Sorina Ionaşc
9418 vizualizări 18 oct 2013

PSD şi PNL negociază intens pentru a se ajunge la o formulă de compromis în interiorul USL asupra proiectului minier de la Roşia Montană. Un prim pas a fost făcut joi seară în Comisia specială din Parlament, unde proiectul de lege venit de la Guvern a fost desfiinţat de membrii comisiei, care au creat un nou proiect legislativ. Discuţiile pentru o soluţie comună au continuat astăzi în interiorul USL.

Pentru a se elimina opoziţia liberalilor, în noul proiect de lege nu se face nici o precizare vizavi de compania Roşia Montană sau de perimetrul Roşia Montană. Noul act normativ se prezintă doar ca o lege cadru în privinţa exploatărilor miniere, deşi din evaluarea datelor tehnice se poate trage concluzia că este făcută cu dedicaţie pentru proiectul minier de la Roşia Montană. Spre exemplu, în noul text de lege se vorbeşte de proiecte miniere auro-argentifere de interes public deosebit prin care se înţeleg acele proiecte miniere prin care se extrag anual cel puţin 5 tone de aur”. În  România există doar două licenţe de exploatare a aurului şi argintului, la Roşia Montană şi la Certej, iar, potrivit estimărilor, la Certej s-ar extrage 4 tone de aur anual. În concluzie, în acest nou proiect de lege nu s-ar încadra decât exploatările de la Roşia Montană.

Imediat după modificările aduse proiectului de lege în Parlament, liberalii au venit cu o nouă poziţie, în care dau semne că sunt dispuşi la dialog. Crin Antonescu a precizat că PNL este în continuare împotriva proiectului de lege depus de Guvern în Parlament. Cum acesta a fost deja modificat, liberalul a arătat că este dispus să se ajungă la o formulă comună de compromis.

"PNL respinge proiectul de lege pe care am fost sesizaţi, dar suntem dispuşi în cadrul Comisiei dacă este cazul şi aşa convenim – acestei Comisii, altei Comisii, în orice formă – să discutăm elemente dintr-o lege, sau modificări de legislaţie generale privitoare la exploatări, la resursele naturale în general, la exploatările de acest fel. Şi, în sensul acesta, toţi facem eforturi de a găsi formule comune", a declarat la finalul şedinţei USL, Crin Antonescu.

Premierul Ponta a plusat şi a anunţat că în interiorul USL s-a decis prelungirea mandatului Comisiei speciale cu 30 de zile, adăugând că nu se supără dacă proiectul este modificat de Parlament şi că va respecta decizia forului legislativ.

"Tocmai pentru că şi eu şi domnul Antonescu vrem ca USL să acţioneze coerent până şi pe temele cele mai dificile, am decis împreună să prelungim mandatul Comisiei cu 30 de zile, în ideea că la un moment dat se va găsi o poziţie comună", a precizat Ponta după întâlnirea USL.

Deputatul PSD, Florin Iordache, membru în Comisia parlamentară pentru Roşia Montană, a primit de la premierul Ponta misiunea de a ocupa în Parlament de proiectul de lege privind exploatarea minieră. În noul său rol, Iordache s-a prezentat la lucrările comisiei cu un draft de proiect, pe marginea căruia restul parlamentarilor au depus amendamente.

„Ba e şi pentru Roşia Montană, nu e cu dedicaţie pentru Roşia Montană, e un proiect mai amplu. Ţinta nu e Certejul sau Roşia Montană. Ţinta este o chestiune generală. Dumneavoastră aţi văzut până acum în noua lege undeva scris Roşia Montană?”, a răspuns Iordache pentru gândul când a fost întrebat dacă noul proiect nu este unul cu dedicaţie pentru proiectul minier de la Roşia Montană.

Proiectul cu dedicaţie pentru Roşia Montană

Cu toate acestea, primele şapte articole, câte au fost modificate până în prezent, pun asemenea condiţii încât doar Roşia Montană s-ar încadra în ele.

În primul rând, titlul legii creează prima diversiune. Nu se mai numeşte „Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană”, ci „Lege privind unele măsuri pentru stimularea exploatării minereurilor auro-argentifere din cadrul unor proiecte miniere de interes public”, fără niciun fel de trimitere la Roşia Montană.

În acelaşi timp, acordul a fost scos din lege, prin modificarea primului articol, la propunerea deputatului PSD Florin Iordache, acord care stabilea concret obligaţiile companiei RMGC.

“Păi ca s-o putem declara de interes public deosebit, nu declari aşa uşor orice lucrare. Inclusiv titlul legii, uitaţi-vă cum îl cheamă acum, nu scrie Roşia Montană”, a mai spus Iordache.

Mai mult, în noua formă a primului articol, alineatul 2, se pune prima condiţie pentru ca o eventuală companie care vrea să exploateze aur şi argint să intre sub incidenţa acestei legi, amendament propus de deputatul PNL, Mircea Dolha.

În sensul prezentei legi, prin proiecte miniere auro-argentifere de interes public deosebit se înţeleg acele proiecte miniere prin care se extrag anual cel puţin 5 tone de aur”.

Or, în România există doar două licenţe de exploatare a aurului şi argintului, la Roşia Montană şi la Certej, iar, potrivit estimărilor, la Certej s-ar extrage 4 tone de aur anual. În concluzie, nu s-ar încadra în acest nou proiect de lege decât exploatările de la Roşia Montană.

„Noi ştiam că la Certej se extrag 6 tone de aur pe an”, se scuză Iordache.

În acelaşi timp, liberalul Dolha spune că mai există zăcăminte mari de aur şi-n alte părţi, nu doar în cele în care a fost dată şi o licenţă de exploatare, de aceea a ţinut să se scrie în lege că trebuie extrasă o cantitate mare de aur, ca produs finit.

„În Maramureş sunt multe, la Beiuş, Şuior şi Cavnic. Eu sunt din Baia Mare şi cunosc zona, ştiu de aceste resurse de la Institutul de cercetări miniere, care are o hartă foarte clară”, a explicat şi Dolha, contactat de gândul.

Alte elemente chimice, altă licenţă de exploatare

O altă modificare operată de parlamentarii din comisia specială instituie obligaţia companiei de a obţine o nouă licenţă de exploatare doar în cazul în care „în cantităţile de minereu conţin elemente chimice, altele decât aur şi argint şi se justifică exploatarea acestora pentru scopuri comerciale”.

Potrivit analizelor realizate de ANRM, informaţii comunicate şi în cadrul audierilor din comisia specială, nu există astfel de elemente care ar merita şi ar putea fi exploatate. În ciuda opiniilor diferite a fostului director al Institutului Geologic Român, Ştefan Marincea, care a insistat asupra faptului că la Roşia Montană există şi telur şi stibiu, ambele cu o importanţă deosebită pe plan mondial, cel care va fi luat în considerare va fi raportul ANRM.

„În urma analizelor care s-au făcut până în prezent în laboratoare autorizate, a rezultat faptul că nu sunt alte elemente care ar putea, la ora actuală, să fie exploatate. Nu putem discuta în procente. S-au făcut teste de fezabilitate, în laboratoare internaţionale acreditate, auditate. Deci, elementele care există la ora actuală în zonă sunt sub gradul de a fi exploatat", a precizat Gheorghe Duţu, directorul ANRM.

Dacă însă RMGC va descoperi şi alte elemente în respectivul perimetru, într-o cantitate suficient de mare încât să poată fi folosite în scopuri comerciale, RMGC va fi nevoită să obţină o nouă licenţă de exploatare.

Tot în noua formă a legii pregătite de parlamentari se precizează că firma care se va ocupa de exploatările miniere se obligă să folosească „cele mai avansate tehnologii, disponibile la momentul exploatării, care să prevină evenimente de natura deversărilor sau emisiilor de substanţe periculoase ori poluante”.

Dacă în acordul ataşat proiectului de lege iniţial erau detaliate toate obligaţiile companiei RMGC, toate sumele pe care trebuia să le depună în conturile statului român pentru acoperirea investiţiilor, dar şi garanţiile de mediu în cazul unui accident ecologic, în noua lege totul s-a concentrat în câteva paragrafe, fără niciun detaliu.

„Să constituie o garanţie financiară corespunzătoare pentru refacerea mediului, să nu aducă prejudicii patrimoniului cultural naţional şi să protejeze construcţiile sau părţile de construcţii, împreună cu instalaţiile, componentele artistice [...] lucrările artistice comemorative, funerare, de for public, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic, existente în perimetrul proiectelor miniere de interes public deosebit”, se aratp la articolul 3, alineatul 1, literele c) şi d).

Vâlcov: "Noi nu trebuie să votăm tot ce ni se pune pe masă"

În total, opt amendamente. Atât susţine preşedintele comisiei, Dariu Vâlcov, că au fost adoptate, dar care au schimbat legea cu totul. „Roşia Montană se încadrează în acest proiect. Noi nu suntem obligaţi să votăm tot ce ne vine pus pe masă şi să acceptăm toate condiţiile. Dacă punctul nostru de vedere este că trebuie să scoatem Roşia Montană, atunci scoatem. La fel şi cu acordul. Nu trebuie să ne impună nimeni”, a declarat Vâlcov, la sfârşitul şedinţei.

Întrebat dacă atunci când a redactat noul draft de lege s-a consultat şi cu premierul Victor Ponta, deputatul Iordache a spus că nu şi că doar unii colegi din PSD i-au fost alături.

„Am discutat şi cu colegii mei, nu sunt amendamentele mele, nu poartă semnătura Florin Iordache. Dar domnul Ponta când a dat-o la Parlament, s-a consultat cu noi. Domnul Ponta nu s-a consultat cu noi înainte, aşa că eu nu m-am consultat cu el înainte”, argumentează Iordache.

Dezbaterile de joi s-au finalizat în jurul orei 15.00, rămânând de modificat doar ultimele două articole. Cu toate că aveau termen final pe 20 octombrie, parlamentarii din comisie au hotărât amânarea raportului cu câteva zile, „ca să aibă suficient timp pentru dezbateri”.

Citește și: