Firuta Flutur
1943 vizualizări 21 nov 2018

În luna octombrie, ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a transmis preşedintelui Klaus Iohannis următoarele propuneri de numire a unor procurori în funcţii de conducere:

Adina Florea, pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

- Florena-Esther Sterschi, pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

- Elena Giorgiana Hosu, pentru funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

- Iuliana Nedelcu, pentru funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

- Antonia-Eleonora Constantin, pentru funcţia de procuror şef al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"În conformitate cu dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul Justiţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la articolul 48 alin. (10) şi (12) din Legea nr. 303/2004", transmite Administraţia Prezidenţială.

Potrivit articolului 48, alineatul 10, din legea nr. 303/2004, modificată şi publicată în Monitorul Oficial pe 15 octombrie 2018, "nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitatea a atribuţiilor prevăzute de lege".

Alineatul 12 al aceluiaşi articol stipulează că "înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea".

Adina Florea nu a dorit să comenteze decizia preşedintelui României, însă se pare că o prevedea şi a avut grijă să îşi asigure un post de conducere în altă unitate.

"Nu comentez, este decizia domnului preşedinte, nu am ce să comentez”, a declarat pentru Mediafax, Adina Florea, În prezent, ea este procuror-şef adjunct al Secţiei pentru anchetare a magistraţilor.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader îl acuză acum pe preşedintele Klaus Iohannis de dublu standard în ceea ce priveşte respingerea numirii Adinei Florea la conducerea DNA, precizând că atunci când a propus procurorul-şef pentru DIICOT, şeful statului nu a întrebat despre declaraţia de la CNSAS.

"Nu am fost foarte surprins de refuzul preşedintelui, dar sigur am fost surprins de motivarea, justificarea acestor respingeri. Preşedintele a vrut să meargă pe argumente de legalitate, că aşa îi dă voie legea, dar, după părerea mea, le-a greşit şi vă spun de ce anume. Pentru că a scris pe o pagină, nici pagina nu era toată ocupată, şi în final spune că dosarul nu a avut între piesele lui acolo şi solicitarea/răspunsul de la CNSAS precum că respectivii candidaţi nu au fost colaboratori ai fostei Securităţi. Obligaţia de verificare la CNSAS nu îi revine preşedintelui, potrivit unui articol din legea 303/2004 cu modificări, obligaţia revine chiar Consiliului Superior al Magistraturii, iar CNSAS ar trebui să răspundă în 15 zile, oricum declaraţia pe care magistraţii o dau pe proprie răspundere că nu sunt şi nu au fost", a declarat ministrul Justiţiei, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional PSD.

"Nu poţi să reproşezi unuia ce a făcut sau ce nu a făcut altul. Cu foarte puţin timp în urmă, am propus procurorul-şef pentru DIICOT. Nu a întrebat preşedintele despre declaraţiile de la CNSAS, că au fost sau nu au fost. Şi atunci îţi pui întrebarea: cum stăm cu egalitatea, cu acelaşi standard de verificare, evaluare? Sau folosim un dublu standard, adică unuia îi spui «domnule, nu ai avut relaţiile de la CNSAS că nu ai fost şi nu eşti colaborator», iar pe unul îl treci fără nicio problemă. Care să fie explicaţia? Sigur că eu nu am de unde să o ştiu, dar acelaşi dublu standard, şi este probabil o coincidenţă că nu mă gândesc la altceva, faptul că, la rândul lui, când eram în CSM, Secţia de procurori, procurorul general, când l-am audiat pe candidatul pentru DIICOT nu a întrebat nimic, era foarte valoros, dovadă că au dat aviz favorabil, chiar dacă acel candidat avea pe secţia de la Inspecţia Judiciară o acţiune disciplinară. Când să vină vorba de alţi candidaţi, nu numai că i-a întrebat procurorul general, dar chiar s-a pus el cu o zi înainte şi le-a făcut sesizare la Inspecţia Judiciară", a completat ministrul.

Întrebat ce va face mai departe, Toader a precizat: "În România sunt 2.600 de procurori care nu sunt toţi pe lângă lege şi Constituţie. Avem un bazin din care să selectăm. Dar să vedem şi după aceea vă comunic opţiunea. Tot o situaţie ipotetică. Vă răspund atunci când va fi cazul. Eu sunt lămurit, dar trebuie să se lămurească alţii întâi. În sensul prevederilor din lege şi Constituţie".

 

Citește și: