26149 vizualizări 19 apr 2018

Preşedintele Comisiei speciale privind modificarea legilor justiţiei, Florin Iordache, a declarat joi, că prin cele trei iniţiative de modificare a legislaţiei penale, coaliţia PSD-ALDE nu face decât să normalizeze „o viaţă în România".

„S-au depus ieri de către grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat ale PSD şi ALDE trei proiecte care vizează modificări la Codul penal, codul de procedură penală şi codul de procedură civilă, pentru punerea în acord cu deciziile CCR, CEDO şi directivele europene. În acelaşi timp, prin aceste trei iniţiative nu facem decât să normalizăm o viaţă în România, o viaţa care trebuie gestionată de nişte reguli clare", a afirmat Florin Iordache, după şedinţa Comisiei speciale de la Parlament.

Comisia specială pentru legile justiţiei a decis, joi, reluarea discuţiilor privind modificarea Codurilor penale pentru 2 mai, ora 12.00. Până atunci asociaţiile de magistraţi vor putea face propuneri privind proiectul de lege.

„Să stabilim ce asociaţii sesizăm, să dăm termen de două săptămâni ca toţi cei care vor să vină la dezbateri să facă propuneri. Termenul să fie 2 mai. Pornind de la toate aceste documente, începând cu data de 2 mai să putem începe o dezbatere pe aceste trei iniţiative. Toţi cei interesaţi să poată participa şi pe de altă parte să depună amendamente. Eu v-aş propune să spuneţi pe cine trebuie să invităm. Să invităm din partea CSM, secţia judecători şi procurori ÎCCJ, PÎCCJ; Asociaţia Maistraţilor, Forumul Judecătorilor care ne-a trimis o solicitare, Coaliţia românilor, Uniunea Naţională a Barourilor, reprezentanţi ai mediului academic. Din punctul meu de vedere, trebuie să fim deschişi. Iar ca mod de lucru, începând cu data de 2 mai să începem dezbaterile în Comisie", le-a propus Florin Iordache, preşedintele comisiei, colegilor săi.

La dezbaterile din 2 mai au fost invitate şi reprezentanţi ai catedrelor de drept penal din cadrul marilor universităţi de drept din întreaga ţară.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a negat vehement ideea că o modificare a Codurilor penale ce urmează să fie dezbătută în Comisia Iordache ar fi cu dedicaţie, în condiţiile în care prevede că, în cazul în care unul din judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze motivarea, cauza se repune pe rol pentru a fi soluţionată de un alt complet de judecată. este cazul Dosarului Referendumul în care şeful PSD a fost condamnat. 

"Şi acum cred că pot să fac, nu ştiu dacă o să fac. Am auzit şi eu că această prevedere este făcută pentru mine. Nu putem să stăm în continuare în această situaţie în care să ajungem să nu mai luăm în seamă nici măcar deciziile CEDO, care a dat dreptate unui cetăţean sloven? Toate deciziile CEDO sunt obligatorii şi pentru România, nu numai pentru alte ţări. Îmi mai dă cineva anii pierduţi, ceea ce am pierdut din cauza acestui proces politic?", a declarat Liviu Dragnea,a preşedintele PSD, la Piteşti.

"Nu mă interesează foarte mult acest articol. Am spus de la început, sunt trei motivaţii pentru modificarea acestor coduri: obligativitatea de a transpune directiva privind nevinovăţia, obligativitatea privind deciziile CCR şi CEDO", a mai afirmat Dragnea. 

Cât priveşte abuzul în serviciu a cărui redefinire nu apare în proiectele de modifiare, şeful PSD a spus că Florin Iordache l-a informat că şi această chetiune va fi discutată de Comisia parlamentară. 

Una dintre prevederile cuprinse în propunerile de modificare a codurilor penale prevede că, în cazul în care unul din judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze motivarea, cauza se repune pe rol pentru a fi soluţionată de un alt complet de judecată.

"Dacă vreunul dintre judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze hotărârea, cauza se repune pe rol în vederea soluţionării de un alt complet de judecată. Când împiedicarea priveşte pe grefier, hotărârea se va semna de grefierul- şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea", se arată la punctul 11 al proiectului de lege privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. 

Acelaşi proiect prevede că motivarea se redactează de judecătorul sau unul din judecători, atunci când completul este format din mai mulţi judecători, care a soluţionat procesul. Când în compunerea completului de judecată intră şi asistenţi judiciari, preşedintele îl va putea desemna pe unul dintre aceştia să redacteze hotărârea. Totodată, hotărârea se redactează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori, mai prevede proiectul.

O decizie a CEDO arată că în procesul Cerovšek şi Božičnik contra Slovenia reclamanţii nu au avut parte de corectitudinea procedurilor judiciare, deoarece motivarea a fost scrisă de alt judecător decât cel care s-a ocupat de speţă. O sesizare similară a existat şi în cazul lui Liviu Dragnea.

Cazul Cerovšek şi Božičnik vs. Slovenia vizează o situaţie în care motivarea condamnării unei persoane a fost dată de judecători care nu au participat la procesul respectiv.

”Reclamanţii (la CEDO) fuseseră judecaţi pentru furt de un singur judecător în Slovenia. Judecătorul s-a retras din activitate după stabilirea verdictului, fără a oferi o motivare scrisă privind vina inculpaţilor şi sentinţa dată. După aproximativ trei ani, doi judecători, care nu participaseră la proces, au elaborat motivaţii scrise utilizând ca bază o reconstituire a dosarelor cazului. Condamnările au fost confirmate în apel fără vreo reanalizare directă a dovezilor”, arată sentinţa CEDO dată în 2017.

Liviu Dragnea a contestat anul trecut decizia de condamnare în dosarul ”Referendumului” susţinând că motivarea nu a fost redactată în 30 de zile de la pronunţare, iar la data la care aceasta a apărut, preşedintele completului care a soluţionat cauza era deja pensionar.

Completul de cinci judecători a respins sesizările făcute de apărătorii lui Dragnea. Aceştia ceruseră înscrisuri şi o expertiză informatică asupra sistemului ECRIS, aplicaţie folosită la nivelul instanţelor judecătoreşti pentru managementul electronic al dosarelor. De asemenea, avocaţii au solicitat copii după cererile de pensionare ale judecătoarelor Livia Stanciu şi Luminiţa Zglimbea. O altă cerere respinsă a fost cea legată de sesizarea Curţii Europene de Justiţie, considerând că li se refuză accesul la probe.

Preşedintele PSD fost condamnat definitiv pe 22 aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare. Instanţa supremă a motivat decizia susţinând că liderul PSD a ales să îşi folosească "abuziv autoritatea şi influenţa" în partid "pentru a denatura rezultatul scrutinului".

Citește și: