Diana Grigore
1856 vizualizări 10 ian 2019

„Avem o abordare realistă,”  a declarat Viorica Dăncilă la Radio România Actualităţi. ”Am spus că sper să facem paşi importanţi, dar nu vom obţine un acord politic pentru că există o divizare a părerilor privind acest aspect între statele membre, iar Consiliulul UE din decembrie 2018 a reliefat acest lucru.” 

Premierul a recunoscut că acesta este cel mai dificil dosar din mandatul României la Preşedinţia Consiliului UE: ”Cu siguranţă cadrul financiar multianual, pentru că de modul în care vom gestiona acest dosar vor fi avute în vedere şi celelalte politici, fie cele tradiţionale sau migraţie, azil, politica externă, tot ceea ce vom hotărâ în următoarea perioadă. Avem şi alte provocări la care trebuie să dăm un răspuns, mă refer la Brexit, la UE post-Brexit...”

”Respectăm decizia Marii Britanii de a se retrage din UE, dar trebuie să ne asigurăm în acelaşi timp că vom limita consecinţele negative generate de această retragere,” atrage atenţia Dăncilă. ”Cel mai eficient instrument în acest sens îl reprezintă Acordul de retragere agreat la nivel politic de liderii UE şi Theresa May, care reprezintă un compromis echilibrat. Acordul obţinut va asigura pertitudinea juridică, atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru cetăţeni, cărora le garantează păstrarea drepturilor de care beneficiază şi în prezent. Cetăţenii trebuie să rămână prioritatea noastră. De asemenea, trebuie să sprijinim eforturile Comisiei Europene, a negociatorului şef şi a celorlalte instituţii europene pentru a asigura cadrul instituţional necesar în oricare dintre scenariile care s-ar putea concretiza în perioada următoare. Cred că obţinerea unităţii statelor membre în jurul principiilor stabilite la nivelul UE este importantă în acest dosar.”

Premierul a afirmat că România va face tot posibilul pentru ca cetăţenii români să beneficieze de aceleaşi drepturi după ieşirea Marii Britanii din UE

Un alt dosar pe care preierul îl consideră extrem de dificil şi controversat este migraţia: ”Acest dosar a dominat în ultimii ani agenda europeană şi reflectă una dintre procupările majore ale cetăţenilor”.

Premierul a precizat că România a preluat Preşedinţiei Consiliului UE în premieră, fiind la primul exerciţiu de acest fel.

”Suntem la primul astfel de exerciţiu, într-un context atipic. Procedura legislativă va fi mai scurtă în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, iar numărul mare de dosare care aşteaptă a fi finalizate creează o presiune mare asupra Preşedinţiei României la Consiliul UE. Există voinţă politică din partea instituţiilor europene şi cu siguranţă din partea statelor membre pentru a finaliza cât mai multe dosare până la sfârşitul acestui ciclu legislativ, pentru că România încheie agenda strategică 2014-2019. Un dosar complex este cu siguranţă cadrul financiar multianual, dosar în care ne propunem să avansăm cât de mult e posibil. Dincolo de temele existente nu e exclus să apară şi alte teme, situaţiile de criză”, a declarat Viorica Dăncilă la RRA.

Una dintre piedicile în calea consensului ar putea fi atitudinea eurosceptică a populiştilor aflaţi la putere în ţări precum Italia, Polonia sau Ungaria, ce par a căuta puncte comune pentru o coaliţie care să aibă un cuvânt mai greu în viitorul Parlament European.

Vicepremierul italian Matteo Salvini încearcă să formeze o alianţă eurosceptică înainte de alegerile europarlamentare din mai şi ar dori ca Italia şi Polonia să lucreze împreună pentru a reforma Europa, relatează Reuters.

"Polonia şi Italia vor face parte din noua 'Primăvară europeană', pentru renaşterea valorilor europene," a declarat Salvini într-o conferinţă de presă cu ministrul polonez de Interne, Joachim Brudzinski.

Vicepremierul italian consideră vitale alegerile din mai, pentru încercarea de a crea un bloc ”reformist”, care să schimbe instituţiile de la Bruxelles din interior. Ideea de a transfera o parte din puterea de la Bruxelles către statele membre este doar una dintre cele împărtăşite de cele două guverne eurosceptice de la Roma şi Varşovia. 

Deşi nu sunt aliate în Parlamentul European, partidul de guvernământ în Polonia Lege şi Justiţie (PiS), condus de premierul Jaroslaw Kaczynski, rezonează cu o parte din ideile promovate de Liga Nordului a lui Matteo Salvini, în special cu cele care încearcă limitarea interferenţelor Bruxelles-ului în treburile interne ale statelor membre UE.

”La nivelul relaţiilor dintre partidele noastre, suntem la început de drum,” a declarat Matteo Salvini. ”Începem să împărtăşim idei, viziuni şi proiecte pentru viitorul Parlament European, care va fi - în sfârşit - diferit de tot ce a fost până acum.”

În vederea alegerilor europarlamentare, Matteo Salvini intenţionează să formeze o alianţă de partide cu aceleaşi idei politice, care să propună electoratului un program comun în 10 puncte, ce urmează să fie finalizat, dar care ca cuprinde teme cum ar fi creşterea economică, securitatea, familia sau originea creştină a Europei. Deocamdată, Liga Nordului nu a reuşit să atragă într-o alianţă decât partide mici de extremă dreapta, cum ar fi Frontul Naţional din Franţa al lui Marine Le Pen sau un partid anti-islamist din Olanda.

Încercările anterioare ale partidelor populiste de extremă dreapta de a forma o alianţă în Parlamentul European au eşuat din cauza divergenţelor şi a incapacităţii liderilor de a cădea la un compromis. Şi viitoarele negocieri dintre Liga Nordului şi Partidul Lege şi Justiţie vor avea de depăşit câteva puncte sensibile. Deja, guvernul de la Varşovia şi-a mai domolit tonul împotriva autorităţilor de la Bruxelles şi a acceptat să revizuiasă noua legislaţie din Justiţie, aşa cum i-a solicitat Comisia Europeană. Însă chestiunea cea mai dificilă va fi relaţia cu Rusia. În timp ce Salvini a cerut Uniunii Europene să anuleze sancţiunile împotriva Moscovei, Kaczynski şi celelalte partide de dreapta din Polinia le susţin şi nu au încredere în Putin.

Posibila alianţă între partidele de dreapta din Italia şi Polonia îl entuziasmează pe prim ministrul ungar Viktor Orban, care salută iniţiativa.

”Alianţa italiano-poloneză este una din cele mai importante veşti cu care putea începe acest an,” a declarat Orban, citat de Reuters. ”Îmi pun mari speranţe în succesul lor.”

Premierul Ungariei este nemulţumit că Partidul Popular European - din care Fidesz, partidul său, face parte - caută alianţe electorale doar printre partidele de stânga, pro-imigraţie. Forţele europene anti-imigraţie ar putea fi întărite de o alianţă de dreapta care să participe la alegerile europarlamentare din mai. Orban, un critic acerb al politicilor UE în domeniul migraţiei, ar dori ca partidele anti-imigraţie să obţină majoritatea în urma alegerilor pentru Parlamentul European din luna mai.

Viktor Orban îl consideră pe Emmanuel Macron lider al ”forţelor europene pro-imigraţie” şi se simte dator să-i fie adversar politic.

”Nu e vorba de ceva personal, ci de viitorul ţărilor noastre,” explică Orban. ”Dacă intenţiile sale privind imigraţia vor deveni realitate, va fi rău pentru UNgaria, aşa că este adversaul meu politic.”

 

Citește și: