Sorin Bogdan
Departamentul Politic
2135 vizualizări 10 ian 2019

Urmăriţi ceremonia inaugurării Preşedinţiei României la Consiliul UE.

Iohannis: Primul semestru al anului 2019 va fi definitoriu pentru dinamica viitoare a UE

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, la ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE, că primul semestru al anului 2019 va fi definitoriu pentru dinamica viitoare a Uniunii Europene, iar printre probleme sunt migraţia şi Brexit.

"La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România preia un rol de prim-plan la nivel european. Dacă privim puţin în urmă, întoarcerea ţării noastre în familia europeană a reprezentat un deziderat de o importanţă aparte, pentru care am depus toate eforturile la nivel naţional şi pentru care am lucrat cu dedicaţie şi profesionalism, având convingerea fermă că proiectul european este o construcţie unică în lume de pace şi prosperitate şi singura cale de a asigura progresul comun al statelor europene. Astăzi, cu aceeaşi convingere preluăm exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, cu obiectivul principal de a contribui la consolidarea unei Europe mai coezive, mai unite şi mai puternice", a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a vorbit şi despre provocările României.

"Primul semestru al anului 2019 va fi definitoriu pentru dinamica viitoare a Uniunii Europene. Uniunea se confruntă în prezent cu diverse provocări, atât interne, cât şi externe, precum procesul de retragere a Marii Britanii din Uniune, migraţia şi securitatea în vecinătatea sa imediată şi dincolo de continentul european. Construirea Uniunii Europene de astăzi a fost posibilă pentru că părinţii fondatori au crezut în proiectul european, în idealurile şi valorile sale. Noi credem astăzi, mai mult ca oricând, că Uniunea Europeană este în mod incontestabil un proiect de succes, puternic şi viabil. Cei peste 60 de ani de pace de care s-a bucurat cea mai mare parte a continentului nostru stau mărturie forţei, temerităţii şi încrederii tuturor în capacitatea noastră de a coopera în mod eficient şi sustenabil", a mai spus Iohannis.

Şeful statului spune că printre priorităţi se află viitorul Cadru Financiar Multianual post 2020, iar contextul Preşedinţiei României va fi marcat de alegerile pentru viitorul Parlament European.

"După cum spuneam, pe parcursul mandatului nostru de Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene vor avea loc momente marcante pentru evoluţia Uniunii Europene şi avem încrederea că reuniuni de o semnificaţie aparte, precum Summitul de la Sibiu, vor oferi noi perspective Europei de mâine. Îmi exprim dorinţa şi speranţa ca 9 mai 2019 să rămână în istoria proiectului european ca un moment de reafirmare a narativului unei Uniuni puternice şi unite. Astăzi avem plăcerea de a marca împreună începutul unei perioade de şase luni importante pentru ţara noastră şi pentru Uniune. Ne propunem să reuşim împreună pe parcursul acestor luni să consolidăm unitatea şi coeziunea, într-un moment cu teste şi mize importante pentru Uniunea noastră", a mai spus peşedintele.

Tăriceanu: Câteva instituţii păstrează metode trecute. Vom arăta care sunt aspectele ce deranjează

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi seară, la ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE, că anumite instituţii din România îşi păstrează metodele învechite, de aceea trebuie arătate şi mai mult aspectele care deranjează referitor la acestea.

"Înainte de 1990 obişnuiam să visez la Europa. Atât familia mea şi rudele mele m-au învăţat ce înseamnă Europa, civilizaţie şi cultură, iniţiativă şi mai presus libertate. După căderea comunismului, visul la Europa a devenit unul pe care îl puteam spune public. Românii au privit europenitatea lor ca o parte importantă a identităţii lor naţionale. Trebuie să mărturisesc că visul meu la Europa s-a transformat atunci când, ca premier, am contribuit la integrarea României în Uniunea Europeană, în 2007", a declarat, joi seară, preşedintele Senatului.

Tăriceanu a precizat că sunt însă în România unele instituţii ale căror metode sunt "trecute" şi "care îşi păstrează obiceiurile".

"Câteva instituţii păstrează metode trecute. Îşi păstrează obiceiurile. De aceea noi vom arăta şi mai mult care sunt aspectele care deranjează şi care sunt instituţiile care s-au transformat în spiritul european. Aceste clarificări trebuie lămurite şi cu oficialii europeni, statele membre, pentru a îndepărta aceste neînţelegeri asupra vieţii sociale din România. Le cer tuturor partidelor să ţină cont şi să fie atente la ce au spus fondatorii UE acum 7 decenii, să fim o reuniune a statelor care trebuie să fie o comunitate a guvernelor, societăţilor, bazate pe solidaritate, încredere şi respect reciproc", a completat preşedintele Senatului.

Iordache: Accentele electorale exprimate contondent se vor resimţi şi în următoarele 6 luni

Florin Iordache a spus, în discursul cu ocazia lansării oficiale a Preşedinţiei României la Consiliului UE, că ţara noastră este în an electoral şi discursurile aferente, exprimate „mai contondent”, se vor resimţi şi în următoarele 6 luni, însă a asigurat liderii europeni că nu vor afecta mandatul.

„Încep prin a vă asigura prin faptul că majoritatea parlamentară va sprijini Guvernul în toate acţiunile sale la Preşedinţia Consiliului UE. Vreau să vă asigur de deschiderea noastră totală, proeuropeană şi de dorinţa noastră sinceră ca România să îşi consolideze statutul în cadrul acestei Uniuni. A fost decizia suverană a poporului român de a parcurge drumul european şi de a ajunge aici în cea mai onorantă postură, cea de a conduce Preşedinţia Consiliului UE. Vrem să fim europeni şi ne dorim să fim trataţi pe deplin ca cetăţeni europeni. Nu îmi pot imagina ca să ne plasăm în afara UE. Cred că ţara mea merită să fie respectată ca un partener al unui proiect atât de ambiţios care se numeşte UE. Chiar dacă rolul ţării mele este de a prelua prioritatea agendei europene faţă de cea naţională, suntem constienţi că România are datoria de a fi un mediator. Vă pot garanta că la Bucureşti există voinţa politică foarte clară ca România să îşi îndeplinească mandatul la Preşedinţia Consiliului UE. Am tratat cu toată seriozitatea recomandările de a avea un consens politic pe perioada Preşedinţiei. Doamna premier a avut un discurs în Parlamentul României către toate partidele politice de a avea un consens”, a spus Florin Iordache.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a mai subliniat că România se află în an electoral şi discursul „contondent” specific se va resimţi şi în următoarele 6 luni, însă mandatul României la Preşedinţia Consiliului UE nu va fi afectat.

„Deci, accentele electorale care au fost exprimate mai contondent se vor resimţi şi în următoarele 6 luni. Vă asigur că majoritatea parlamentară are înţelepciunea de a sprijini Guvernul în misiunea pe care o va avea Guvernul la Preşedinţia Consiliului UE. Vă pot asigura că vom manifesta echilibru, cumpătare, astfel încât disputele politice interne să nu afecteze mandatul la Preşedinţia Consiliului UE”, a mai spus Iordache.

Tusk, discurs în limba română: În familia mea, prima maşină a fost o Dacia 1300 a socrului meu

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a ţinut, joi seară, la ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE, un discurs în limba română, menţionând că prima maşină din familia sa a fost o Dacia 1300, a socrului său, iar acum fiul socrului său conduce un Duster.

"Sunt foarte mândru şi fericit că voi conduce împreună cu dumneavoastră acest semestru al Preşedinţiei Consiliului UE. Sunt convins că în aceste şase luni veţi interpreta cu energie şi înţelepctiune o adevărată rapsodie română. Sunt convins că preşedinţia dumneavoastră va fi la fel de energică precum rapsodia lui George Enescu. Cred că sub bagheta dumneavoastră va găsi sunetul potrivit şi veţi face tot ce vă este în putinţă pentru a apăra interesele europene. Veţi fi gazdele Europei şi sunt convins că veţi acţiona în spiritul proverbului – omul sfinţeşte locul", a declarat, joi seară, Donald Tusk.

Preşedintele Consiliului European a amintit, în limba română, că prima maşină din familia sa a fost o Dacia 1300 care a aparţinut socrului său.

"În familia mea, prima maşină a fost Dacia 1300 a socrului meu. Întâmplarea face că fiul socrului meu conduce astăzi o Dacia Duster", a completat Tusk.

Preşedintele PE, apel la ţările care blochează aderarea României la Schengen: Să îşi modifice poziţia

Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a făcut, joi, un apel către statele membre UE care blochează aderarea României la spaţiul Schengen, susţinând că trebuie să îşi modifice poziţia. Acesta a afirmat că adeziunea României şi Bulgariei la Schengen este importantă pentru securitate.

„Principiul solidarităţii va fi aplicat de România şi în adeziunea sa la spaţiul Schengen. Parlamentul European a susţinut întotdeauna ţările în curs de aderare la acest spaţiu. Fac un apel la statele membre care blochează această aderare să îşi modifice poziţia”, a declarat Antonio Tajani, la ceremonia oficială de lansare a Preşedinţiei Consiliului UE.

Acesta a susţinut că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen „va fi benefică pentru securitatea statelor membre UE. „Sper că va fi îndeplinită în timpul Preşedinţiei dumneavoastră”, a adăugat Tajani.

Juncker: UE nu e completă fără România. Locul natural al României este în Schengen

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a declarat din nou că este un susţinător al României ca membru al spaţiului Schengen şi trebuie ca ţara să adere, Uniunea Europeană nefiind completă fără ţara noastră.

"Simt că această zi este una de hotar. Deschidem prima preşedinţie română a Consiliului UE. Ne aducem aminte că în 2007 România s-a alăturat familiei europene. În acea zi ne-am adus aminte de un decret care a înclinat istoria Europei, dar istoria şi geografia europeană au fost marcate în bine, în Luxembourg, în 2007, în timpul Consiliui European am decis aderarea României. Apărarea valorilor noastre comune, care trebuie respectate mereu fără îndoieli şi fără să ne slăbim. UE nu face compromisuri, chiar dacă e vorba de respectarea statului de drept, democraţiei. Nu există loc de compromisuri. UE nu e completă fără România. Locul natural al României este în Schengen. Am pledat în PE pentru ca România să facă parte din zona Schegen. Rămân fidel acestei chestiuni – România trebuie să facă parte din Spaţiul Schegen", a declarat preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

Preşedintele CE a făcut referire şi la summitul de la Sibiu.

"Din istoria noastră comună care scrie că la Sibiu, vom acorda o perspectivă de viitor. La alegerile europene vor fi alese generaţiile care vor prelua ştafeta generaţiilor care i-au precedat şi trebuie să arătăm ca o Europă care îşi protejează cetăţeni are ocazia să îşi respecte toate mijloacele în reprezentare. În cursul acestor luni în care România va fi la Preşedinţia Consiliului UE multe ţări vor fi lângă dvs. Astfel vom face ca Preşedinţia Consiliului UE să fie un mare moment", a mai spus Juncker.

Dăncilă: Nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă. Românii au fost şi vor rămâne un popor proeuropean

Premierul Viorica Dăncilă a făcut, joi, la ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE, apel la unitate şi a spus, în faţa liderilor UE, că ţara noastră va demonstra că este "pe deplin pregătită să stea cu fruntea sus în rândul tuturor celorlalte state membre".

"Astăzi românii se bucură de Preşedinţia Consililui UE, ocupă un loc meritat în Europa, unde să primească acelaşi respect, beneficii de care se bucură toţi cetăţenii Europei. România va conduce cu demnitatea Preşedinţiei Consiliului UE. Văd că aici se află parte din arhitecţii UE, dintre cei care au contribuit la aquis-ul comunitar. Le mulţumesc pentru contribuţia lor. Privind în urmă cred că cel mai important pas al integrării noastre a fost când poporul român a adoptat, prin referendum, Constituţia României. Atunci a vut loc actul de voinţă al poporului român de a se alinia şi de a îşi însuşi valorile UE. Constituţia noastră este garanţia cea mai puternică că ţara noastră a pornit pe drumul ireversibil al UE. Constituţia a reprezentat linia de start în procesul de integrare euroatlantică. Azi putem spune cu toate convingerea că tot ce constituţional este şi european, iar tot ce este european este în acord cu covingerile şi valorile constituţiei.", a declarat Viorica Dăncilă.

Premierul a făcut şi apel la unitate. "Nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă. Cei mai slabi trebuie să fie ajutaţi să fie mai puternici. Dacă vrem ca Uniunea să fie respectată la nivel internaţional atunci trebuie ca noi să ne respectăm între noi".

"Vom demonstra că România şi-a câştigat pe deplin rolul ca stat membru al UE. Vom demonstra că România este pe deplin pregătită să stea cu fruntea sus în rândul tuturor celorlalte state membre şi vom demonstra că România e bine pregătită să gestioneze dosarele şi să fie un mediator imparţial care să poată genera consens pe plan european. Îndrăzniţi să credeţi în România, în capacitatea României de a conduce cu cinste şi onoare Consiliului UE. Astăzi putem demonstra că poporul român e ataşat valorilor europene şi spaţiului comunitar. Vreau să vă spun că românii au fost şi vor rămâne un popor proeuropean. Dimpotrivă, ne dorim să participăm activ la deciziile majore ale UE şi iată că astăzi o facem. Ne dorim să fim respectaţi şi iată că astăzi România se aşază la masa unde se discută viitorul UE", a mai spus premierul.

19:20 Câteva zeci de persoane se află, la ora transmiterii ştirii, lângă statuia lui Carol I din Capitală, pentru a protesta în faţa liderilor europeni, care participă la ceremonia de deschidere a Preşedinţiei României la Consiliul UE. Protestatarii strigă „PSD, ciuma roşie!”.

Oamenii protestează faţă de Jandarmerie şi faţă de PSD şi au adus cu ei tricolorul României. Fostul prim ministru al României, Petre Roman, a trecut printre protestatari şi a fost huiduit de aceştia.

„Nu vrem o naţie de hoţi!”, „PSD, ciuma roşie!” şi „România cere fără graţiere” sunt doar câteva dintre mesajele pe care protestatarii le strigă la eveniment.

„Sunt alături de acest protest, pentru că acest protest aduce mesajul României decente. E mesajul românilor care s-au săturat să aibă o ţară al cărei Guvern şi Parlament sunt casa de avocatură ai lui Dragna. Anul acesta trebuia să fie cel mai minunat an al nostru. România e în cea mai prestigioasă poziţie de poltiică externă. (...) În loc de asta, avem o societate polarizată, o societate revoltată şi oameni în stradă când această zi ar fi trebuit să fie o zi a bucuriei”, a declarat Dan Barna, lider USR, prezent şi el la protest.

De asemenea, mai mulţi protestatari au întâmpinat, pe traseul liderilor europeni spre Ateneul Român, cu pancarte pe care sunt scrise mesaje privind corupţia.

„Vor fi prezenţi Donald Tusk (Preşedintele Consiliului), Antonio Tajani (Preşedintele Parlamentului European), Jean-Claude Juncker (Preşedintele Comisiei). Alături de toţi ceilalţi decidenţi ai Uniunii Europene. Vrem să fim alături de ei. Vrem să fim văzuţi de ei. Vrem să se înteleagă că, în ciuda politicilor guvernării actuale, românii sunt cetăţeni ai Europei, care cred în valorile care stau la baza UE: libertate, stat de drept, justiţie independentă, solidaritate, transparenţă în decizii şi în cheltuirea banului public. (...) Te aşteptăm în Piaţa George Enescu (lângă Ateneu şi Palatul Regal), joi 10 ianuarie, de la ora 19, pentru a spune: "Românii sunt cetăţeni ai Uniunii Europene şi luptă pentru valorile europene, pentru libertate, stat de drept, justiţie independentă!", se arată pe pagina de Facebook a evenimentului.

Potrivit programului oficial, ordinea în care liderii polici vor susţine discursuri este următoarea:

- Klaus Iohannis, preşedintele României

- Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului

- Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor

- Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European

- Donald Tusk, preşedintele Consiliului European

- Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene

- Viorica Dăncilă, prim-ministrul României

Florin Iordache va susţine discursul ca reprezentant al Camerei Deputaţilor, deoarece preşedintele acestui for legislativ, Liviu Dragnea, este în concediu şi a plecat din ţară.

Cadrul financiar multianual, Brexit-ul şi problema migraţiei cunt considerate de premierul Viorica Dăncilă drept dosarele cele mai dificile ale mandatului României la Preşedinţia Consiliului UE.

”Un dosar complex şi foarte important, cu relevanţă pentru continuitatea şi viitorul politicilor Uniunii Europene este, cu siguranţă, Cadrul Financiar Multianual, dosar în care ne propunem să avansăm cât mai mult posibil, în spiritul mandatului Consiliului European din iarnă din 2018,” a declarat Viorica Dăncilă, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi. ”Sper să facem paşi importanţi, dar nu vom obţine un acord politic pentru că există o dirijare a părerilor legate de acest aspect între statele membre.”

Fostul preşedinte Traian Băsescu e sceptic că mandatul României va reuşi să iasă din cenuşiul preşedinţiilor anterioare, în contextul unei Europe debusolate şi fără curaj.

”La sfârşitul mandatului românesc, aceeaşi listă va fi transferată următoarei preşedinţii cam în acelaşi stadiu de la preluare, iar calificativul primit de România va fi „decent” şi ţara se va aşeza ţanţoşă pe lista lungă a ţărilor în a căror preşedinţie nu s-a înregistrat nici un progres în crearea unei viziuni legată de viitorul Uniunii Europene,” scrie Băsescu pe Facebook, unde sugerează trei mari proiecte care ar putea zgudui din temelii Europa, dintre care cel mai îndrăzneţ este anularea acordului Brexit.

Ministrul Agriculturii Petre Daea a susţinut astăzi prima videoconferinţă cu preşedinţii şi vicepreşedinţii grupurilor de lucru de la Bruxelles, experţi din cadrul Unităţii pentru Pregătirea Consiliului Preşedinţiei UE, precum şi secretari de stat şi directori generali din structurile implicate în procesul de exercitare a Preşedinţiei Consiliului UE. Practicile comerciale neloiale şi Regulamentul privind băuturile spirtoase au fost două din temele discutate cu o serie de oficiali europeni, informează MADR.

Videoconferinţa a avut ca scop analiza activităţii desfăşurate până în prezent pe baza programului lunar şi stadiul în care se află acestea, în etapa premergătoare Consiliului AgriFish, care va avea loc in data de 28 ianuarie.

În cadrul Pachetului legislativ Politica Agricolă Comună - post 2020, s-au analizat dosarul privind Planurile Strategice, Regulamentul nr.1306/2013 privind Finanţarea, Managementul şi Monitorizarea PAC şi Regulamentul 1308/2013 privind Organizarea Comună de piaţă a produselor agricole (OCP, precum şi corespondenţa cu Secretariatul General al Consiliului.

Următoarea videoconferinţă a fost programată pe 14 ianuarie 2019, pentru a analiza subiectele ce se vor afla pe ordinea de zi a şedinţei Comitetului Special pentru Agricultură (CSA).

Ce cred aproape 80% dintre români despre deţinerea Preşedinţiei Consiliului UE

Aproape 80% dintre români consideră că deţinerea Preşedinţiei Consiliului UE este un lucru bun pentru ţara noastră, iar 70% cred că România va avea mai mult de câştigat în urma deţinerii acestei preşedinţii rotative. De asemenea, 68% dintre cei chestionaţi cred că şansele ca România să intre în Schengen sunt mici.

68% dintre respondenţi au auzit despre faptul că România deţine, în 2019, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar 60% ştiau că durata va fi de 6 luni, în timp ce 20% au răspuns că va fi pentru o perioadă de un an, iar 14% de 4 ani, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) şi dat, joi, publicităţii. 

De asemenea, 78% dintre respondenţi cred că deţinerea preşedinţiei UE este un lucru bun pentru România, iar 70% dintre ei spun că ţara noastră va avea de câştigat de pe urma acestui lucru. În acelaşi timp, 19% cred că va avea mai mult de pierdut.

Intrarea României în UE este evaluată ca un aspect pozitiv de către 81% dintre români, în timp ce 12% consideră că a fost un lucru rău.

Pe de altă parte, cei chestionaţi sunt mai sceptici în ceea ce priveşte intrarea în Schengen. Întrebaţi ce şanse cred că are România să adere la Spaţiul Schengen în 2019, 68% dintre cei intervievaţi sunt convinşi că acest lucru nu se va întâmpla.

Sondajul a fost realizat în perioada 7- 9 ianuarie 2019 pe un eşantion de 1.356 de subiecţi, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) şi are o eroare maximă de plus/ minus 2,7%.

Citește și: