de venit pe care o înregistrează şi de formularea şi implementarea unei strategii pe termen mediu de reechilibrare financiară a bugetelor de asigurări sociale, în special a bugetului de pensii.

Decizia de reducere a CAS a fost luată fără a avea avizul FMI.

Un punct de vedere critc a avut Consiliul Fiscal şi în privinţa anunţatelor scăderi de taxe de anul viitor, din care cea mai importantă a  TVA de la 24% la 20%. Ionuţ Dumitru a estimat că măsurile propuse în noul Cod Fiscal au un impact bugetar de 16 miliarde de lei. „Discutăm de cifre foarte mari. Estimarea Guvernului pentru anul viitor e de impact negativ pe buget de 16 miliarde de lei (...) Sunt şi măsuri care ar aduce venituri în plus, spre exemplu extinderea bazei de impozitare la CAS şi pentru alte forme de venit decât salarii (...) dar sunt destul de puţine în raport cu cele descendente. În primul rând, TVA-ul scade foarte mult, de la 24% la 20%. Numai aici discutăm de 11 miliarde impact în buget. Este un impact colosal de mare”, a spus Dumitru, al GÂNDUL LIVE.

Autostrăzile au rămas doar pe hârtie

La introducerea accizei suplimentare la carburant, Victor Ponta a anunţat că banii colectaţi vor merge la construcţia de autostrăzi, o promisiune care a rămas doar pe hârtie. Din cei 962 de kilometri cât însumau autostrăzile pe care premierul le promitea în programul cu care USL a câştigat alegerile, 804 kilometri nu sunt încă gata şi nici nu au şanse să fie finalizaţi până în 2016, potrivit unei analize gândul.

Unii dintre ei nici măcar nu au fost începuţi, cum este Comarnic-Braşov pentru a cărui construcţie Ponta garanta cu candidatura, în urmă cu trei ani. În total, în 2013 şi 2014 au fost daţi în folosinţă aproape 160 de kilometri de autostradă din cei 962 de kilometri promişi. 

Investiţiile au fost sacrificate de dragul deficitului

Guvernul Ponta a reuşit totodată „performanţa” de a aduce nivelul investiţiilor publice la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani. Potrivit unei analize gândul, Chiar şi în plină criză economică, respectiv în perioada 2009-2010, statul a „pompat” mai mulţi bani în economie decât au fost investiţi în 2014.  Reducerea investiţiilor din bani publici a fost soluţia ani pentru a ţine în frâu deficitul bugetar, respectiv diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile statului.

”Investiţiile sunt foarte bune deoarece ele au rol de multiplicator în economie. Banii se duc la companii, de unde sunt investiţi, cresc activele”, declara pentru gândul Dragoş Cabat, analist economic şi unul dintre proprietarii companiei de consultanţă Financial View.

25 de spitale redeschise şi legalizarea şpăgii la medic

În domeniul sănătăţii, Guvernul Ponta se laudă cu redeschiderea a 25 de spitale din cele 69 închise în timpul guvernării Boc. Cu toate acestea, calitatea actului medical nu a crescut, iar problema salarizării medicilor este încă nerezolvată.

În locul unei reforme structurale, aşezate pe o regândire a sistemului de finanţare şi, implicit, de asigurare a pacientului, PSD-ul condus de Ponta promovează după trei ani de guvernare o lege care îi taxează pe pacienţi ca la privat în spitalele de stat. Actul normativ care este semnat şi susţinut şi de ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, prevede că bolnavii pot beneficia de serviciile unui anumit doctor, ales de ei, scoţând bani mai mulţi din buzunar, fie în cazul în care consultaţiile sau actul medical are loc după încheierea programului de lucru, fie în timpul acestuia. „Nu inventăm noi apa caldă. Au făcut-o şi francezii, şi nemţii. Acolo există practică privată în spitalul public după orele de program şi după gardă”, a spus ministrul Sănătăţii, la GÂNDUL LIVE, susţinând că astfel se va rezolva problema de salarizare a medicilor.

Întrebat dacă intrarea în vigoare a noului act normativ înseamnă legiferarea şpăgii pe care o dăm atunci când mergem la medic, Bănicioiu a precizat: ”Să nu îi spunem aşa, să nu stricăm o ideea care funcţionează în vest aruncând o anatemă. Gărzile şi programul rămân ca şi până acum. Oricine are acces, orice asigurat la serviciile care are nevoie, serviciile de urgenţă rămân ca şi până acum. Toţi vor avea acces la serviciile de urgenţă gratuit. După ce se termină orele de program şi garda poate să utilizeze infrastructura spitalului public, contra unei taxe şi percepută de la pacient”.

 

 

Citește și: