Clarice DINU
11110 vizualizări 16 dec 2014

Premierul Victor Ponta a transmis astăzi o scrisoare rectorului Universităţii Bucureşti în care îl anunţă că renunţă la titlul de doctor obţinut  în 2003, precizând că după ce va părăsi viaţa politică va începe „un nou demers doctoral, respectând toate standardele şi cerinţele de la acel moment”. Anunţul a fost făcut de Ponta pe Facebook.

„Vă scriu pentru a vă notifica renunţarea la titlul de doctor în drept acordat în anul 2003 de către Universitatea Bucureşti. Este un gest pe care trebuia să îl fac mai demult, încă din momentul apariţiei acuzaţiilor publice cu privire la teza mea de doctorat. Nu am făcut acest lucru pentru că m-am considerat de bună credinţă în argumentele mele la momentul apariţiei contestării şi nu am vrut să amestec planul pur profesional cu cel politic.  După ce voi părăsi viaţa politică îmi doresc să iniţiez un nou demers doctoral, respectând toate standardele şi cerinţele de la acel moment”, susţine premierul în scrisoarea transmisă rectorului.

 

Sursa foto: Facebook: Victor Ponta

Reacţia rectorului Universităţii

Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti se afla în pauza unui curs în timp ce Victor Ponta posta scrisoarea de renunţare la titlul de doctor pe pagina lui de Facebook. „Eu n-am primit nimic, o fi trimis ceva,  dar eu nu sunt  la rectorat acum. Trebuia să facă asta demult. Foarte bine dacă a făcut-o. E un gest normal pe care trebuia să-l facă mai demult”, a spus Mircea Dumitru.

Decizia de astăzi a lui Ponta vine după ce mai bine de doi ani premierul a susţinut că scandalul plagiatului este unul politic, iar dosarul său a fost „albit”, în ciuda verdictelor clare date de „instanţele” academice. O primă decizie de plagiat a fost „desfiinţată” prin ordin de ministru odată cu organismul care a dat-o, Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. O a doua, cea a Consiliului de Etică al Universităţii din Bucureşti, nu a fost luată în seamă pe motiv că forul nu avea competenţa de judecată. Consiliul de etică de pe lângă Ministerul Educaţiei a decis însă că teza respecta legislaţia din 2003, când a fost susţinută, iar Parchetul lui Tiberiu Niţu a dat un NUP, pe baza expertizei Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, potrivit căruia plagiatul nu poate fi dovedit, printre altele, pe motiv că fonturile folosite la redactare sunt altele.

Primele dovezi ale plagiatului, apărute în revista Nature

Un întreg mecanism s-a pus în mişcare imediat ce au apărut, pe 18 iunie 2014, în Revista Nature, primele dovezi ale plagiatului în teza de doctorat a lui Victor Ponta, intitulată „Curtea Penală Internaţională” şi în care sunt reproduse părţi consistente din lucrările specialiştiilor în drept Dumitru Diaconu, Vasile Creţu şi Ion Diaconu.

Prima intervenţie a avut loc la doar 11 zile de izbucnirea scandalului când, exact în ziua primului verdict de plagiat dat de Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul la acea dată a fost practic desfiinţat, prin ordin de ministru.

CNATDCU a propus, pe 29 iunie 2012, Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor a lui Victor Ponta după ce a constat că într-o lucrare de 307 de pagini, 85 erau copiate.

În aceeaşi zi în Monitorul Oficial a fost publicat un Ordin al ministrului Educaţiei, Liviu Pop la acea vreme,  prin care se modifică regulamentul CNATDCU, fiind eliminate prevederile referitoare la propunerile făcute de Consiliu în ceea ce priveşte retragerea calităţii de conducător de doctorat sau a retragerii titlului de doctor. De asemenea, a fost abrogată şi prevederea conform căreia dacă se constată că o teză de doctorat nu respectă "standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv asigurarea originalităţii conţinutului", conducătorul de doctorat răspunde solidar împreună cu autorul tezei de doctorat, riscând pierderea calităţii de conducător de doctorat sau de doctor. În plus, din noul ordin al ministrului Educaţiei lipseau prevederile referitoare la faptul că "orice persoană, inclusiv membrii CNATDCU, poate sesiza în scris (...) Consiliul general CNATDCU cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susţinerii acesteia". Sesizarea ar fi trebuit să fie soluţionată în termen de 60 de zile.

Mai mult, a fost mărit numărul membrilor Consiliului General al CNATDCU la maximum 45, faţă de maximum 21.

Premierul Victor Ponta a calificat decizia de plagiat drept „execuţie mafiotă”, iar ministul Pop a apreciat că nu ţine de competenta Consiliului o decizie aceasta căzând, potrivit legii, Consiliului Naţional de Etică(CNE), organism consultativ care funcţionează pe lângă Ministerul Educaţiei şi care propune ministrului retragerea titlurilor academice.

Consiliul Naţional de Etică - verdict de neplagiat pe baza expertizei avocatului lui Năstase

În timpul ministeriatului Ecaterinei Andronescu, CNE s-a pronunţat, pe 19 iulie, absolvindu-l de orice vină pe premier, susţinând că titlul de doctor în Ştiinţe Juridice, domeniul Drept, al lui Victor Ponta a fost obţinut în concordanţă cu legislaţia în vigoare în 2003 şi calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susţine. Raportul final al Consiliului Naţional de Etică (CNE) a fost întocmit după analizarea evaluării realizate de experţii desemnaţi special pentru acest caz. Printre aceştia s-a aflat şi Gheorghiţă Mateuţ, avocatul lui Adrian Năstase, coordonatorul lucrării de doctorat al lui Ponta.

"Teza de doctorat elaborată de domnul Victor Ponta şi susţinută public în anul 2003 respectă cerinţele academice din acea perioadă şi este comparabilă din punct de vedere al acestor cerinţe cu alte teze de doctorat susţinute în acea perioadă. Teza de doctorat are un titlu clar, dezvoltat corespunzător pe parcursul lucrării. Tema tezei de doctorat este în domeniul de preocupare al doctorandului şi al conducătorului de doctorat. Autorul tezei de doctorat a efectuat activităţile cuprinse în planul individual de pregătire conform reglementărilor în vigoare în acea perioadă (3 examene şi 3 referate, toate apreciate cu calificativul foarte bine). Teza de doctorat este clar structurată, are un plan de cercetare coerent. Metodologia este în concordanţă cu normele şi practicile din domeniul ştiinţelor juridice la acea dată. Cercetarea, aşa cum rezultă din referatele comisiilor de susţinere, prezintă elemente de noutate şi cuprinde analize pertinente. Bibliografia utilizată de autor este menţionată la sfârşitul lucrării", se arata în raportul întocmit de trei experţi în ştiinţe juridice, desemnaţi special pentru acest caz.

Totodată, potrivit raportului întocmit de experţi şi aprobat prin hotărârea Consiliului Naţional de Etică (CNE), nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta şi-ar fi însuşit partenitatea unor idei, concepte, modele care nu îi aparţineau şi le-ar fi prezentat drept contribuţii personale sau originale.

"Teza de doctorat a fost susţinută în Catedra de Drept Public din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti în data de 1.04.2003, în prezenţa unor profesori remarcabili: prof. dr. Ioan Muraru, prof. dr. Nicolae Popa, prof. dr. Emil Molcuţ, prof. dr. Antonie Iorgovan, prof. dr. Dan Drosu Saguna şi alţi specialişti de renume care au apreciat valoarea lucrării", se mai menţionează în evaluarea experţilor, care a stat la baza raportului final al CNE.

De precizat este faptul că, după venirea PSD la guvernare în contextul scandalului de plagiat al lui Ioan Mang, componenţa CNE a fost schimbată, în noua formulă, care s-a pronunţat şi pe plagiatul lui Ponta, regăsindu-se oameni apropiaţi noii puteri.

Universitatea Bucureşti: Elemente de plagiat pot fi identificate în 115 pagini din cele 297 pagini

O zi mai târziu, pe 20 iulie, un alt verdict, cel al Comisiei de Etică (CE) al Universităţii din Bucureşti, a fost radical: Victor Ponta a plagiat. Comisia a constat că o treime din lucrare este copiată, "prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele".

Tehnicile de copiere din teza de doctorat a lui Ponta, a susţinut CE, au fost de multe ori "copierea de fragmente din alte lucrări şi în succesiunea în care ele curg în lucrările originale", ori «tehnica montajului», adică se preiau bucăţi disparate din lucrările surse pentru a confecţiona propriile pagini ale autorului, evident fără respectarea minimală a citării coecte.

"Toate indică nu numai cât de mult a fost copiat, dar şi intenţia şi, mai rău, prin minime cosmeticări, efortul de a masca rudimentar actul copierii, fără atribuirea corectă a autorilor de la care s-a preluat identic", se arăta în hotărârea CE.

"Teza de doctorat a lui Victor Ponta, Curtea Penală Internaţională, are 432 pagini numerotate. Textul propriu-zis, fără anexe, fără prefaţa semnată de profesorul coordonator Adrian Năstase şi fără cuprins are 297 pagini. Elemente de plagiat pot fi identificate în 115 pagini din cele 297 pagini", a declarat şeful Comisiei de Etică, Marian Popescu.

Premierul Victor Ponta  a reacţionat imediat, susţinând că decizia Comisiei de etică a Universităţii Bucureşti este „politică”, înfiinţată special pentru el.

"Potrivit Legii educaţiei făcută de domnul Funeriu, singura decizie recunoscută este cea a Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică, ANCS. Acea comisie s-a pronunţat definitiv, ieri, şi decizia ei arată că nu există plagiat. Facultatea de Drept a refuzat să încalce legea, iar ce se decide azi este o decizie politică, dovadă că nu am fost chemat niciodată să-mi exprim un punct de vedere. Atenţie! Este singura dată când nu am fost chemat, iar această comisie nu a funcţionat până acum niciodată. Este o comisie ad-hoc făcută special pentru mine", a spus premierul Victor Ponta.

Raportul Universităţii din Bucureşti a fost transmis Ministerului Educaţiei, însă potrivit legii retragerea titlului de doctor s-ar fi putut face doar după un verdict al Consiliului Naţional de Etică. Acesta nu şi-a schimbat însă poziţia.

NUP de la Parchet: „Tipul caracterelor utilizate şi paginaţiile sunt diferite”

În 22 august 2012, Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru au depus un denunţ la Parchetul General în care au reclamat plagiatul lui Ponta, într-o lucrare în care premierul şi-a reluat teza de doctorat. După nouă luni, pe 21 mai 2013, instituţia condusă de Tiberiu Niţu a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul lui Victor Ponta. În rezoluţia magistraţilor se susţine că lucrarea premierului are o structură proprie şi nu se aseamănă ca tot unitar cu niciuna dintre lucrări presupuse a fi plagiate, nefiind constatată nicio reproducere, totală sau parţială. Mai mult, se arată că niciunul dintre autorii indicaţi că lucrările le-au fost plagiate nu s-au declarat, în timpul audierilor, prejudiciaţi ceea ce lasă practic fără obiect litigiul.

Totodată, în rezoluţia procurorilor se citează raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de un expert din cadrul Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) arată că între lucrările lui Vasile Creţu, Dumitru Diaconu, Grigore Geamănu şi cea a lui Victor Ponta "nu există o identitate totală de structură, ci o identitate parţială de structură". „S-a mai concluzionat că nu se poate proceda la calcularea procentului de text identic preluat deoarece formatele lucrărilor, tipul caracterelor utilizate şi paginaţiile sunt diferite”, se arată în raport.

CITEŞTE AICI REZOLUŢIA DE NEÎNCEPERE A URMĂRIRII PENALE A LUI PONTA

Pe 10 iunie, avocatul denunţătorilor lui Victor Ponta în cazul plagiatului a contestat la procurorul superior celui de caz soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) primită de premier, pe motiv că procurorul de caz a administrat probe fără să înceapă urmărirea penală şi a preluat integral expertizele ORDA. Contestaţia a fost însă respinsă cei trei, reclamând NUP-ul la Curtea Supremă, pe 18 iulie 2013, aceasta fiind ultima instanţă care poate decide ca Victor Ponta să fie cercetat pentru plagiat.

 

Citește și: