58450 vizualizări 17 nov 2015

Cu partidele scăpate de presiunea străzii şi începând să-şi arate nemulţumirea faţă de un guvern tehnocrat, preşedintele Klaus Iohannis a avertizat că  România trece prin cea mai gravă criză, cea de încredere, iar  noul cabinet este o şansă pentru partide.

„Avem cea mai gravă criză: avem o criză de încredere, a cetăţeanului faţă de politicianul pe care l-a ales. Acest Guvern independent politic este o şansă pentru România, fiindcă, în timp ce acest guvern independent politic va guverna, partidele politice vor avea ocazia, timp de un an de zile, să se reconecteze la alegatori. Ar fi excepţional dacă partidele politic ar folosi această oportunitate pentru a-şi defini programe atractive, pentru a se apropia din nou de alegator, în acest fel să avem, după alegerile parlamentare, o clasă politică care reprezintă fără discuţie alegătorii”, a spus Iohannis.

Şeful statului i-a avertizat pe noii miniştri că „politicienii mai devreme sau mai târziu vă vor spune că, de fapt, nu îi reprezentaţi”. „Este o eroare, o eroare fundamentală. Acest guvern Dacian Cioloş are absolut toată legitimitatea, a primit-o prin votul de învestitură în Parlament. Puteţi să mergeţi drepţi înainte”, a mai spus Iohannis.

Cioloş: Nu putem înlocui clasa politică

Guvernul Cioloş a primit marţi votul de încredere al Parlamentului, rezultatul fiind de 389 voturi "pentru", 115 "împotrivă" şi două voturi anulate. În discursul susţinut în faţa senatorilor şi deputaţilor, premierul a susţinut că echipa sa nu îşi doreşte şi nu poate înlocui clasa politică, cu aluzie la atacurile lui Călin Popescu Tăriceanu, dar şi ale altor parlamentari care au spus că formula tehnocrată anulează practic parlamentul.

Dacian Cioloş le-a spus parlamentarilor, marţi, după ce Cabinetul său a primit votul de încredere, că Parlamentul va avea în guvern "un partener permanent şi deschis", el mulţumind pentru mesajul transmis de parlamentari prin acest vot.

"Nu pot decât să vă mulţumesc pentru această încredere pe care ne-aţi oferit-o, pentru mesajul pe care ni-l transmiteţi referitor la mandatul pe care îl avem pentru acest an. Consider, prin acest vot, că aţi înţeles şi aţi acceptat ceea ce ne-am propus să facem, că aţi acceptat deschiderea pe care am oferit-o pentru a face în aşa fel încât această legitimitate pe care Parlamentul ales al României a transferat-o acestui Guvern de tehnocraţi să se transforme în eficienţă şi în rezultate bune care să redea încrederea cetăţenilor României că actul guvernamental este pentru români şi că acest lucru ne poate ajuta să recâştigăm încrederea în noi şi să mergem mai departe", a spus Cioloş, de la tribuna Parlamentului.

El le-a mai transmis parlamentarilor că vor avea în Guvern "un partener permanent şi deschis". „Noi nu ne dorim şi nu putem înlocui clasa politică. Nu putem guverna decât alături de forţele politice. Vom fi deschişi la propunerile dumneavoastră”, le-a spus, de altfel, anterior, Cioloş parlamentarilor.

Condiţiile PSD

Liviu Dragnea a declarat  că votul PSD pentru Cabinetul Cioloş nu este un cec în alb, iar social-democraţii vor susţine acest guvern doar în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în interiorul mandatului dat de Parlament şi va continua măsurile guvernării PSD.

„Vom susţine guvernul atâta timp cât continuă măsurile adoptate de guvernarea noastră. Dacă vom avea cea mai mică îndoială că aceaste condiţii sunt respectate, sprijinul nostru va înceta”, a spus Dragnea.

Dragnea a vorbit despre aşteptările social-democraţilor de la noul guven. El i-a cerut lui Cioloş să pună în aplicare creşterea salariilor pentru bugetari cu 10% adoptată de Parlament, în condiţiile în care există bani pentru aşa ceva. "De felul în care veţi implementa măsurile, depinde dacă în Parlament vom fi parteneri sau adversari" a mai spus Dragnea

Preşedintele PSD a spus că votul dat pentru Cabinetul Cioloş nu va fi un cec în alb, iar social-democraşii vor susţine guvernul atâta vreme cât îşi desfăşoară activitatea în interiorul mandatului convenit cu Parlamentul, stă departe de manevre politice şi PSD are certitudinea că va pregăti corect alegerile din 2016. 

Tăriceanu: "Tehnocraţia ucide democraţia"

Co-preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a susţinut în faţa parlamentului că "tehnocraţia ucide democraţia" şi că ALDE nu susţine "guvernul prezidenţial, care va marca trecerea la un regim politic ce va excede principiile constituţionale”.

"Tehnocraţia ucide democraţia. Instalarea unui guvern prezidenţial va marca trecerea la un regim politic care goleşte de conţinut democraţia reprezentativă, la un regim politic ce va excede principiile constituţionale, care va pune în pericol drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, valorile democratice şi statul de drept, dar care, mai presus de toate, va tranforma Parlamentul într-o formă fără fond", a spus Tăriceanu în plenul reunit al celor două camere.


GÂNDUL A TRANSMIS LIVE

UPDATE 19:40 Klaus Iohannis: Un an de zile e puţin în politică, dar e suficient de lung pentru a Guverna România bine.

UPDATE 19:38 Klaus Iohannis: Vă felicit că aţi primit un vot hotărât în Parlament, dar vă felicit pentru curajul de a prelua acest portofoliu. Vor fi politicieni care vor spune că nu-i reprezentaţi. Este o eroare fundamentală, acest guvern are absolut toată legitimitatea, a primit-o prin votul de învestitură în Parlament

UPDATE 19:36 Klaus Iohannis: dacă politicienii se îndepărtează de popor apare o situaţie similară cu cea în care am ajuns astăzi. Constatăm o înstrăinare între alegător şi politician. Acest guvern este o şansă pentru România. Cât timp acest guvern va guverna, partidelele vor avea ocazia să se reconecteze la alegător. Ar fi excepţional ca partidele să se apropie din nou de alegător, astfel încât să avem o clasă politică care reprezintă fără discuţie alegătorii.

UPDATE 19:31 Klaus Iohannis: Societatea se schimbă. Societatea românească s-a schimbat. Societatea de azi are alte aşteptări. Dacă diferinţa dintre aşteptări si realităţi intrăm în criză. Mulţi au vorbit despre criza în care ne aflăm. Mulţi au vorbit despre criză, puţini au definit-o. S-au ţinut cuvântări în Parlament, s-a spus că nu avem o criză guvernamentală, parlamentară. Atunci ce criză avem? Avem cea mai gravă criză: avem o criză de încredere, a cetăţeanului faţă de politicianul pe care l-a ales.

UPDATE 19:00 Miniştrii guvernului Cioloş depun jurământul

UPDATE 17:00 Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului Cioloş va avea loc marţi, ora 19.00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, informează Administraţia Prezidenţială.

UPDATE 15:43 Guvernul Cioloş a primit marţi votul de încredere al Parlamentului, rezultatul fiind de 389 voturi "pentru", 115 "împotrivă" şi două voturi anulate.

UPDATE 15:35 Votul s-a încheiat

UPDATE 14:45 A început votul.

UPDATE 14:36 Dacian Cioloş: Acest guvern nu are obiectiv mai important decât să vadă democraţia întărită în România. E departe de a exercita atribuţiile altfel decât a întări democraţia. Eu nu cred într-o democraţie în care cetăţenii nu cred şi nu se regăsesc. Ei îşi exprimă opinia prin vot, odată la 5 ani.

Eu cred că pe parcursul a cinci ani de mandat al parlamentului putem fi receptivi.

UPDATE 14:24 Vasile Blaga(PNL): E un guvern tehnocrat, dar nu 100% format de oameni care nu au avut legătură cu politica. Guvernul nu e unul pelerină de vreme rea.

Va fi un guvern tehnocrat, menit să înceapă implementarea unor reforme ratate de fostul guvern. Cioloş vor fi în parteneriat cu PNL.

PSD s-a ridicat de la masa guvernării fără să facă decontul. A început să înalţe osanale guvernului Ponta. E necesar un decont al guvernării Ponta.

Ar fi bine să aflăm cum s-au repartizat  peste 2 miliarde de euro administraţiilor locale în ultimele săptămân ale guvernului Ponta.

UPDATE 14:11 Mihaela Stoica (PMP) Suntem foarte dezamăgiţi de programul de guvernare al guvernului tehnocrat USL. PMP vor vota împotriva Guvernului.

UPDATE 14:04 Varujan Pambuccian (minorităţi) Vom vota acest Guvern pentru că acolo unde am dat dovada unei iresponsabilităţi, omul ăsta a dat dovada de responsabilitate. Aseară am văzut-o pe Ana Pauker în faţa comisiilor juridice şi dvs. aţi votat-o.

UPDATE 13:57 Kelemen Hunor (UDMR): Avem o misiune extrem de dificilă, deşi aparent simplă. Este vorba de un program extrem de scurt, dar clar, câteva priorităţi care nu par nerealizabile. Avem noroc cu CV-urile unor miniştri care sunt mai consistente decât tot programul de guvernare.

Cum rămâne cu democraţia? Cum se va completa un program de guvernare? Suntem conştienţi că un an e foarte puţin. Dar e suficient şi nu se poate guverna fără parlament. Partea dificilă începe după votul de azi şi nu se referă la cabinetul Cioloş. E vorba de noi. Acum cu o viteză uluitoare punem între ghilimele instituţiile fundamentale, Dacă cineva se uită de la distanţă vede un vehicul care se deplasează în virtutea inerţiei. Misiunea noastră dificilă este că trebuie explicat că fără parlament nu se poate exercita democraţia.

UDMR va vota pentru instalarea Guvernului Dacian Cioloş.

UPDATE 13:53 Călin Popescu Tăriceanu (ALDE): Tehnocraţia distruge democraţia. Grupul parlamentar ALDE nu va vota Cabinetul Cioloş. Acceptăm ca Parlament să ne delegitimăm, să cedăm din atriuţiile noastre? Aşteptăm să ne asezăm la remorca altor instituţii? Am făcut eforturi pentru echilibrarea instituţiilor statului. Nu o majoritate a dat premierul. Este un semnal trist.

UPDATE 13:29 Liviu Dragnea (PSD): Depinde de dumneavoastră, domnule premier, dacă vom fi parteneri sau adversari. Vom susţine guvernul atâta timp cât continuă măsurile adoptate de guvernarea noastră, că stă în mandatul agreat. Dacă vom avea cea mai mică îndoială că aceaste condiţii sunt respectate, sprijinul nostru va înceta.

Victor Ponta a fost cel mai bun premier de la Revoluţie încoace.

UPDATE 13:21 Liviu Dragnea: E o situaţie mai puţin obişnuită pentru că acest guvern nu este asumat de niciun partid. Vreau să vă spun care sunt aşteptările noastre de la acest guvern. Timp de 4 ani, PSD şi partenerii săi au asigurat o guvernare stabilă şi performantă. S-a reuşit ca România să aibă o creştere economică durabilă.

UPDATE 13:19 Dacian Cioloş: Noi nu ne dorim şi nu putem înlocui clasa politică. Nu putem guverna decât alături de forţele politice. Vom fi deschişi la propunerile dumneavoastră

UPDATE 13:12 Dacian Cioloş: Am pregătit proiectul de guvernare în câteva zile fără a beneficia de o platformă programatică. Rămânem deschişi la idei noi. Intenţionez să revenim până la 15 decembrie pentru discuta pe larg planul de măsuri.

UPDATE 13:10 Dacian Cioloş: Am urmărit formarea unei echipe de specialişti integri. Programul de guvernare curprinde 5 teme majore.

UPDATE 13:07 Dacian Cioloş îşi prezintă programul. „Tragedii precum cea de la Colectiv nu trebuie să se mai întâmple. Trebuie să înlăturăm cauzele acestei tragedii, corupţia”

UPDATE 12:57 A început şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru votul de învestitură a Guvernului Cioloş.

UPDATE 12:39 Raluca Prună a primit aviz favorabil pentru Minsiterul Justiţiei.

Raluca Prună a declarat, în cadrul audierilor de la comisiile de specialitate, că reputaţia profesională, onestitatea şi lipsa oricăror suspiciuni sunt criterii pe care le-ar lua în calcul în ceea ce priveşte propunerea procurorilor-şefi.

Raluca Prună a fost întrebată, în cadrul audierilor de la comisiile de specialitate, de deputatul Daniel Fenechiu ce criterii va avea în vedere pentru propunerea procurorilor-şefi, în contextul luptei anticorupţie.

Prună a spus că procedura numirii procurorilor-şefi este prevăzută de lege, dar, dincolo de aceasta, poate da asigurări că, în cazul în care va primi votul de încredere, va asigura un proces transparent de selectare a procurorilor-şefi. Ca titlul de exemplu, Prună a spus că profesionalismul, reputaţia profesională şi onestitatea sunt printre criteriile pe care le va lua în considerare. "Aş îndrăzni să spun şi faptul că niciun fel de suspiciune nu trebuie să planeze asupra unor persoane" propuse pentru astfel de funcţii.

UPDATE: Raluca Prună, înalt funcţionar la Comisia Europeană, este propunerea pentru Ministerul Justiţiei, nominalizarea ei fiind depusă la Parlament, după ce Dacian Cioloş a retras propunerea iniţială, Cristina Guseth.

După o audiere cu scântei în Parlament, premierul desemnat Dacian Cioloş a hotărât să retragă propunerea Cristinei Guseth pentru portofoliul Justiţiei, "pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul Justiţiei din Guvern". Pe lista înlocuitorilor au fost două nume, Mihai Selegean şi Raluca Prună, aceasta din urmă devenind propunerea oficială. Raluca Prună este înalt funcţionar la Comisia Europeană. Selegean a fost în perioada mai 2003-iulie 2003, director de cabinet al fostului ministru al Justiţiei în Guvernul Năstase, Rodica Stănoiu.

"Pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul Justiţiei din Guvern, într-un an foarte important pentru menţinerea credibilităţii activităţii Justiţiei, am hotărât să retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu", a scris Cioloş pe contul său de Facebook.

Tot astăzi premierul desemnat a transmis Parlamentului o formă modificată a programului de guvernare, care prevede, printre altele, asigurarea standardelor ISU în şcoli, alocarea unui procent de 2% din PIB Apărării, dar şi asigurarea desfăşurării corecte a alegerilor.

 

 

Potrivit surselor Gândul, favorit pentru Justiţie este Mihai Selegean, fost director de cabinet al Rodicăi Stănoiu, în perioada mai-iulie 2003. În vârstă de 40 de ani, Selegean este absolvent al  Facultăţii de Drept de la Universitatea din Bucureşti. Între 1997 şi 2003 a fost consilier juridic la Ministerul Justiţiei. În perioada mai-iulie 2003 a fost director de cabinet al ministrului Justiţiei în Guvernul Năstase, Rodica Stănoiu., după care a fost director adjunct la Institutul Naţional al Magistraturii. În perioada iunie 2004 – Martie 2008 a fost Director Institutul Naţional al Magistraturii.

O altă variantă luată în calcul este Raluca Prună, înalt funcţionar la Comisia Europeană

Cristina Guseth este a doua propunere de ministru retrasă de premierul desemnat. Duminică, la câteva ore după prezentarea listei Cabinetului, Andrei Baciu a fost retras de pe lista miniştrilor, în locul său fiind propus, pentru portofoliul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu.

Luni seară, în urma audierilor în comisiile parlamentare, Cristina Guseth a primit aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Justiţiei, după o audiere cu scântei în Parlament în care senatorii şi deputaţii au atacat-o dur.

Printre audierile miniştrilor propuşi care au durat cel mai mult a fost şi cea a Cristinei Guseth. La audiere, la care au fost prezenţi 53 de parlamentari din şapte comisii de specialitate, Guseth a avut ezitări, în special la întrebările deputatei ALDE Steluţa Cătăniciu privind sistemul de imunităţi, iar senatorul PSD Şerban Nicolae a sfătuit-o să renunţe la nominalizare.

Şedinţa a fost marcată şi de o pauză pentru consultări cu uşile închise înainte de vot, cerută de vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Ciprian Nica (PSD).

Guseth a obţinut 41 de voturi "pentru", pe lângă şase voturi "împotrivă" şi şase abţineri.

După audiere, ea a recunoscut că s-a "blocat" la întrebările privind imunitatea, dar şi că i-a fost greu să le spună parlamentarilor că ei ar fi vizaţi de o revizuire a sistemului de imunităţi.

Ea a fost audiată de membrii comisiilor juridice, pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi pentru drepturile omului culte şi minorităţi din Camera Deputaţilor şi Senat şi de cei din Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizarea executării hotărârilor CEDO din Senat.

Cristina Guseth a declarat în faţa membrilor celor şapte comisii că se află acolo în calitate de director al Freedom House, organizaţie alături de care au fost importanţi actori din Justiţie.

Guseth a spus că, timp de 25 de ani, a apărat statul de drept, iar din 1997 a derulat proiecte menite să sprijine reforma în justiţie, inclusiv în domeniul confiscării extinse.

"Ştiu că am o problemă, şi anume că nu sunt un absolvent al Facultăţii de Drept. Sunt un absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii. Această problemă, însă, cred că poate fi depăşită şi poate fi depăşită pentru că, în momentul de faţă, sistemul juridic din România nu se mai află în 2004-2005. Este un moment diferit. CSM are rolul de a asigura independenţa sistemului juridic şi de a asigura aceste probleme. Eu, ca ministru al Justiţiei, voi genera strategii, politici publice şi voi încerca să continui reforma care este atât de mult solicitată în momentul de faţă", a spus Cristina Guseth.

Ea a adăugat că, în trei ţări din Europa, miniştrii Justiţiei nu sunt absolvenţi ai Facultăţii de Drept. "În Franţa, este un economist, în Marea Britanie, un jurnalist de la The Times şi în Suedia, un chimist. Deci, ceea ce mă recomandă pentru asta este reputaţia pe care am construit-o de-a lungul a 25 de ani în ceea ce priveşte apărarea statului de drept în România", a mai spus Guseth.

Guseth a spus că a ajuns să cunoască problemele din sistem prin întâlnirile pe care le-a avut cu judecători, procurori şi ofiţeri de poliţie judiciară, în cadrul proiectelor derulate.

În continuare, ea şi-a enumerat obiectivele, referitoare la: îmbunătăţirea managementului în sistem, operaţionalizarea Agenţiei pentru recuperarea bunurilor indisponibilizate, transparenţă şi meritocraţie în selecţia magistraţilor, consolidarea rolului ICCJ în ce priveşte unificarea jurisprudenţei, creşterea implicării societăţii civile, îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare, sporirea capacităţii instanţelor şi parchetelor şi atragerea de fonduri europene.

Întrebată dacă are în vedere modificarea prevederilor din Codul penal şi Codul de procedură penală declarate neconstituţionale, Guseth a răspuns că va consulta toţi actorii sistemului judiciar: ICCJ, DNA, profesiile liberale, într-o dezbatere publică transparentă.

Întrebată dacă va pleda pentru eliminarea taxei de timbru, Guseth a răspuns că ştie că aceasta poate descuraja accesul la justiţie şi că nici nu ajunge să fie folosită în domeniu, astfel că şi-ar dori să facă ceva şi urmează să vadă ce în funcţie de consultări.

Deputatul Eugen Nicolicea (UNPR) a întrebat-o la rândul său ce înseamnă sistem juridic şi ce înseamna sistem judiciar, iar, după ce i-a răspuns că sistemul judiciar este format din entităţile care înfăptuiesc justiţia, în timp ce "juridic" are o accepţiune mai largă, Guseth i-a mai spus: "Domnule Nicolicea, dacă vreţi să demonstraţi că nu sunt jurist, nu, nu sunt jurist".

Guseth s-a arătat pusă în încurcătură atunci când deputata ALDE Steluţa Cătăniciu i-a adresat întrebări cu privire la sistemul de imunităţi.

"Ce înţelegeţi prin sistem de imunităţi şi cum doriţi în mod concret să îl revizuiţi? Care este procedura pe care urmează să o aplicaţi? Statul de drept pe care îl apăraţi de 25 de ani, de cine îl apăraţi?", a întrebat-o Cătăniciu.

Guseth a răspuns că pentru a funcţiona un stat în regim democratic este foarte important ca preşedintele să aibă imunitate pe perioada mandatului, apoi a întrebat-o pe Cătăniciu dacă se referă la imunitatea în cazul cercetării penale, adăugând că este de părere că poltiicienii trebuie să aibă imunitate doar pentru declaraţiile politice.

Cătăniciu a insistat şi i-a mai pus o dată întrebarea cum se revizuieşte sistemul de imunităţi, prin ce procedură, moment în care senatorul PSD Şerban Nicolae a aplaudat-o.

"Suntem în momentul în care formăm un guvern pentru a depăşi o criză de încredere. S-a făcut acest program de guvernare, nu am ajuns să facem proceduri", a răspuns Guseth, Cătăniciu spunându-i în replică: "Aveţi impresia că puteţi vorbi de o criză de încredere când dumneavoastră vă prezentaţi aşa la o audiere?".

Spre finalul audierii, Şerban Nicolae i-a spus Cristinei Guseth că mai are şansa să renunţe la nominalizare, fiind apludat de câţiva colegi.

Vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Ciprian Nica (PSD), a propus întreruperea audierilor şi luarea unei pauze pentru consultări, fără presă, propunerea fiind aprobată.

După vot, Guseth le-a declarat jurnaliştilor că a îndurat o experienţă "umilitoare", dar că, odată ajunsă ministru, va face tot posibilul pentru elaborarea unor proiecte de viitor pentru justiţia română.

"Da, a fost o situaţie în care eu am simţit o energie negativă împotriva mea şi, în pofida acestui lucru şi a unei experienţe extrem de dificile, va trebui să colaborez şi să mă supun puterii legislative în statul român. În acele momente treci prin toate etapele, te gândeşti la tine, la ce simţi, dar te gândeşti şi la impactul pe care poate să îl aibă ceea ce o să faci în viitor. Şi atunci a trebuit să iau decizia destul de repede", a spus Cristina Guseth.

Întrebată dacă s-a simţit intimidată de senatorii jurişti aceasta a răspuns: "Nu sunt pregătită, dar o să mă pregătesc. Pentru mine o să fie mult mai greu, eu nu sunt pregătită în sensul faptului că nu am educaţie juridică, dar tocmai de asta eu cred că acolo pot reprezenta justiţiabilul. Şi el trebuie să înţeleagă aceste legi, legea nu este apanajul unor oameni cu experienţă juridică, legea se aplică. Eu voi reprezenta aceşti oameni şi voi face un efort suplimentar ca să înţeleg şi să iau decizia bună".

Întrebată de ce s-a blocat la întrebarea senatoarei Cătăniciu privind imunităţile, Guseth a arătat: "Da, acolo m-am blocat (...) Ce aţi văzut că s-a întâmplat, deci acolo m-am blocat şi am uitat de imunitatea despre care tot vorbim pe care o au în caz de percheziţie, de arest preventiv, imunitatea pe care o au parlamentarii".

Întrebată dacă i-a fost teamă să le spună în faţă că ei sunt cei vizaţi atunci când se vorbeşte de imunitate, Cristina Guseth a admis că "nu poţi să le spui în faţă, pentru că totuşi cu oamenii aceştia trebuie să colaborezi", "Şi atunci, da, mi-a fost greu să le spun lucrul acesta, deci nici măcar nu mi-a trecut prin cap... deci m-am blocat pe întrebarea aceea pe imunitate foarte adevărat", a adăugat ea.

Guseth a mai precizat, întrebată cum va gestiona elaborarea de proiecte de lege beneficie justiţiei, că va veni cu experţi în Parlament să susţină aceste proiecte, din moment ce ea nu are pregătire juridică.

"La minister voi face proiecte care să ducă la consolidarea reformei din sistemul judiciar, care îl deranjează atât de mult pe domnul Nicolicea. Am experienţă, ca dovadă ceea ce am făcut, am lucrat cu instituţii din sistemul judiciar şi am avut rezultate. Deci experienţă de a face proiecte şi de a obţine rezultate am. Experienţă managerială am. Nu sunt jurist", a mai spus Cristina Guseth.

Citește și: